900 matches
-
în conținut, chiar dacă acționează direct și precis (cum e cazul legislației) sau insidios (mass-media), există limite în circumscrierea a ceea ce se consideră normal, iar depășirea acestor limite în comportamentul familial este sancționată (juridic sau social). În societățile democratice de tip pluralist, limitele sunt destul de largi. Tendința de a controla familia în folosul colectivității subzistă însă. Divorțul sancțiune este un exemplu, dar și alte forme mai discrete de blamare a soților de către anumite instanțe (sub pretextul protejării copiilor) - ca fiind dezinteresați, leneși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adoptare la modul efectiv a unei noi structuri și ideologii familiale; nu femeile să revină la realitatea anilor ’50, ci bărbații să vină în întâmpinarea unei tot mai acute realități prezente și viitoare. Dar dacă și în societățile tradițional-democratice și pluraliste acesta este un deziderat mai greu de atins, cu atât este mai problematic în societățile aflate în tranziția de la tradițional la modern și de la totalitarism la democrație pluralistă și societate civilă. 10.6. Posibile evoluții în asistență și terapie familială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acute realități prezente și viitoare. Dar dacă și în societățile tradițional-democratice și pluraliste acesta este un deziderat mai greu de atins, cu atât este mai problematic în societățile aflate în tranziția de la tradițional la modern și de la totalitarism la democrație pluralistă și societate civilă. 10.6. Posibile evoluții în asistență și terapie familială în Româniatc "10.6. Posibile evoluții în asistenȚĂ și terapie familială în România" Deși bazată pe legături de sânge și sociopsihologice de mare intensitate (buget monetar, structura de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și raportări intergrupale 195 1.1. Problematica in-group/out-group 195 1.2. Relații intergrupale 198 1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritate 202 2. Opinia publică 209 2.1. Definirea opiniei publice 209 2.2. Opinia publică și democrația pluralistă 213 2.3. Cunoașterea și măsurarea opiniei publice 216 2.3.1. Evoluția studiilor și apariția sondajelor 216 2.3.2. Proiectarea și desfășurarea sondajelor 217 2.4. Utilizarea sondajelor de opinie 220 2.4.1. Funcțiile sondajelor 220 2
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce caracterizează epoca actuală pot duce, îndeosebi la preadolescenți, adolescenți și tineri, la fenomene de vidare, indiferență sau derută valorică. Și mai pronunțată este confuzia axiologică în ieșirea din sistemele totalitar-comuniste și în trecerea la economia de piață și democrația pluralistă. Într-o anume măsură, respectiva trecere înseamnă și o tranziție de la un cod valorico-normativ la altul. Astăzi ideea că este nevoie de o „schimbare radicală de mentalitate a oamenilor” este una de circulație curentă și unanim acceptată. Am specificat însă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o scenă interpretabilă ca necesitând intervenție, fiecare așteaptă de la ceilalți să primească informații clarificatoare. De multe ori, oamenii se întreabă reciproc, alteori însă, datorită unor mecanisme legate de prestigiu, rușine, timiditate etc., aceste gesturi nu au loc. Funcționează astfel ignoranța pluralistă - nici unul nu știe bine ce se întâmplă -, fenomen pus în evidență încă de întemeietorii paradigmei ajutorării în prezența altora, J. Darley și B. Latané (1968), printr-un experiment relativ simplu. Subiecții au fost chemați pentru a completa niște chestionare, unii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este perceput ca fiind mai competent în a oferi ajutor. Dimpotrivă, responsabilitatea se centrează pe el și este, prin urmare, obligat cumva să acționeze. Efectul de privitor se înscrie în fenomenul mai larg al responsabilității și în cel al ignoranței pluraliste, dar spune ceva mai specific, fapt pus în evidență experimental de către Darley și Latané (1968): cu cât numărul de privitori este mai mare, cu atât probabilitatea ca unul dintre ei să se angajeze în ajutor e mai mică, iar durata
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
general, tinde să plaseze cauza majoră a respectivului fenomen în liberalizarea mass-media, în violența promovată de acestea. Nu trebuie omiși sau neglijați însă alți factori importanți, manifești nu numai în această perioadă (de tranziție), ci oarecum intrinseci societăților democratice și pluraliste, în centrul cărora stă ca valoare fundamentală libertatea individuală. Astfel, față de regimurile totalitar-comuniste, violența pare acum mult mai accentuată pentru că este recunoscută și manifestată public. Desprinderea de statul de tip jandarmeresc a însemnat, apoi, slăbirea dintr-o dată a controlului social
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și dinamism pe termen lung; mai ușor, întrucât, spre deosebire de poziția pre-lider, exercitarea propriu-zisă a funcției înseamnă și putere și, prin urmare, resurse de menținere a poziției (recompense și sancțiuni subordonaților, servicii superiorilor și alte mecanisme). În societățile autentic democratice și pluraliste, atributele de putere ale conducătorului sunt însă limitate și controlate, iar comportamentul lui, atent monitorizat și interpretat de membrii grupurilor și colectivităților. Astfel încât relația șef - subaltern nu este doar una de sus în jos, ci cu determinări reciproce. În mare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deși, în ciuda predominanței culturii anglo-saxone, impactul diferitelor etnii n-a rămas fără ecou, în însăși profunzimea spiritualității și civilizației americane. 3) Pluralismul cultural, principiu și model real în același timp, proclamă că situația cea mai potrivită este dezvoltarea unei societăți pluraliste, în care diferitele culturi etnice au valoare și drepturi egale. Fără a nega evidența, și anume că, dintre toate țările, în SUA se practică în cel mai înalt grad multiculturalismul - cum este numit el mai nou -, pluralismul cultural are și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de răspândire a unor credințe în populație, ca și aderența oamenilor la acestea, este greu de închipuit cum s-ar putea obține rezultate satisfăcătoare în studiul mentalității. 2.2. Opinia publică și democrația pluralistătc "2.2. Opinia publică și democrația pluralistă" Opinia publică nu se poate exprima și nu poate fi eficientă decât într-o democrație autentică, așa cum democrația nu poate fi veridică decât dacă se bazează pe opțiunile sociale și politice ale indivizilor și grupurilor sociale. Cu precădere prin alegerile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și „nu” și la luarea în considerare a celor majoritare. E și greu de închipuit să fie altfel pentru foarte multe subiecte. Prin dihotomizarea da/nu, apar în votare, inevitabil, o majoritate și o minoritate. Spre deosebire de concepția majoritaristă, dogmatică, concepția pluralistă, admițând necesitatea luării de decizii după criteriul majorității, subliniază, în același timp, cerința de a găsi soluții care să înlăture sau să îngrădească posibila dominație sau opresiune a majorității. Pluralismul ca doctrină generală are, ca platformă ideatică, următoarele teze: în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
economice, elite ale politicii militare ș.a.m.d. Locul modelului piramidal, în care tronează o elită a puterii generale, este luat din ce în ce mai mult - cel puțin în SUA - de modelul plurielitist, al elitelor specializate pe domenii ale politicului. După cum anticipam, concepția pluralistă mizează pe faptul că se pot proiecta și implementa asemenea instituții și proceduri care să țină în limite nondistructive, grupal și social, tensiunea majoritar/minoritar și divergența de interese și opinii. Soluțiile concrete sunt multiple, dar ele se subsumează principiului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fac destul de rar efortul - excepțiile ar fi uneori reprezentate de volumele ce adună comunicări rostite la colocvii ori sesiuni științifice dedicate - de a le izola într-o categorie, într-un grup omogen și omogenizate prin statut, particularități, funcții. O „istorie pluralistă” Georges Duby și Michelle Perrot n-au nici o îndoială (în Écrire l’histoire des femmes, scurt Cuvânt înainte la unul din tomurile Istoriei femeilor în Occident 3) că cercetarea trecutului femeilor trebuie încadrată în investigația de tip mentalist („plus attentive
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
à l’individuel”4). Este această istorie a femeilor (un titlu „commode et si beau”), mult timp absentă, - sunt de părere cei doi învățați evocați mai sus - o desfășurare pe palierul duratei lungi și pe un spațiu impresionant, o istorie pluralistă (căci și figurile evocate, și punctele de vedere sunt variate), o istorie „relațională” și chiar „feministă” („dans la mesure oű elle se situe dans une perspective égalitaire”), o istorie deschisă (în fața interpretărilor diverse), care își propune să definească - în privința femeilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un dosar de istorie literară „cât mai bine întocmit, cât mai complet”, bazat exclusiv pe spectacolul publicistic al unei culturi „intrate în stare de război”. Trădarea intelectualilor observă pas cu pas intervalul 1944-1946, definit prin involuția discursului public de la dezbaterea pluralistă la campania univocă. În deschidere e relevat un stadiu uitat al demolării valorilor, anume declanșarea „demascărilor” și a incitării la epurare nu în presa procomunistă, ci într-o publicație ca organul țărănist „Dreptatea”, care atacă virulent fie culturalii din guvernul
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
bazat tot pe dualitatea dintre un „Eu” și „Tu”; este „modus amicitiae”, un mod de comunicare marcat în primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră; c) modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cel cu lumea socială; în sensul acesta, pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivități ca mod de existență: - captarea mediului fizic, ambiental, prin următoarele mijloace: apucarea („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ultimul rând al copilului. Încercarea de a elimina blocajele culturale și emotive, sa dovedit eficace pentru elevi, recurgând la stimularea fanteziei și avântul creativ Fluiditate, Plasticitate, Originalitate manifestate prin conturarea simbolurilor, expresiilor ... părți care stârnesc întrebări și suscită la reacții pluraliste. Fiecare Idee prinde contur și este interpretată de către elev prin concepte supuse viziunii atât realiste cât și simbolice iar sensibilitatea și spiritualitatea reprezentată în spațiul pictural, grafic sau fotografic capătă valențe descriptive, de interrelaționare. Așadar, ca și metodă, Jocul (și
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După afirmațiile unor cunoscuți istorici ai sociologiei, doar în ultimele decenii conceptul de stat, de pildă, a pătruns în problematica diferențierii sociale și a claselor sociale; atât modelul funcționalist pluralist, cât și modelele de clasă ale stratificării operau pe terenul societății, statul fiind considerat fie o funcțiune a claselor, fie ceva separat sau „deasupra” societății, neputând fi ușor încorporat în modelul general (Parkin, 1978, p. 616); introducerea în instrumentarul analizei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Routledge, Londra. Dixon, John; Shik Kim, Hyung, 1992, „Social Welfare under Socialism”, în Dixon John, David Macarov (coord.), Social Welfare in Socialist Countries (pp. 1-8), Routledge, Londra, New York. Dogan, Mattei, 1988, „Introduction: Strains on Legitimacy”, în Mattei Dogan (coord.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy (pp. 1-20), Westview Press, Boulder, Londra. Dogan, Mattei, 1994, „The Pendulum between Theory and Substance: Testing Concepts of Legitimacy and Trust”, în Mattei Dogan, Ali Kazancigil (coord.), Comparing Nations: Concepts, Strategies, Substance (pp. 297-313), Blakwell, Oxford
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
transition countries: Slovakia and Poland”, în Bogdan Voicu, Horațiu Rusu (coord.), Globalization, Integration, and Social Development in Central and Eastern Europe, Editura Psihomedia, Sibiu. Merkl, Peter, 1988, „Comparing Legitimacy and Values among Advanced Democratic Countries”, în Mattei Dogan (coord.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy (pp. 21-40), Westview Press, Boulder, Londra. Meyer, Gerd, 1994, „Democratic Legitimacy in Post-communist Societies: Concepts and Problems”, în András Bozóki (coord), Democratic Legitimacy in Post-communist Societies (pp. 13-56), T-Twins Publishing House, Budapesta. Mihuț, Liliana, 1999, „Politica
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este bazat pe dualitatea dintre un „Eu” și un „Tu”. Este modus amicitiae, un mod de comunicare marcat în primul rând de o coparticipare interpersonală directă și sinceră. Modul de a fi al agresivității este expresia unui tip de relație pluralistă, atât în ceea ce privește contactele cu mediul, cât și cu lumea socială. În sensul acesta pot fi diferențiate două aspecte relaționale ale agresivității ca mod de existență: captarea mediului fizic, ambiental prin următoarele mijloace: apucarea fizică („prinderea cu mâna”), mușcarea („prinderea cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în numele egalității de șansă, reprima toate diferențele. După McCarthy, modelul curricular asimilaționist poartă în sine toate virtuțile și hibele curriculumului modern: este general, abstract, raționalist, totalitar, lipsit de flexibilitate și de nuanțe. McCarthy propune înlocuirea lui cu un model curricular pluralist (curriculum pluralist model), conceput astfel încât să poată promova diversitatea culturală. Dar cum este posibil acest lucru? McCarthy crede că noul model trebuie fundamentat pe o bună examinare a multiculturalismului însuși. Din ce este el alcătuit? Pot fi inventariate, mai întâi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de șansă, reprima toate diferențele. După McCarthy, modelul curricular asimilaționist poartă în sine toate virtuțile și hibele curriculumului modern: este general, abstract, raționalist, totalitar, lipsit de flexibilitate și de nuanțe. McCarthy propune înlocuirea lui cu un model curricular pluralist (curriculum pluralist model), conceput astfel încât să poată promova diversitatea culturală. Dar cum este posibil acest lucru? McCarthy crede că noul model trebuie fundamentat pe o bună examinare a multiculturalismului însuși. Din ce este el alcătuit? Pot fi inventariate, mai întâi, elemente disparate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sens nou dat de noi relații între profesori și elevi (new relations between teachers and students), care va culmina cu apariția unei noi concepții cu privire la curriculum (a new concept of curriculum)173. Această nouă ordine educațională va fi mai complexă, pluralistă și impredictibilă. În noua ordine educațională, educatorii și educații vor deveni individualități care interacționează în explorarea mutuală a surselor relevante de cunoaștere, iar metodele tradiționale de apreciere și evaluare vor fi depășite și înlocuite cu dialogul și cercetarea calitativă. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]