2,366 matches
-
accesul persoanelor la justiție? • Se prevede dreptul de contestație înainte de a ajunge în instanță? • Contribuie la informarea publicului în legătură cu un anumit aspect? Afectează accesul la informațiile de interes public? • Afectează partidele politice sau organizațiile nonguvernamentale? • Afectează mass-media, pluralismul presei sau libertatea de exprimare? • Ridică probleme etice sau bioetice (clonare, utilizarea corpului uman în scopuri patrimoniale, cercetare/testare genetică etc.)? 10 16 17 Educație și sisteme de instruire • Există efecte asupra nivelului de educație? Ce impact există din acest punct
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
publică, interesul privind această activitate, precum și respectarea legii de către partidele politice devenite în urma rezultatului alegerilor libere autorități publice, în conformitate cu art. 2 din Legea nr. 14/2003, fiind un interes național, deoarece promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic și contribuie la formarea opiniei publice. Susține că prin modul de emitere a Legii nr. 14/2003 se formează în mod artificial bariere privind exercitarea dreptului la libera asociere politică, acesta fiind manipulat în scopul și în sensul ca partidele
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
2) din Constituție consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenționată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutine, potrivit legii. Misiunea legală și constituțională a partidului politic urmărește, așadar, realizarea unui interes public general al
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
Ministerului Public - reprezentant în justiție, prin Constituție, al drepturilor și libertăților cetățenilor. ... 22. Această soluție juridică asigură, totodată, echilibrul dintre interesul individual de a supune instanței de judecată competente o solicitare de dizolvare a unui partid politic și necesitatea asigurării pluralismului politic într-o societate democratică. Astfel, partea interesată are posibilitatea de a contesta, prin formularea apelului, hotărârea Tribunalului București cu privire la cererea Ministerului Public de dizolvare a unui partid politic, fără ca această instanță - unica competentă în această materie
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
posibilitatea de a contesta, prin formularea apelului, hotărârea Tribunalului București cu privire la cererea Ministerului Public de dizolvare a unui partid politic, fără ca această instanță - unica competentă în această materie - să fie încărcată cu solicitări individuale, care, în contextul pluralismului politic și al spiritului competitiv, de multe ori ar putea avea caracter șicanatoriu, fiind, deci, lipsite de un interes legitim. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3), (4) și (5) din Constituție, câtă vreme acestea nu încalcă demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic, ci urmăresc aplicarea unitară și, deci, previzibilă de către instanțele de judecată a dezlegărilor date chestiunilor de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, acestea urmând să se aplice de
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
alin. (3), (4) și (5) din Constituție, neputându-se conchide că, în forma în care este redactată, această dispoziție ar conduce la încălcarea demnității omului, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, a liberei dezvoltări a personalității umane, a dreptății și pluralismului politic, respectiv la încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat sau la nerecunoașterea forței obligatorii a Constituției și a legilor, ci urmărește o anumită ordine în care sunt dezbătute excepțiile asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de judecată
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
neconstituționalitate, prevederile criticate din Codul de procedură civilă contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) - „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. “ , (4) - „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.“ și (5
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
la libertățile fundamentale – libertatea de întrunire pașnică și libertatea de asociere, libertatea de expresie, respectiv libertatea de gândire, de conștiință și religie sau de convingere; facilitarea accesului persoanelor de etnie romă la mijloacele de informare, pentru promovarea acceptării și a pluralismului cultural; garantarea dreptului oricărei persoane aparținând etniei rome de a folosi liber limba maternă, atât în spațiul privat și în public. Priorități, politici și cadrul legal existente. Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
libertatea de asociere, libertatea de exprimare și la libertatea de gândire, conștiință și de a-și practica religia; adoptarea unor măsuri adecvate pentru facilitarea accesului persoanelor de etnie romă la mijloacele de informare, pentru promovarea acceptării și pentru a favoriza pluralismul cultural; garantarea dreptului oricărei persoane aparținând etniei rome de a folosi liber limba romani în spațiul privat sau în public, oral și în scris. Problematica reconcilierii cu trecutul și recunoașterea sclaviei, a Holocaustului și asimilării romilor Istoria romilor din România
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
primordiale ale progresului ei“. Sub rezerva paragrafului 2 din același text, libertatea de exprimare privește nu numai „informațiile“ sau „ideile“ apreciate favorabil sau considerate ca inofensive sau indiferente, dar și pe cele care contrariază, șochează sau neliniștesc; aceasta este ingerința pluralismului, a toleranței și a spiritului de deschidere într-o societate democratică. Instanța europeană a evidențiat întotdeauna „importanța crucială a libertății de exprimare ca una dintre condițiile prealabile ale unei bune funcționări a democrației“. De asemenea, a decis că, astfel cum
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
a publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criteriul opiniei politice îngrădește libertatea de exprimare, fragilizează pluralismul ideilor și concepțiilor, constituind o veritabilă cenzură a opiniilor. În aceste condiții, ingerința statului prin restricția impusă de lege nu este proporțională cu scopul urmărit și nu este necesară, neîncadrându-se în categoria circumstanțelor excepționale care să justifice răspunderea penală
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
un anumit partid determinând apartenența lor politică. Așa fiind, Curtea constată că atât opiniile politice ale persoanei, cât și apartenența ei politică sunt protejate constituțional. Or, potrivit art. 1 alin. (1) din Constituție, drepturile și libertățile cetățenilor, în general, și pluralismul politic, în special, reprezintă valori supreme în România și sunt garantate. Garantarea lor nu se poate realiza decât prin pârghiile statului de drept, democratic, respectiv prin intermediul cadrului legal și instituțional pe care statul este obligat să îl creeze și
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
care Legea fundamentală o consacră acestei libertăți. Incitarea la violență, ură sau discriminare pe motiv de opinie politică se circumscrie limitelor constituționale ale libertății de exprimare, în vreme ce incitarea pe motiv de apartenență politică subminează libertatea de asociere și pluralismul politic. Cele două manifestări excedează astfel sferei de protecție constituțională, dispozițiile art. 4 din Legea fundamentală fiind relevante sub acest aspect: „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
și solidaritatea cetățenilor săi, statul nu poate tolera, sub aparența protejării libertății de exprimare, subminarea unor drepturi și libertăți constituționale. Aceasta cu atât mai mult cu cât dispozițiile art. 8 din Constituție prevăd în mod expres că, în societatea românească, pluralismul este „o condiție și o garanție a democrației constituționale“, partidele politice contribuind „la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor“. Or, în lipsa unui cadru legal care să conțină măsuri adecvate pentru sancționarea faptelor de incitare la violență, ură
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
următoarele: 13. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. ... 14. Textele constituționale invocate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției, art. 2 privind suveranitatea, art. 8 privind pluralismul și partidele politice, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 64 alin. (1) privind organizarea internă a celor două Camere ale Parlamentului, art. 74 alin. (1) privind inițiativa legislativă, art. 76 alin. (3) privind procedura de
DECIZIA nr. 521 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261391]
-
că au fost încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și supremația Constituției, ale art. 2 în ceea ce privește substituirea Biroului permanent organului reprezentativ care exercită legitim suveranitatea națională, ale art. 8 referitor la pluralismul politic, precum și ale art. 64 alin. (1), potrivit căruia organizarea și funcționarea Senatului se stabilesc doar prin regulament propriu, nu prin acte ale structurilor componente. ... 6. Astfel, din coroborarea prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 76 alin.
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
regulamentului nu privește elementele fundamentale ale dezbaterii parlamentare, ci aspecte tehnice ce țin de modul de desfășurare a ședințelor comisiilor permanente sau a ședințelor de plen“, arătând în același timp că prin această delegare nu se încalcă principiul constituțional al pluralismului politic prevăzut de art. 8 din Constituție, decât în măsura în care Biroul permanent va acționa cu încălcarea normelor de loialitate constituțională și, prin actul adoptat, nu va afecta elementele fundamentale ale dezbaterii parlamentare generic exprimate în principiul „opoziția se
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
afectând ideea de democrație și de securitate juridică în substanța lor. Totodată, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, în domeniul dreptului parlamentar, principala consecință a naturii elective a mandatului reprezentativ și a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv „majoritatea decide, opoziția se exprimă“. Regula majorității implică, în mod necesar, în cadrul procedurilor parlamentare, evitarea oricăror mijloace care ar conduce la o manifestare abuzivă din partea
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
atribuții constituționale, parlamentarii, în exercitarea mandatului, sunt, potrivit prevederilor art. 69 alin. (1) din Legea fundamentală, „în serviciul poporului“. Dezbaterea parlamentară a problemelor importante ale națiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic și democrația constituțională. Acesta este motivul pentru care Curtea Constituțională a considerat că sunt necesare exercitarea cu bună-credință a drepturilor și obligațiilor constituționale atât de către majoritatea, cât și de minoritatea parlamentară, precum și cultivarea unei conduite a
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că legea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 2 privind suveranitatea, ale art. 8 privind pluralismul politic, ale art. 64 alin. (1) privind stabilirea prin regulament a organizării și funcționării Camerelor Parlamentului, ale art. 74 alin. (1) privind inițiativa legislativă, ale art. 75 privind sesizarea Camerelor și ale art. 76 privind adoptarea legilor și a hotărârilor
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]
-
că au fost încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și supremația Constituției, ale art. 2 în ceea ce privește substituirea Biroului permanent organului reprezentativ care exercită legitim suveranitatea națională, ale art. 8 referitor la pluralismul politic, precum și ale art. 64 alin. (1), potrivit căruia organizarea și funcționarea Senatului se stabilesc doar prin regulament propriu, nu prin acte ale structurilor componente. ... 6. Astfel, din coroborarea prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 76 alin.
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
regulamentului nu privește elementele fundamentale ale dezbaterii parlamentare, ci aspecte tehnice ce țin de modul de desfășurare a ședințelor comisiilor permanente sau a ședințelor de plen“, arătând, în același timp, că prin această delegare nu se încalcă principiul constituțional al pluralismului politic prevăzut de art. 8 din Constituție, decât în măsura în care Biroul permanent va acționa cu încălcarea normelor de loialitate constituțională și, prin actul adoptat, va afecta elementele fundamentale ale dezbaterii parlamentare generic exprimate în principiul „opoziția se exprimă
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
afectând ideea de democrație și de securitate juridică în substanța lor. Totodată, astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, în domeniul dreptului parlamentar, principala consecință a naturii elective a mandatului reprezentativ și a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv, „majoritatea decide, opoziția se exprimă“. Regula majorității implică, în mod necesar, în cadrul procedurilor parlamentare, evitarea oricăror mijloace care ar conduce la o manifestare abuzivă din partea
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]
-
atribuții constituționale, parlamentarii, în exercitarea mandatului, sunt, potrivit prevederilor art. 69 alin. (1) din Legea fundamentală, „în serviciul poporului“. Dezbaterea parlamentară a problemelor importante ale națiunii trebuie să asigure respectarea valorilor supreme consacrate de Legea fundamentală, precum statul de drept, pluralismul politic și democrația constituțională. Acesta este motivul pentru care Curtea Constituțională a considerat că sunt necesare exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a obligațiilor constituționale atât de către majoritatea, cât și de minoritatea parlamentară, precum și cultivarea unei conduite
DECIZIA nr. 523 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261393]