402 matches
-
nu-l respecți!”. Tatăl, Ștefan se ocupa în secundar cu munca pământului, fiindcă în principal avea meseriile de tâmplar și fierar și lucra în atelierul din propria-i ogradă. Meseriile le-a moștenit de la tatăl său, Mitru Leu, acesta ... XVIII. "PLUGUȘORUL SCRIITORILOR", DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1097 din 01 ianuarie 2014. Plugușorul scriitorilor Aho, aho, stimați confrați Cuvântul mi-l ascultați: Sunați din zurgălăi, tare, Să se-audă peste zare! S-audă și Sadoveanu Cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
de tâmplar și fierar și lucra în atelierul din propria-i ogradă. Meseriile le-a moștenit de la tatăl său, Mitru Leu, acesta ... XVIII. "PLUGUȘORUL SCRIITORILOR", DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1097 din 01 ianuarie 2014. Plugușorul scriitorilor Aho, aho, stimați confrați Cuvântul mi-l ascultați: Sunați din zurgălăi, tare, Să se-audă peste zare! S-audă și Sadoveanu Cum întâmpinăm noi, anul. Că de n-avem calul “Faur” Și nici șaua lui de aur, Lăsăm gândul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
cești de lut, Pentru anul ce-a trecut! Pentru anii care vin S-avem urcuș fără chin, Punga să ne fie plină, Grâul fără de neghină, Muză la nepriceput, Somn ușor în așternut! Ruga mea către Hristos, Să ... Citește mai mult Plugușorul scriitorilorAho, aho, stimați confrați Cuvântul mi-l ascultați:Sunați din zurgălăi, tare,Să se-audă peste zare! S-audă și SadoveanuCum întâmpinăm noi, anul.Că de n-avem calul “Faur” Și nici șaua lui de aur,Lăsăm gândul să ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
sobă și dacă suntem la oraș în șemineu, cu scenele în care eroul principal este Moș Crăciun sau ieslea cu pruncul Iisus, am adăugat elemente specifice nouă, colindătorii înotând prin nămeți cu traista de gât, cu steaua, cu capra, cu plugușorul, cu Vasilca, cu buhaiul, cu sorcova. Dar unde mai punem abundența de mâncăruri cu gust și arome atât de românești, că și acum scriind, parcă îmi vine să mă salt în scaun! Dar colindele... frumoase și de tot felul rasună
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
fost: G. Călinescu, Paul Georgescu, Ștefan Augustin Doinaș, Dinu Flămând, Al. Piru, Ion Cristofor. - Domnule Ion Murgeanu, când v-ați descoperit talentul de scriitor și în ce împrejurări? - Foarte de timpuriu și aș putea zice într-un mod nostim: făceam plugușoare la Anul Nou, cerute de flăcăii din Zorlenii natali contra-cost, “tematice”, am putea spune, critice și umoristice, vizând realități locale. Mi se plăteau. Aș putea zice acum, că am fost un “scriitor capitalist” avant la lettre. Dar talentul meu, în
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
a minunat băștinașul. Iar slavii, râzămd: hai să te mai învățăm și alte cuvinte că, parcă acum ai căzut din copac. Uite, te-nvățăm niște „datini”, să mergi cu „colinda”, mă! Cu ce să merg? a căscat gura băștinașul. Cu „plugușorul”, mă, au râs cu hohote slavii și să-i pomenești pe „blajini”! Ce sunt ăia? a întrebat prostovanul. Morții tăi, mă, se prăpădeau de râs slavii, care au plecat, mirându-se ce înapoiați erau băștinașii acestor locuri. Vă închipuiți ce
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > PRIBEAG PRIN LUME Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi mai mult ca oricând, Simți crescând dorul de țară... Cu ochii minții, Plugușorul urând, Îl vezi la poartă ca odinioară! Ești unul dintre brazii ce n-au uitat De obiceiuri, datini din Carpați, Cu sufletul, nu te-ai mutat... Gândind din când în când la frați! Românul nostru oriunde s-ar afla Nu
PRIBEAG PRIN LUME de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375028_a_376357]
-
boeuf și răciturile. Sunt pârțuri tubulare ale aceluiași golan bătrân, cu o gură ca de galoș scâlciat, un bătrânel din aceeași promoție cu Matusalem. Se bea orice de la gaz în sus, toată lumea țipă la toată lumea, copii sunt îndemnați să spună plugușoare, capra, sorcove, doar-doar le vor face rost părinților de bani de țigări. Îmi atrag atenția doi frați, ce până la 30 de ani n-au pus două paie cruce, care-și împart cu o dragoste de bulangiu de penitenciar, jumătăți de
BUMERANG – ONOMASTICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376166_a_377495]
-
reci care rar izbutesc să formuleze metafore sublime, esențe... Dar și poezia în versificație clasică, dacă nu izbutește cu măiestrie împletirea melodică a cuvintelor lin curgătoare în figuri de stil, riscă să fie tot un fel de zicere ca la plugușor și strigăturile populare. Subiectul este delicat și necesită opinia exegeților, a criticilor literari autentici, pentru a stabili de unde începe și unde se sfârșește poezia de la text la text, de la autor la autor. Dacă un poet consacrat versificării clasice preia un
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
cu Nașterea Domnului. Începeau cu ,,Moș-Ajunul", după mere, nuci, covrigi... Alai duceau pe tot drumul, cu obrajii rumeniți. ,,O, ce veste minunată!" cântau feciorii voioși, prin tradiție păstrată. Pe când trăiau ai mei strămoși. Vuia satul de buhaie în cete de ,,Plugușor"! Tradiționale straie completau mesajul lor. Tineri se grăbeau la horă sau la bal de Anul Nou! Flăcăul să-i ducă noră mamei sale, drept cadou! Timpul a trecut în grabă. Obiceiuri s-au schimbat. Tineri se-adună grămadă la discoteca
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
Să faci vrute și nevrute! Eu am fost mereu cu Nica Si-as dori ca să mai fiu, Dar mă uit ades afară Și-mi dau seama că-i târziu. Știu că vor veni-ntro seară La fereastra mea cea mică, Mulți copii cu Plugușorul; Și voi fi din nou cu Nica... Referință Bibliografica: Eu rămân mereu cu Nica / Mihai Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2257, Anul VII, 06 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
doi dulăi mari și frumoși, ce-și recunoscură îndată prietenii. Domnul Binder, cabanierul, le ieși în întâmpinare cu zâmbetul pe buze. - Bine ați venit, dragii mei! - La mulți ani, nea Binder și bine v-am găsit sănătoși! Ne primiți cu plugușorul? - și cântară un fragment. Drumeții se scuturară de zăpadă și pătrunseră în vestita sală de mese, unde pereții erau împodobiți cu tablouri cu peisaje montane, iar ramele acestora erau decorate cu diferite specii de licheni. - Am adus făclii, artificii și
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
de pe margine și se amuza de ghidușiile lor. Marius găsi de cuviință ca să stropească dansul cu țuică! Sticla, după un scurt sărut, zbura din mână în mână însoțită de chiuituri. Apoi pe ritmul muzicii inovară din materialele de pe lângă cabană un plugușor cu care brăzdară zăpada și-i colindară pe cabanieri conform tradițiilor din bătrâni. Cei doi dulăi, Jeak și Lord, tolăniți în omăt, priveau curioși la prietenii lor. Pricepeau că era ceva amuzant și plăcut, dar nu înțelegeau care-i motivul
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
de autoritatea magică a celui care o rostește, precum și de puterea riturilor pe care acesta le stăpânește. Puterea cuvântului magic este activată În numeroasele rituri verbale de propițiere, cum ar fi urările cu diferite ocazii festive, urările formalizate din textele Plugușorului sau ale Orațiilor de nuntă, cele cuprinse În colinde sau În cântecele de cunună sau, pe un palier simbolic mai complex, cele implicate În acțiunea ursitoarelor de a defini, prin formule magice, destinul nou-născuților (vezi V. Bălteanu, 2001, pp. 188-189
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
locale „Globul” sau „Luceafărul”, care se cântă până la Bobotează. Colindătorii poartă cu ei o stea împodobită cu hârtii colorate și iconițe cu scene biblice. În ajunul Anului Nou se colindă fie c. de la Crăciun (fetele și femeile), fie c. agrară, plugușorul (copiii și bărbații). În unele părți din Moldova, aceste două forme coexistă. În prima zi a Anului Nou urările au forme diferite după zona geografică. În Moldova, se merge cu „semănatul”, ca o continuare a „aratului” din seara precedentă, făcându
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
timpului, a naturii și a Cosmosului întreg sunt, într-un fel sau altul, legate majoritatea ceremoniilor și actelor rituale produse în această perioadă : excesele de toate felurile, petrecerile și ospețele, jocurile cu măști, actele magice augurale, „moșii de Crăciun”, sorcova, plugușorul, bradul de Crăciun, urările, colindatul ș.a.m.d. Excepție fac „cântecele de stea”, teatrul religios („Vifleim”) și alte câteva manifestări cu tematică și de proveniență propriu-zis creștină. Suprapunerea arbitrară și târzie a celebrării nașterii lui Isus cu acest arhaic complex
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cărui vizitare este întotdeauna profitabilă pentru cercetătorul civilizațiilor și mentalităților arhaice. „Folclorul arhaic supra- viețuiește încă în credințele «rituale» ale copiilor”, constată pe bună dreptate Carl Gustav Jung (36). Este interesant de urmărit felul în care anumite manifestări magico-rituale (colindele, plugușorul, sorcova, paparudele, caloianul etc.) - ale căror vechime și importanță covârșitoare în viața 379Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale colectivității adulte sunt bine cunoscute - au ajuns, în ultimul timp, numai (sau mai ales) în repertoriul copiilor. Un fenomen în egală măsură simptomatic și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înmormântare la români, în studii precum Strigarea zorilor la mort, Petrecerea mortului, Moșii sau Sacrificiul morților. Cu această ocazie publică unul dintre primele texte de zori. S-a ocupat și de colinde, făcând o clasificare a lor (colinda colindătorilor, a plugușorului, a pițărăilor, a colindeților, a junilor). Lucrarea Păcală de origine din Italia este una din primele cercetări de folclor comparat în România. Dar cea mai de seamă contribuție adusă la cunoașterea folclorului românesc este De însemnătatea botanicei românești, apărut în
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
renunță la intervenția în textele culese și își lărgește simțitor sfera investigațiilor, interesându-se de cultura populară în totalitatea ei. Sub raport geografic, culegerile sale nu depășesc încă aria regională. Publică acum balade, snoave și legende (în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
de credinți și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Mai bine structurată decât „Șezătoarea” de la Fălticeni, revista sistematizează diversele creații populare în rubrici precum „Povești”, „Povestiri și legende”, „Botanică populară”, „Datine și credințe”, „Orații”, „Colinde”, „Plugușoare”, „Cântece de stea”, „Cântece bătrânești”, „Vorbe adânci”, „O seamă de cuvinte” ș.a. Domină textele din sudul Moldovei, din Oltenia și Muntenia, rubrica cea mai bine alimentată fiind cea dedicată cântecelor. Rubrica de recenzii și cea de polemici sunt întreținute de
ION CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
Nu mi-am plecat genunchii, Craiova, 1926; Visul lui Viorel, Craiova, 1926; Poezii. 1906-1926, București, 1928; Poezii. 1906-1936, București, 1937; A ciocnit cu ou de lemn, Craiova, 1943; Într-o noapte de Crăciun, Craiova, 1944; 4 gâze năzdrăvane, Craiova, 1944; Plugușorul jucăriilor, Craiova, 1944; Să nu minți, să nu furi, București, 1944; Poezii pentru cei mici, cu desene de D. Dăscălescu, București, 1957; Cățelușul șchiop, București, 1974; Țop-țop, cu ilustrații de Gabriel Bratu, Craiova, 1974; Poezii, îngr. Liviu Călin, București, 1975
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
nu e mai izbutită decât poezia satirică ori cea de meditație. Nici versurile din 101 fabule (1869) nu ies prin nimic în evidență. Ceva mai inspirată se arată a fi poezia epică, de asemenea imnurile religioase. Compuneri ca Limba românească, Plugușorul sau romanța Hora nouă, pe muzică de Alexandru Flechtenmacher, au circulat multă vreme, dar calitatea lor nu intră în discuție. S. pătrunde însă în literatură cu traducerea în versuri, din grecește, a tragediei Ahil de Athanasie Christopoulos (1843). Din aceeași
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
ale poporului, adevărate comori de gândire și simțire, de credințe și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Ei așteaptă de la colaboratorii lor „știri cu privire la folcloriștii ce i-am avut, articole de lămurire, datini și credințe, plugușoare, orații, vorbe adânci, povestiri și legende, cântece de-ale copiilor, o seamă de cuvinte, colinde, vrăji și farmece, cântece bătrânești, povești, glume, ghicitori, împărtășiri arheologice și orice alte texte din cuprinsul literaturii populare scrise” (Cuvântul cel dintâi). Studii și articole
TUDOR PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290280_a_291609]
-
pentru poezia închisorilor, paginile V. însumând în timp o adevărată antologie alcătuită din versurile lui Radu Gyr (Ne vom întoarce într-o zi, Imn morților), V. Voiculescu (Sub zodia cu ochii verzi), Nichifor Crainic (Rugăciune, Sus inima!), Dumitru Bacu ( În loc de plugușor, Iarna la Aiud), D. Iov (Chemare), Andrei Ciurunga (Țara mea de dincolo de țară), Pan Hallipa, Ion Zeana. Sunt prezenți și câțiva poeți ai exilului, printre care Aron Cotruș (Patria), Zahu Pană (Colind de exilat), Ovidiu Vuia (Pentru neamul de-acasă
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
comentariile din rubricile „Efigii contemporane”, „Creatori populari sibieni”, „Materiale documentare”, „Din viața Asociației”, se publică numeroase studii, articole și recenzii privind aspecte ale folcloristicii și etnologiei românești: Gheorghe Șoima, Folclorul muzical în confruntarea cu definiția clasică a frumosului, Dumitru Pop, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Emilia Comișel, Metode de cercetare a folclorului, Iordan Datcu, Reviste de folclor și etnografie, Ghizela Sulițeanu, O mărturie antică în folclorul săsesc. Bocetul în sistemul de proză melopeică, Nicolae Constantinescu, „Droaia de ciute” (Comentarii etnologice la un
STUDII SI COMUNICARI DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]