389 matches
-
-ți văd linia vieții. Cum te chemă ?” ,, Adina mă cheamă !” ,,Ai căzut la cale lungă? Așa e ?” ,, Așa e!” ,, Ai o damă, sărut mâna, care-ți stă în coaste!” ,, Așa o fi!” ,,Ți-a legat calea laptelui să nu faci plod, duduițo, ai să stai stearpă cu bărbatul ăsta! Ți-e drag bărbatul tău? Hai, nu sta în cumpănă, l-ai luat pentru avere? La drum de seară te așteaptă un gagic, te ia de mână și-o să treceți printr-un
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
veac o duceau cu mult mai greu ca grosul românilor de astăzi - țăranii mai ales (și aceștia erau majoritatea zdrobitoare) trudeau nu glumă la boieri și pe palma lor de pământ ca să țină în picioare un bordei plin ochi de plozi. Cu toate astea, cu excepțiile total nesemnificative, ei nu măcelăreau pădurile, livezile și perdelele de protecție de la șes, ci, dimpotrivă, le iubeau, îngrijeau și protejau ca să le poată lăsa moștenire urmașilor postdecembriști, care - iată - într-un sfert de veac au
ESENŢA POLITRUCIANISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373243_a_374572]
-
măritat. Am destule exemple de colege care au dat greș și unele au rămas și cu câte un copil în brațe. El n-are nicio vină, copilul vreau să zic, dar cum îți mai refaci viața ca femeie divorțată cu plodul după tine. Vrei un iubit, ca să nu zic amant, îl găsești și-n tren și nu-i mai duci și grija cu mâncare, spălat, călcat și să-i stai la dispoziție ori de câte ori dorește Măria Sa Domnul... peroră femeia necunoscută și slobodă
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
îmbăiatul și spălatul scutecelor!” Aproape că fugea. Transpirația îi năvălea prin toți porii și cămașa de pe el se udă pe spate și la subțiori. Ajuns acasă, Vetuța, cu fața palidă, întinsă în pat, acoperită cu o velință ușoară, îi arătă plodul de lângă ea înfășat într-un pled moale de molton, cumpărat anume, și-l întrebă: - Îți place Ionică ce ți-am adus pe lume? ...Mie îmi place că are nasul cârn. - Da’ ce-i, fată sau băiat? - Ce-a vrut Dumnezeu
CAPITOL DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372295_a_373624]
-
a-și spune păsurile și bârfele despre altele, iar noi, copiii, asistând cu „gurile căscate”, auzeam și ceea ce n-ar fi trebuit, mai ales cele spuse despre bărbați, de multe ori neînțelegători față de necazurile nevestelor. Mămicile tinere își aduceau și plozii sugari, cu leagănele în care-i țineau, cărora le schimbau, în văzul lumii, scutecele ude și murdare de nevoile firești, după care, spre a-i împăca, fiindcă plângeau, le strecurau în gură țâța pe care o sugeau cu mai multă
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
murise la câteva ceasuri după ce-o ivise lumii, dar împăcată că-i împărtășise o taină omului său. Cu șoapta ultimei clipe de suflu, i se destăinuise că făcuse un legământ cu meșterița satului. Aceea îi dresese farmece să prindă plod. Ca preț pentru asta, femeia juruise farmazoanei fata ce dorea să aibă. Iar băboaia făcuse din ea Fata Pădurii. Când terminase spovedania, lehuza închisese ochii. Îndurerat, pădurarul grijise de sufletul femeii, uitând în timp destăinuirea ei. Și-o aminti târziu
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
a fost prea brutal. Și-și luă seama: a procedat corect; după calculele lui, Ana trebuie să-și revină, să nu-și facă vise. Speră c-a zdruncinat-o bine în decizia aiuristică de a se bucura că naște un plod. Așa o să priceapă repede că nu are nicio altă variantă decât să-și dea afară progenitura. Referință Bibliografică: Polul vrăjitoarelor - VI / Lia Bejan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
VI de LIA BEJAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374122_a_375451]
-
urmare firească amenajarea unor nu neapărat olandeze diguri, hop, sîntem surprinși peste noapte de aceleași tragice și descalificante neputinți. Doar indolență? Doar resemnare? Să stăm, oare, predestinat ca în povestea tragicomicului drob de sare humuleștean, gata oricînd să cadă peste plodul din covată să stăm deci cu mîna la gură, nici măcar încercînd a-l urni de pe prichici? Asta să rămînă în veci vocația noastră: mioritica împăcare cu soarta, fabulosul har de a converti resemnarea în rezistență? Pentru că, iată mai "îngropînd via
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Franz). Janos, desigur, a plecat în Ungaria. Desigur! Despre gemenii Jean-Piere și Jose nu se mai știe chiar nimic. Singura fată dintre cei zece, Cecilia Maria Monica, s-a căsătorit (bineînțeles nu cu acte) și are, la rândul ei, opt plozi. Singurul care a făcut o carieră demnă a fost Rogoberto de la Croce Hamilton, ofițer, comandant de submarin. (El a refuzat să se prezinte la proces, motivând că interese de stat nu-i permit să iasă la suprafață pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
poate ști cu certitudine ce se va întîmpla o dată cu eliberarea Ouălor. De altfel, ca să fiu sincer, nici măcar nu știu dacă vor fi capabile să treacă de noile apărări planetare ale Lumilor Agricole. Tehnologia a evoluat... ― Vorbești de parcă aș fi ultimul plod din Satul de Clone. ― Chiar asta și ești... ― Da? întrebă Maria mânioasă. Și atunci de ce m-ai adus aici? Abatele o privi în ochi până când femeia roși: ― Pentru că din cele șase sute șaizeci și șase de ouă, nu mai e liber
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fum, cu totul deosebite de rotocoalele pufoase, argintii, care se despleteau din coșurile casei Sheridan. Pe maidanul cu cocioabe își duceau viața spălătorese, coșari, un cîrpaci; mai era unul care-și pusese pe toată fațada căscioarei colivii micuțe de păsări. Plozii viermuiau peste tot. În copilărie, micuților Sheridan li se interzisese cu strictețe să pună piciorul pe maidan, ca nu cumva să deprindă limbajul revoltător folosit pe-acolo. Dar, de cînd se făcuseră mari, Laura și Laurie, în explorările lor, se
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Consecința este o defazare între instituția de control și invenția care trebuie controlată. Puterile, surprinse, au fost luate pe nepregătite. Cine reglementa manuscrisul? Biserica. Tot ea va avea în grijă tipăriturile. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i pasează plodul Statului. Cam tîrziu însă. Cine reglementa tipăriturile? Statul însuși. Va prelua deci conducerea audiovizualului. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i plasează plodul pieței libere. Cam tîrziu însă. La început, puterea e calmă. Îl întîmpină chiar pe noul sosit
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Tot ea va avea în grijă tipăriturile. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i pasează plodul Statului. Cam tîrziu însă. Cine reglementa tipăriturile? Statul însuși. Va prelua deci conducerea audiovizualului. Deși nu dispune de mijloacele necesare. Așa că-i plasează plodul pieței libere. Cam tîrziu însă. La început, puterea e calmă. Îl întîmpină chiar pe noul sosit cu un zîmbet larg și frecîndu-și mîinile. În final, panică. Accelerarea progresului tehnologic scurtează, evident, momentele de latență între întîmpinarea represivă și abandonarea finală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vocații pot fi, pe porțiuni mici, memorabile: „Harapnice de zei plesneau în nămol și-n turmă/ Boii soarelui pășteau prin beznă fără urmă/ Mânați de ciclopi; trupurile se pierdeau în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei”, disperării, pe care o traduce un țipăt universal, interminabil, ca în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu, Versuri natale, dă fundament mai amplu tristeții apăsătoare, vecină cu jalea doinelor, prin imagini ale „Sionului” pierdut - tablouri ale meleagurilor natale (Odă la Basarabia, Podgoria, Salcâmii sorb), portrete ale
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
mirare : - Da’ de când și-a luat Cucu vacă, fa ? - Ărra, de ieri dimineață. din iarmaroc, răspunse iute baba, ca și cum despre asta uitase să vorbească. A scăpat Marița la oleacă de lapte că tare-i mai era greu, săraca, cu atâția plozi mâțâței. - Ia spune, tu, Savastiță, dacă vaca aceea nu-i îmflată. - Doamne, că bine zici ! A scăpat-o în trifoi. Lăsând cărarea, amândoi bătrânii o luară prin iarbă către vita roșie. Ca un zepelin gata de zbor, vaca stohnea greoi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Are chică dinapoi, Parcă-i fân pus din țăpoi ; Și mai are favoriți, Peste gură privestiți, Pantalonii în trapez Și capul fără de miez.” - Apoi, doi copii, dacă-i ai, nu-s amândoi la fel, zise altă vecină cu gândul la plodurile ei. Fac și eu ca Doșoaia când vorbea despre feciorii ei : „Bietul Gică și porcul de Mitică”. Nu se știe cum, pricăjit, într-un colț apăruse fierarul Mazarache. Zgribulit, își încălzește palmele la foc, în timp ce în vârful nasului îi atârnă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
purcelul sub braț : „Bre, Iordache... ori dom’ primar (fiștecare cum își știe obrazul), scapă-mă, că om oi fi !...” Și nu te lasă inima să nu-i ajuți că, altfel, vai de steaua lor ! Mai acu săptămâna vine unul cu plodul stropșit. „Ce fac, zice, cu Costandin, vecinul acesta al meu ? De bătut nu-l poci bate, că-i mai în putere ca mine, de răclămat nici atâta, că se are bine cu otoritatea. Fă-mi un bine, dom’ primare !” Acu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sub acoperișul ascuțit de paie. Din ograda cu troscot le întâmpină la poartă o femeie. Hâțânând neogoit un copil care scâncea, chipul ei exprima o exasperare mută. - Dă-l la baba. că-i deocheat, zise cu tandrețe Băltoaia și luând plodul înfășat în brațe, îi suflă în față șoșotind. încetîncet, copilul se ogoi. - Să vii la mine să-ți dau buruiană de scăldătoare și să-i faci ceai să-i storci în gură, zise bătrâna, plecând târșit mai departe. NUNTĂ îN
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
zise:Probabil tu ești Frosa! Bag de seamă că nu prea ai avut mare grijă de Bradu, dacă a ajuns la Mititica...eu știu că l-am crescut bine, o întâmpină soacra cu răutate. Teai grăbit să-i faci trei plozi și nu prea te-ai gândit că nu aveți cu ce să-i creșteți. Acu veniși cu ei pe capul nostru, că suntem pricopsiți! - Mamă soacră, încerca o mediere Frosa, s-o găsi ceva de lucru și pentru mine prin
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
pentru Îmbarcare. M-am uitat la ceilalți pasageri, săracii care călătoreau noaptea. Un cowboy trecut, cu un sac marinăresc și o statuetă suvenir cu Louis Armstrong, doi preoți catolici din Sri Lanka, nu mai puțin de trei mame supraponderale, Încărcate cu plozii aferenți și cu așternuturi, și un bărbat mic de statură, care s-a dovedit a fi jocheu, cu riduri de la țigară și cu dinții galbeni. S-au aliniat ca să se urce În autocar și În acest timp scena din capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu ele, în timp ce ceilalți își maschează cât pot mai bine stânjeneala. Agrippina e cunoscută pentru ieșirile și vulgaritățile ei necontrolate. Numai Claudius rânjește vesel și-și împinge cumnata să treacă printre scaune: — Du-te, du-te, fată dragă, că plo... plodul ăla din burtă îți ap... p... p... apasă pe vezică. Vipsania se strecoară cu greutate prin mulțime, în urma Antoniei și a Agrippinei. Toată lumea vrea să vorbească cu ea, să o felicite, să o complimenteze, să-și exprime admirația pentru această
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
doar prin meșteșugul armelor. Și nici bunicul ei, Pomponius Atticus, nu a muncit ogoarele. Dacă n-ar fi moștenitoarea unora dintre cei mai bogați oameni ai Romei, nu și-ar mai permite să-și înveșmânteze sufletul cu atâta mărinimie. Iar plodul ei, Drusus, în care și-a pus atâtea speranțe, îl dezamăgește profund. Scuipă plin de năduf pe jos, fără să-i pese de mozaicul somptuos. Nu e decât un copil crescut în puf, obosit de prea mult belșug. Oftează din
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Așa e obiceiul pe la noi... — Cum adică? se minunează evreul. Legea primită de Moise pe Muntele Sinai te poate obliga s-o iei de soție pe văduva fratelui numai dacă n-au avut urmași. Altminteri nu ești obligat să crești plozii altuia. Tace îngândurat. — Nepoții de soră sunt la fel de dragi unchiului ca și tatălui lor, rostește Pusio într-un târziu. Instructorul protestează: — Nu e cu putință să existe o legătură de sânge mai sfântă și mai strânsă decât cea dintre părinți
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mândrește, nu cu el. Pentru ei e îndârjită și nestăpânită. Chiar nesăbuită. Cu el e doar aprigă. Aprigă la mânie, aprigă în pat. Trufia de a naște viitori împărați îi stâr nește trupul. Așa a conceput cu ea mai mulți plozi decât și-ar fi dorit. Șase până acum, dintre care doar patru mai sunt în viață. Și ăsta mic ce va să vină. Își înăbușă cu greu un vaiet de deznădejde. La atât se reduce rolul lui. Armăsar de prăsilă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]