4,286 matches
-
plopul drept/ Pironită-așa/ Și nu știu ce-aștept/ Și nu știu ce-aș vrea...” etc. (Amurg de toamnă). Face de toate-n peisaje, uneori chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii se frîng./ Plopii sendoaie,/ Salcîmii plîng” etc. (Singurătate). În general însă, creioane delicate, copilăroase: „...Sus, pe muchi de zid,/ Rîndunelele;/ Jos, floarea-și deschid/ Viorelele;/ Alături, un plop/ Lin se clatină...” etc. (Pier sub vînt ușor). De sensibilă, era fără-ndoială sensibilă, numai
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii se frîng./ Plopii sendoaie,/ Salcîmii plîng” etc. (Singurătate). În general însă, creioane delicate, copilăroase: „...Sus, pe muchi de zid,/ Rîndunelele;/ Jos, floarea-și deschid/ Viorelele;/ Alături, un plop/ Lin se clatină...” etc. (Pier sub vînt ușor). De sensibilă, era fără-ndoială sensibilă, numai că n-avea imaginație pentru așa sensibilitate extrem vibratilă. A scris, însă, biata de ea, cu ce avea. 1 Datele biografice, după Dicționarul general al
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
2009 (articolul aparține Luciei Toader Gruzsniczki), dar și după Precuvîntarea lui Vintilă Nicu la vol.: Ada Umbră, Versuri, Ediție alcătuită de Vintilă Nicu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008. Ediția - din care vom cita - include toate poemele apărute în vol. Sub plopi (Editura Ramuri, Craiova, 1921), la care se adaugă alte poezii identificate prin reviste (din care unele par simple variante), cu un total de „109”, puse însă în ordinea apariției lor prin reviste (fără a mai respecta ordinea volumului antum). Vintilă
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
Direcția Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafață împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuța, în apropierea vechii locații. Moștenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoșul său a avut o pădure de salcâm, iar Direcția Silvică oferă în schimb plop și salcie, specii mai puțin valoroase. Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ștefan să solicite Comisiei Județene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5
Pădurea Stejaru din Brăila este în pericol de a fi defrişată () [Corola-journal/Journalistic/24706_a_26031]
-
de icoana părinților mei, și vorbesc românește, deși nu sunt Poate de aceea, atât în timpul vieții cât și foarte tineri atunci, cântându-și unul români, dar simt românește, cred că în posteritate, a avut parte de atâtea altuia ” Pe lîngă plopii fără soț“, în nopțile este poetul nostru, al lor, al tuturor. Este odioase atacuri din partea unor de vară mirosind a tină și a iarbă încinsă. poetul, filosoful, astronomul, actorul, neprieteni ai poporului român sau unor Va expr ima întotdeauna m
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
de apelul scriitorilor care cereau despărțirea de alcool a poetului, a dispus să i se facă, la o clinică din Mangalia, un tratament scump pentru refacerea celulelor ficatului? Mai degrabă te lasă gânditor, în ordine lirică, relația cvasi-asianică, profundă, cu plopul din dreptul geamului locuinței: copacul, botezat Gică, îi confirmă anumite versuri, în funcție de intensitatea foșnetului ramurilor sau de șansa ca o pasăre să poposească pe crengi, îi sprijină tâmpla obosită și ar vrea să-l vindece de impulsul mizantropist. Nichita Danilov
Între legendă și tratament critic by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2425_a_3750]
-
Privi ce Domnul sau crease, Și-nalta fruntea să rămase Încremenita sub îngheț. IV Sub el, cu vie frumusețe, Priveliști noi răsar din zbor : E Gruzia , si vai mărețe Se-astern că un bogat covor ; Răi fericit, răi pământesc ! Par plopii piramizi semețe ; Pâraie'n zvon rostogolesc, Pe fund, prundișuri colorate; Prin tufele de trandafiri, Privighetorile-nfocate Slăvesc frumoasele furate De glasul dulcei lor iubiri. Cinării deși, umbrind cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
un chip știut Alunecă spre ea tăcut; Și pe sub bolta-ntunecată Sclipea că steaua-n slavi afunde, Și-o imbia mereu ...dar unde?... III Șede-ntre măguri mănăstirea Ca-n adâncimea unei gropi. Îi priveghea nezăticnirea Șiraguri de cinări și plopi, Iar printre ei, de-abia zărita, Cănd noaptea pulberea-și cernea, La geamul schivnicei, mocnita, Lumina candelei clipea. Migdalii triști, în cimitir, Umbreau troițele de straja De pe mormintele în șir, Și păsările ca-ntr-o vraja Își împleteau sonoră mreaja
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
ascensorul, statuile din parc, felinarele, șinele de tramvai, reclamele luminoase, cinematograful, cavourile din cimitir. Demn de atenție este și sensul dat frânturilor de natură încrustate în perimetrul cimentat al capitalei. În privirile copilului, privat de întinderile vegetale și orizonturile largi, plopii de pe bulevard, leandrul din curtea de mahala, apusurile de soare contemplate de la etajul cinci sau vifornițele bântuind străzile vechi capătă o grandoare stranie și se încarcă de sensuri mitice. Enigmaticul fluture (animal totemic? figură alegorică? frumusețe pură?), care-i vizitează
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
supraindividual și orientarea deliberată spre expresia liberă și dezinvoltă, însă fidelă unei viziuni plastice acreditate, sînt elementele de bază ale acestei expoziții. Teo Boicescu, Ion Cornea, Emil Darie, Gheorghe Dican, Laurențiu Ene, Maria Gaghel Crișan, Ion Iosif, Constantin Neacșu, Sergiu Plop, Ecateriana Popa, Tudor Popescu și Petti Velici, cu excepția ultimilor doi, pictori cu toții, acoperă o plajă stilistică unitară și variată în același timp. Din perspectiva unei estetici generale, ei se hrănesc cu toții din experiențele modernității, din acea eliberare pe care limbajul
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
la începutul secolului, iar cel românesc și-a redobîndit-o prin anii șaizeci, iar din punctul de vedere al experienței individuale ei se înscriu în tendințe diferite. De la puternicele construcții cromatice ale lui Gheorghe Dican la experiențele postcezanniene ale lui Sergiu Plop sau Ion Iosif, de la arhitecturile spiritualiste ale lui Ion Cornea la notațiile fragile ale lui Teo Boicescu, de la retorica lui Emil Darie, animația gestualistă a lui Constantin Neacșu și a lui Laurențiu Ene, viziunile vag simboliste ale Mariei Gaghel Crișan
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
a scutura,/ Trupul că mi-a astupa". Toma Alimoș i-a impresionat nu numai pe V. Alecsandri și A. Russo, pe Ion Ghica, cel care o auzise cântată, ca și G. Ibrăileanu, mai târziu (care face trimitere la Fântâna dintre plopi a lui M. Sadoveanu), dar și pe Hasdeu și Eminescu, pe N. Iorga și Ion Pillat, pe Dan Botta, N. Steinhardt și Nichita Stănescu. Poetul acesta proiecta asupra ei, ca și a Mioriței, o viziune metaforică ce rămâne memorabilă în
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
gura -/ E-o muncă foarte grea literatura...". Fulgerat de gânduri sumbre", dezamăgiri, tristeți, poetul nu-și pierde încrederea totuși, în nobila-i îndeletnicire "Cât timp în mână tot mai ții condeiul/ În tine află-ți rostul și temeiul/ Și-n plopii tăi înalți cu frunza rară." Dar nu atât nostalgia timpului trecut impresionează aici, cât mai ales un fel de umor trist, aș spune, aproape macabru, un fel de râs printre lacrimi, datorat împrejurărilor, așa ca în Sonetul 20: Rezist și
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
N-am mai băut de mult/ o rochie de fată. N-am mai sărutat de mult/ - pe gură și pe pulpe - o floare căzută pe jos dintre tei!" (Dați-mi o scurtă vacanță). Ca și: Se scutură salcia. Se scutură plopii./ Se scutură frunza:/ este ca și cum ne-ar fi răzuite sufletele/ de solzii lor de mrene sărite pe uscat" (Începe tangoul. Începe valsul). Ca și: "Acest manuscris ce se preschimbă mereu într-o apă, asemenea lungilor/ cosițe ale fetelor în ramuri
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
batjocură, magistrului că "dascălul, pentru un tânăr, este aceea ce este grădinarul pentru un pom". Autorul însuși trăiește între arbori stufoși și flori fără mari pretenții: După prânz, ne-am dus în grădină, și ne-am tologit sub un bătrân plop ce ne umbrea cu tufoasele lui ramuri. Daliile îmbrăcate în bogatele lor rochii colorate și gingașii tamarini se legănau la adierea vântului, în vreme ce garoafele, rozetele și micșunelele ne îmbălsămau cu dulcele lor parfum". în Flora română, grădina cu ierburi "locale
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
vocea lui ca de ceva sigur, uitînd de enormele lui posibilități, de deschiderea lui, de vulnerabilitatea, de dăruirea și solitudinea lui. Și iar îmi vine în cap propria selecție făcută de artist după o viață petrecută în teatru. Pe lîngă plopii fără soț. Cred că a fost un bărbat foarte tandru. Șoaptele lui sînt ocrotitoare. Ca acelea pe care le spune Firs pe tot parcursul Livezii de vișini. Firs are grijă de o lume. Și îi rămîne fidelă pînă la capăt
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
fi, mereu în defensivă, de om mereu în dubiu dacă nu e cumva în culpă neputîndu-se înregimenta. Dar, mai ales, învinge ca echilibru psihic, cultivîndu-și dragostea pentru autorii latini, avută de mic, și pentru plante, începută în liceu, cu primul plop adus în casă, în preajma vizitei colegei franțuzoaice. Gaspare, antieroul începutului de mileniu trei, va rezista propunerii de a-și îmbunătăți statutul social făcută de amicul solitar, de dragul tihnei interioare, în acord cu propria-i ierarhie valorică. În cele din urmă
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
când mă pomenesc că-l fredonez, bine dispus, în bucătărie, făcându-mi cafeaua, - o fi, îmi spun, ca să-mi dau curaj... Alteori, serile, dacă nu mă absoarbe televizorul, murmur câteodată ca maică-mea, care cântă încetișor în timp ce cârpea câte ceva: Pe lângă plopii fără soț adesea am trecut, mă cunoșteau vecinii toți, tu nu m-ai cunoscut. La geamul tău ce strălucea, privii atât de des, o lume-ntreagă-înțelegea, tu nu m-ai înțeles... în primul rând, era de mirare că maică-mea, care
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]
-
pentru adulți, poate, dar care pe mine nu mă izbea decât printr-o lipsă de logică, evidentă. Căci, într-adevăr, cum adică... toată lumea să înțeleagă, numai invidia, nu? De ce?... O fată, cum ar veni, pe lângă a cărei casă cu niște plopi fără soț, treci zilnic, și ea, nu! nici nu te ia în seamă. Ei, și?... Asta mă intriga. Lipsa totală de logică a întâmplării. Și, la urma urmei, care să fi fost motivul? La nouă-zece ani, logica nu iartă. Mai
Perfectul simplu (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11975_a_13300]
-
Simona Tache De râs: aici și aici. UPDATE: Iar, dacă aveți hăinuțe de dăruit sau alte lucruri, luați legătura cu acești oameni darnici. Știu de la Cruela că sâmbătă, 15 august, se organizează o expediție la Valea Plopului (Vălenii de Munte, județul Prahova), unde sunt copii care au nevoie de haine, încălțăminte, prosoape, săpun, detergent, pastă și periuțe de dinți, etc.
Bancuri cu electroșocuri și urmăriri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19611_a_20936]
-
modalității de repartizare a locuințelor realizate de A.N.L. pentru tineri, destinate închirierii și altele. S-a actualizat devizul investițiilor de extindere de rețele de apă și canalizare pe str. Armoniei și s-au aprobat planuri urbanistice zonale pentru zona Plopi Sud și str. Gh. Lazăr nr. 26.
Agenda2003-17-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280936_a_282265]
-
Fabricul se întinde până la străzile Câmpului și Batania, înaintând către Cetate, până la Bega și străzile 3 August 1919 și Colonia. Apar străzile din zona Stuparilor-Albinelor. Mehala ajunge la Aleea Viilor. Încep să dobândească personalitate noile cartiere: Ronaț, Blașcovici, Ciarda Roșie, Plopi și Ghiroda Nouă. Planul de sistematizare al arhitectului Ybl (1895) consfințește sistemul radial-ine- lar al străzilor. În pragul secolului al XX-lea, numărul străzilor Timișoarei era de 164, lungimea celor cu carosabil amenajat fiind de 19,874 km“. Zeul automobil
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
Muncelului - Cioclovina; Balta Mică a Brăilei; Vânători-Neamț; Lunca Mureșului. Relief și biodiversitate Parcul natural Lunca Mureșului reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă de mare diversitate, cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri (stejar pedunculat, frasin), galerii de sălcii și plopi, zăvoaie și șleauri de câmpie. Există suprafețe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de dispariție (bălușcă, pleviță), un număr destul de mare fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România“ ca specii vulnerabile: forfecuța bălții, inariță, chiminul
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]
-
delimitează după cum urmează: l Zona I - cuprinzând parcele de teren din Freidorf - Calea Șagului; Mehala - Calea Aradului și parcelele de la DC 257 (Timișoara - Dumbrăvița); Calea Torontalului; Calea Săcălazului; Pădurea Verde l Zona II - cuprinzând o parte din Freidorf; Ciarda Roșie - Plopi; Mehala - lângă linia C.F. Timișoara - Arad și spre D.C. Timișoara - Dumbrăvița l Zona III - cuprinzând parcele din Freidorf; Mehala - Podul Modoș și partea stângă a căii ferate Timișoara - Arad l Zona IV - extravilanul cartierului Mehala spre Calea Torontalului. Trebuie să
Agenda2003-22-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281061_a_282390]
-
la Guvern? Și atunci... Tristian Tâmpeanu, editorialistul Rl, l-a prins pe Ponta cu ocaua mică. A descoperit că pe blogul lui Năstase există o postare a Departamentului Economic al PSD, care spune că fără acordul cu FMI suntem în plop, sau cam așa ceva. Iar micul Titulescu abia ce s-a rățoit la Jerry Franks, arătându-i... fondul. Bravo, bună observație ! De ce nu-i retrag titlul de tâmpean ? Fiindcă a bătut câmpii jumătate de editorial cu Patriciu, îndesându-l în poveste
Ziare, la zi: EvZ are permis pentru vânatul cu pene. Fazanul e Boc () [Corola-journal/Journalistic/27973_a_29298]