2,457 matches
-
pentru măsurarea consumului de combustibil, cronometru electronic. 15. Nivelul tasării solului a influențat în mare măsură indicii calitativi de lucru ai agregatului de arat. S-a stabilit că odată cu mărirea gradului de tasare a solului scad adâncimea de lucru a plugului, gradul de mărunțire a solului și gradul de acoperire a resturilor vegetale, mărindu-se în același timp gradul de afânare a solului, datorită diminuării gradului de mărunțire. 16. În cadrul încercărilor efectuate s-a stabilit că viteza de deplasare a agregatului
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
experimentărilor efectuate, a variat, de asemenea, în funcție de gradul de tasare a miriștii, determinat înainte de arat. Acest consum a crescut continuu odată cu mărirea gradului de tasare a solului, de la 11,2 la 12,7 kg/h. 19. Rezistența la tracțiune a plugului, determinată la încercările efectuate, a crescut pe măsură ce s-a mărit gradul de tasare a solului, de la 940 kgf la 1300 kgf. Mărirea rezistenței la tracțiune a condus la creșterea patinării tractorului și a consumului orar de combustibil. 20. În cadrul experimentărilor
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
20. În cadrul experimentărilor s-a constatat o creștere a puterii de tracțiune a tractorului odată cu mărirea gradului de tasare a solului nearat, valorile puterii variind între 18 CP și 22,8 CP. 21. Puterea consumată la motorul tractorului U650, de către plugul PP-3-30, determinată la încercările efectuate, a variat între 58 CP și 64,9 CP. S-a stabilit că această putere crește pe măsură ce se mărește gradul de tasare a solului. Aceasta se datorește faptului că prin tasarea solului se mărește consumul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
scriu eu, și trimitem la "colțul refugiaților". Și nu ne cer bani, domnu? Cred că nu. Să vedem. "București, 15. La un regiment de gardă a avut loc o pioasă solemnitate închinată eroilor neamului. După slujba religioasă s-au distribuit pluguri, sape, coase familiilor eroilor, din dania domnului profesor Mihai Antonescu." De fapt, am trimis ceva. Mă gândesc că domnul Toma poate să fie abonat la Universul. S-ar putea să-i pice sub ochi. Și-ai dat adresa de-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
deosebit de rar și foarte căutat pentru lemnul său tare și frumos colorat? Cunoscut și ca „arborele de fier” al Carpaților, tisa a constituit, în trecut, materia primă pentru cuiele din lemn ale bisericilor maramureșene, arcurile și săgețile medievale și brăzdarele plugurilor din lemn. Astăzi, arborele este declarat monument al naturii, iar comercializarea lemnului este complet interzisă. Frunzele de tisă conține o substanță extrem de otrăvitoare (taxina) care stă la baza realizării a numeroase medicamente pentru tratarea reumatismului, artritei, diabetului și, mai nou
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Petrache, cât și Vilma au fost trimiși de generalul Berthelot la Galați, unde le-a dat și o casă și serviciu la Direcția Căilor Ferate Române, iar la Tibănești, P.P. Carp l-a împroprietărit cu cinci hectare de pământ arabil și un plug cu boi. După o perioadă de timp Petrache a fost avansat la serviciu într-un post de conducere în Ministerul Căilor Ferate, cum era atunci și a fost nevoit să-și vândă curțile de la Galați și să se mute la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
prin față trece ulița mare, azi șoseaua județeană. Iar peste drum se află casa lui Toader, fiul cel mare a lui Petrache Cioabă. Cioabă avea doi boi mari ca din povești. Când a venit Colectivul i-a luat boii, carul, plugul, grapa și tot ce le era de trebuință la C.A.P., bineînțeles că și pământul i-a fost luat la colectiv. În urma deposedărilor, Petrache Cioabă s-a consumat psihic și s-a îmbolnăvit, mai întâi i-o murit baba, iar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
umilit luându-le toate bunurile adunate de generații întregi. Pe unii ucigându-i în bătaie, pe alții întemnițându-i pe viață. Prin urmare, motorul cu aburi și batoza au fost luate la colectiv. Boii, vacile, caii, oile, caprele, carul, grapa, plugul, toate au fost luate la colectiv. Și pământurile au fost luate la colectiv. Așa se face că, o dată cu deposedarea țăranului de toată agoniseala de ani și ani, m-a deposedat și pe mine, ca și pe alții ca mine, de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aceea de a scoate acele terenuri din regimul izlazului și a face loturi egale care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era lucrată cu plugul și pentru a înlesni împărțirea. Țarina era protejată cu garduri pentru a o feri de animalele care pășunau. După cum spuneam în primul paragraf, aceste garduri, menite să crească gradul de certitudine, ajungeau să mărească gradul de complexitate a managerierii resurselor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
mă trimite la azil. Și la ce îmi trebuie vila, 2 camere e de ajuns și ce ii tre buie chelului tichie de mărgăritar. EA: Da, am fost învățați să muncim, si nu mai înveți calul cu alt trap, la plug trage de o viață, tot la plug moare. EL: Da, babă, dar nu vezi iepușoarele astea că joaca în buiestru și cogea armăsarul nu face nimic, numai mănâncă, la păcănele, discotecă. EA: Față a fost cuminte, a învățat, e la
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
îmi trebuie vila, 2 camere e de ajuns și ce ii tre buie chelului tichie de mărgăritar. EA: Da, am fost învățați să muncim, si nu mai înveți calul cu alt trap, la plug trage de o viață, tot la plug moare. EL: Da, babă, dar nu vezi iepușoarele astea că joaca în buiestru și cogea armăsarul nu face nimic, numai mănâncă, la păcănele, discotecă. EA: Față a fost cuminte, a învățat, e la casa ei. EL: Ei, vezi, educația, ai
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
care se tractează.In apropierea satului Sălcioara se formează o nouă coloană.Oamenii sunt nedumeriți.Veștile sunt puține și contradictorii. Iși face apariția un agent de circulație de la comuna Banca. Dinspre Popasul Stâna Costești vine un camion echipat cu un plug pentru dezăpezire.Agentul aduce o șufa prevăzută cu cârlige.Timpul trece.Conducătorii auto se agită.Sunt triști.Nu se întreprinde nimic.Cei de la mașina dotată cu plug spun că așteaptă o mașină echipată cu freză.Ne spun că în fața ar
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de la comuna Banca. Dinspre Popasul Stâna Costești vine un camion echipat cu un plug pentru dezăpezire.Agentul aduce o șufa prevăzută cu cârlige.Timpul trece.Conducătorii auto se agită.Sunt triști.Nu se întreprinde nimic.Cei de la mașina dotată cu plug spun că așteaptă o mașină echipată cu freză.Ne spun că în fața ar exista o mașină TIR care blochează traficul.Oare ce-ar face Amundsen în aceasta situație ? La Radio EuropaFM sunt anunțate drumurile înzăpezite:DN 28,DN 4F,DN
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
este răsturnat în șanț. Mă rog din nou lui Dumnezeu. Lobul stâng a degerat. Zăpada mi-a intrat în buzunar.Jumatatea de corp bătuta de viscol este mai rece.Parca am gheața în spate. Am febră musculară. Orașul e aproape... Plugurile pornesc pe DN 24. In sfârșit sunt în oraș. Aici nu viscolește.O coloana de mașini TIR așteaptă startul de la politiști. Intru într-un magazin să mi cumpăr câteva citrice.O femeie necunoscută îi compătimește pe cei înzăpeziți. Mulțumesc recunoscător
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pus de Ștefan cel Mare să apere Suceava de turcii care veneau prin acele locuri cu gânduri rele și de nelegiuire. Nu era numai un flăcău curajos viteaz și neînfricat, ci era și harnic, săritor și de cuvânt. Ioan scotea plugul din șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și-i ducea În țarină.El ara și semăna numai noaptea când era lună plină, fiind Încredințat că numai așa va avea un rod bogat și un an darnic cu cel care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Prisacaru, Valerica Ionică, Aurica Camer, Aurica Spataru - telefoniste; M. Rotaru, P. Muraru, întreținători de linie. COOPERATIVA DE CREDIT. Prin 1925, învățătorul Vasile Pienescu, împreună cu fratele său, preotul Mihai Pienescu din Hârtoape, au înființat prima bancă populară la Lespezi, cu denumirea „Plugul român”, dorind să-i smulgă pe nevoiași din gheara cămătarului. Astăzi, acea bancă populară se numește Cooperativa de Credit „Viitorul”, condusă de Dan Străchinaru și funcționează în casele unui cetățean evreu, numit Meteș. AGENȚIA C.E.C. În 1962 s-a înființat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în satul Drăgușeni - Suceava, după care în toamna anului 1911 se transferă la Școala din târgul Lespezi. Având o mare capacitate organizatorică, înființează prima grădiniță de copii la Lespezi în 1925, cursul supraprimar în 1926, prima bancă populară din Lespezi „Plugul român”. A înființat și dotat prima bibliotecă publică și s-a implicat, alături de Gheorghe Hreamătă, Ion Luchian, Nicolae Catrinci, Sebastian Mihăilescu, Savel C. Manoliu și alții la înființarea obștii „Ridicarea Țăranului” din Sirețel și a făcut parte din conducerea Federației
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul de lemn cu brăzdarul de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul de lemn cu brăzdarul de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul de lemn cu brăzdarul de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa și secera, astăzi se face cu combine de recoltat (grâu, porumb, cartofi, sfeclă). Ocupațiile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda. Iarna-i grea, omătu-i mare Semne bune anuă are Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor tras de boi, Plugușor mânat de noi.” După plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din tablă ies, incogru, dar expresiv ca materialitate, din pânza cu urma-boare a trupului căzut. Când imaginează universul antropomorf al arhaității, Nicodim adiționează fragmente eteroclite și le asamblează sumar, cu pofta obiectului din primele avangarde. Christul răstignit, închipuit dintr-un plug montat vertical și articulat cu alte unelte agricole vechi, este o bună cheie de citire a artei fragmentului combinatoriu la Nicodim. Seria Caloienilor, prezentați în racla lor de lut, în anul 2000, la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, sunt
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
exhibîndu-l cu o cochetărie barbară. Nu ne mai întîlnim cu vagabondul cuprins de beatitudinea eului expansiv, ci cu un țăran exponențial, modelat în pastă expresionistă, purtător al trăsăturilor unei dureroase experiențe imemoriale: "Adus puțin de umeri ca și cum / Aș trage un plug de piatră după mine ./ Cînd umblu încet pe urma mea / Brazdele de foc se înnegresc a stea.// Ochii scobiți în craniu cu așchie de bronz,/ Unul de pază la răsărit, celălalt la apus, / Armele - brațe-atîrnate de umeri / Păzesc un răzvrătit
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
trecere sau apar aglomerări în jurul morilor, pe lângă târguri ori vetrele de sat); cât despre terenul agricol, iată un singur exemplu, dat de asemenea de Stahl - „cântecul lui 907”: Când a fost în 53 De ne-a dat pământ Știrbei Puneai plugul unde vrei Și arai pe cât putei. Abundența resurselor a reprezentat o circumstanță fundamentală în care a funcționat satul devălmaș , având consecințe foarte adânci. Mai întâi, nu a existat niciun stimulent pentru ca instituțiile care au apărut să includă acele elemente care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]