224 matches
-
asupra marelui, „inegalabilului” - și de ne-urmăritului! - nostru coleg nu numai dintr-o „Înrudire temperamentală pe dos!” pe care o simt cu D-sa, dar și pentru că, la finalul acestei cărți despre Exil, Îl propun ca una dintre figurile reprezentative plurivalente ale secolului de-curând trecut, un secol al nevrozei individuale, cu siguranță!, ale „Românului rătăcitor”, dar mai ales al unui dublu exil: cel clasic, al modernității, exilul estetic, adică cel ce, apoi, prin răsturnarea tuturor proporțiilor și relațiilor umane și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
arheului național, organizată în zilele noastre de o noua "galaxie Grama", care lucrează acum nu ocult, ci fățis la demolarea atât a poetului, cât și a gânditorului preocupat de știință și filosofie, cât mai cu seamă a ziaristului politic. Informația plurivalentă a autorului cărții, solida sa cultură, ca și capacitatea de a teoretiza, îți pun la îndemână instrumentele cele mai potrivite nu numai pentru a respinge argumentele pe cât de grave, pe atât de superficiale și pătimașe ale denigratorilor, ci și pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
maghiară de pe teritoriul RSR, pe care le vom discuta mai jos printre colaboratorii balcanici ai RSR: "Republica Socialistă Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Grecia, Ciprul, Republica Socialistă Federativă Iugoslavă, Republica Turcia" (Bodunescu: 1988, 303-304). În spatele retoricii unei cooperări intense și plurivalente între statele balcanice se afla ambiția RSR de a transforma treptat zona în propriul mini-"lagăr", structurat însă pe coordonate ideologice mult mai flexibile decât "lagărele" clasice, "imperialist" sau socialist. Un indiciu în acest sens îl găsim în menționarea faptului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
colapsului, iar RSR înregistra progrese uluitoare pe toate planurile... Reflectând asupra rolului educației în "problemele lumii contemporane", Mircea Duțu argumenta că Obiectivele și dimensiunile unei noi ordini mondiale (conceptul va fi analizat la sfârșitul capitolului, n.m.), caracterul anacronic și consecințele plurivalente, deosebit de negative ale subdezvoltării, decalajele multiple și profunde ce caacterizează lumea contemporană și necesitatea înlăturării lor se reflectă, sub forme specifice, în disciplinele de învățământ, în celelalte activități școlare și extrașcolare. Numeroase publicații, presa, emisiunile de radio și televiziune acordă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și au stăpânit lumea, iar acum sunt niște ignoranți. Nu numai că nu știu unde-i Algeria, dar nici nu vor să afle. Am descoperit mai târziu că avea dreptate. Pentru italieni, lumea se împarte în două: ei și restul. Nu sunt plurivalenți. Nu sunt interesați decât de pătrățica lor (în care, de altfel, exce lează). Sunt specializați într-o meserie și le lipsește cultura generală. Dar nu au nici un sentiment de culpă. Un profe sor de științe exacte de 40 de ani
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
a realităților contradictorii și nu poate fi cunoscută decât în sine. În acest context lumea simbolică specifică imaginarului este altfel întemeiată, iar imaginea ca sinteză este singura capabilă să redea contradicțiile specifice lumii mitice, deoarece imaginile sunt prin structura lor plurivalente. Dacă spiritul recurge la imagini pentru a sesiza realitatea ultimă, o face tocmai pentru că această realitate se manifestă în chip contradictoriu și, ca atare, n-ar putea fi exprimată prin concepte. Așadar, adevărată este Imaginea ca atare, Imaginea ca fascicol
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de sens; acestea înglobează, desigur, toate aluziile concrete, evidențiate de Freud, dar realul pe care încearcă să-l semnifice nu lasă să se epuizeze prin asemenea referințe la concret 10. Mircea Eliade vorbește de o multitudine de imagini care sunt plurivalente prin structura lor. Dimensiunea simbolică a imaginilor dobândește marca unică a coincidentiei oppositorum, când imago și simbolul devin un modus vivendi pentru diverse teologii și metafizici. Percepția simbolică a imaginilor nu este decât o operație subiectivă, iar configurația simbolică decât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ar putea vedea - voința politică respectată. O mai aprofundată afirmare a principiului de incluziune și al celui de vot ar presupune și recunoașterea cetățeniei politice a rezidenților imigranți din alte state. Orice propunere de definire a democrației ideale este inevitabil plurivalentă, pornind de la individ și trecând prin cel puțin trei stadii: individualizarea a două principii mai generale, o precizare a principiilor "intermediare", mai specifice, și precizarea complexului de drepturi care decurge din etapa anterioară. În acest sens, nu poate fi acceptată
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de lumini. De?i, dup? ultimul Congres al moderni?tilor (1959), tendin?a func?ionalist? se conținu?, �n variante atenuate, prin a?a-numitul �neomodernism�, dominant? �n arhitectură din ultimele decenii este mi?carea �post-modern?�, nutrit? din aceea?i sensibilitate plurivalent? că ?i cea din artele plastice propriu-zise. Mai ales �n Europa, evantaiul diversit??îi stilistice se �ntinde de la scrupuloase paști?e dup? modele tradi?ionale (că �n cazul englezilor Ț. Quinlan ?i R. Adam, �nfl?c?ra?i palladieni) la variante
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Grandet și de William Shakespeare în Neguțătorul din Veneția. În perioada clasică a literaturii latine se diversifică genurile literare: poezie îLucretius- poetul filosof-Despre natura lucrurilor, Catullus, Vergilius-Eneida, Horatius, Ovidius, Ă proză îCaesar și Ciceroă, istoriografie (Nepos, Sallustius, Titus Livius). Personalitate plurivalentă (scrieri retorice, filosofice, scrisori), Cicero a rămas cunoscut ca un strălucit orator, mai ales în urma unui Exordium ex abrupto din discursul împotriva conspiratorului Catilina: “Până când, în sfârșit, Catilina, vei abuza de răbdarea noastră? Cât timp nebunia asta a ta își
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
fapte obiective care par să contrazică această unicitate". Afirmând de la început că diferența dintre numele comune și cele proprii nu constă în "număr", Coșeriu subliniază distincția dintre nume proprii univoce și nume multivoce (care nu trebuie însă confundate cu cele plurivalente sau universale). Coșeriu face apel la W.S. Jevons (nume ca Juan, Roma, Londra nu se folosesc cu același sens pentru obiecte diferite, așa cum se folosesc numele comune), îl citează pe B. Bosanquet (atunci când spune că fiecare dintre entitățile cărora
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
clasă" sau de "tip" și concluzionează că, dacă numele proprii sunt monovalente (nu sunt nume de clasă), individuale (se aplică unui obiect sau unui ansamblu de obiecte văzut ca individ), unidimensionale (se aplică unui obiect sau unui ansamblu), apelativele sunt plurivalente, generice și bidimensionale. Numele proprii sunt "cuvinte cu semnificație și nume de alt ordin". Numele propriu "nu denumește în același plan cu cel al numelor comune, care clasifică realitatea, ci reprezintă, în raport cu numele comune, o nominalizare secundă, individualizatoare și unificatoare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
către univocitate constituie în consecință caracteristica sa esențială..."543. Această scoatere din ambiguitate prin univocitate a simbolului nu consonează deloc cu hermeneutica savantului român, care merge, dimpotrivă, pe ideea plurivocității simbolurilor. Ea "se inspiră din cea indiană, care valorifică funcția plurivalentă a simbolurilor. În consecință, scopul metodei eliadiene nu este ieșirea din ambiguitate, ci instalarea într-o dimensiune interpretativă în care toate sensurile coexistă"544. În această perspectivă hermeneutică, gândirea antinomică este inevitabilă. Spre deosebire de Occident, în India nu există norme obligatorii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
altă viață". Anaïs descoperă astfel că relația amoroasă, jocul flirtului pot îndeplini rolul pe care îl acordase până atunci scrierii: cel al dublei reflexii. Flirturile prezintă chiar, în raport cu scrierea, avantajul de a multiplica jocurile de oglinzi. Ele o dezvăluie sieși plurivalentă, multiplă, necuprinsă. Tânăra femeie se simte atât de îmbogățită de aceste flirturi mondene, încât se hotărăște să împingă jocul ceva mai departe. În același an 1928, cedează avansurilor lui Paco Miralles, profesorul său de dans, care o duce la sfârșitul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fiecare poezie o anumita coerentă - uneori a fost nevoie chiar de efort - și am găsit-o de cele mai multe ori, nu am știut Însă niciodată dacă realitatea poetica descoperită de cititorul din mine este aceeași cu miză poetului. Vorbesc de o plurivalenta care subminează individualitatea poeziei, ce trebuie să fie - oricât de adânci i-ar fi misterele, oricât de generoasă elasticitatea - ea, Împreună cu felul ei și cu nu-știu-ce neputința categorica de a fi altfel. Sigur tu știi dacă formulă prin care te
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
comportamentul. Așadar, trebuie văzut care imagini, figuri și discursuri ale media devin dominante și trebuie urmărite efectele acestora printr-o varietate de circuite, așa cum voi proceda în această carte. Deși toate textele sînt polisemice și pot fi supuse unor lecturi plurivalente în funcție de perspectivele lectorului, nu susțin ideea unui pluralism liberal în care "orice poate fi acceptat". Toate metodele critice pe care le-am expus mai sus pot fi exploatate de studiile culturale critice pentru interpretarea textelor și a efectelor lor în cadrul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
textului și demersuri critice. Conform post-structuraliștilor, textele trebuie privite ca o expresie a diversității de voci și nu ca o enunțare a unei voci ideologice unice care urmează a fi identificată și pusă sub semnul întrebării. Textul necesită o lectură plurivalentă și un set de strategii critice sau textuale care să îi dezvăluie contradicțiile, elementele marginale contestabile și omisiunile structurale. Aceste strategii ar include și analizarea, de exemplu, a faptului că extremitățile textului pot avea o importanță la fel de mare ca și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
visătorii; e evident că soluția conservatoare clasică e din ce în ce mai greu de susținut în lumea modernă. Critica deconstructivistă evidențiază motivul din care asemenea programe ideologice eșuează sau își subminează propriile intenții și mesaje. Textele culturii media sînt complexe și necesită lecturi plurivalente. Totuși, ele nu sînt într-atît de polisemice încît să poată însemna absolut orice, astfel că publicul este indus să accepte anumite poziții prin modul de utilizare a mecanismului cinematografic, de televiziune sau al altor forme de media. Deși publicul se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un produs precum Miami Vice nu este altceva decît o suprafață lipsită de profunzime sau planuri de semnificații. În lectura mea însă, forma, subiectul, imaginile se constituie într-un text polisemic cu o multitudine de sensuri posibile care impun lecturi plurivalente care să sondeze diferitele nivele ale textului. Din punct de vedere al interpretării politice pe care eu o dau textului, serialul trebuie citit ca un text social care vorbește despre anumite aspecte ale societății contemporane. În mod particular, doresc să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
formulă largă, "generația de sacrificiu", iar Cezar Petrescu invoca într-o povestire (Omul de calcar) "generația descumpănită"; ulterior, contradictoriul Miron Radu Paraschivescu se referea la o "generație patetică...". În cazul generațiilor, nu doar cronologia își spune cuvântul, ci și contextul plurivalent determinând fie acordul, fie dezacordul; intră în acțiune cadrul mobil, arborescent, în care se manifestă subiecții în dialog. Contează, în mare măsură, timpul subiectiv, individual, timp ca formă de egoitate normală supus celui prezidat de Chronos. Potrivit antropologiei culturale, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Recension of the Bhagavadgșt³, Stuttgart, 1930, dar șicâteva articole: „Das SaÌÚitantra”, ZDMG 68 (1918), pp. 101-110, sau „Dravidisch und Uralisch”, Zeitschrift für Indologie und Iranistik, Viena, 1928. 6. La data redactării scrisorii, Wikander publicase deja câteva lucrări despre arhaica divinitate plurivalentă An³hit³, anume articolul „Gudinnan An³hit³ och den zoroastriska eldskulten”, Religion och Bibel I (1942), pp. 26-48, și teza secundară Feuerpriester in Kleinasien und Iran, Lund, 1946. Aceste lucrări strict specializate pe documente literare, arheologice și epigrafice iraniene, în conjuncție cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
A fost departe de a-l priza pe Macedonski. Complet opac la mișcările de înnoire a lirismului de la noi și de aiurea. Din păcate, ne-a lăsat teza didacticistă, perimată, mai cu seamă în perspectiva evoluției modernismului, bizuit pe creatori plurivalenți, a incapacității de comunicare critică a unui poet cu alt poet. E o prejudecată, după cum se vede cu ochiul liber, încă îndărătnică. În zadar E. Lovinescu și G. Călinescu au deplorat deprinderea conștiințelor critice de a vedea doar unul din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
multe despre motivația orientării amicului său spre arta cuvântului scris, a dat slobozenie unui gând care îl frământa de mai multă vreme: Unii spun că te-ai apucat să scrii și să publici pentru a-ți satisface orgoliul de intelectual plurivalent. Alții cred că te-ai consacrat creației literare pentru a le demonstra celor ce nu credeau în capacitățile tale că poți face și altceva decât activitatea la catedră. Da! Cred că amândouă supozițiile sunt aproape de adevăr. Orientarea mea spre domeniul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o parte din mine trece în el.”. Ființă imateriala, de dincolo de spațiu și de timp, Antipa se strecoară prin zid. Viziru, în urma pactului, este obligat să scrie într-un ritm alert, personajul părând a determina creația. Această, complexă, corespunde matricei plurivalente a lui Antipa, analogon al literarității: stării de exuberanta, bucuriei de a fi, de a pătrunde în esențialitatea umană - Eros, Mithos și Thanatos - urmărind destinul eroului alternează cu lipsa unui scop clar, cu gratuitatea. Valeriu Cristea crede că ambiguitatea, caracterul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
portretul pe care E. Lovinescu i-l face lui Victor Ion Popa în Memorii, cu adevarat izbitor este calificativul de „Om al Renașterii”. Dacă n-a fost cu adevarat un uomo universale, autorul Ciutei a fost, în schimb, un talent plurivalent, forțat să se manifeste în cele mai variate domenii. Desenul, muzica, regia, arta teatrului în general, Popa și le însușise temeinic, având în acest sens chiar studii de specialitate. În schimb, meseriile auxiliare, exercitate într-o perioadă dificilă, au fost
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]