380 matches
-
cronici, informări cu iz politic, portrete sau prezentări mediatice), fie ca sloganuri sau figuri de stil, acestea din urmă provenind din aria recuzitei retorice (ca figuri de cuvinte, de sens, de construcție, de gândire ș.a.). Partea a doua a lucrării plusează prin încercarea de reliefare a formelor și strategiilor discursive în sfera publică, autoarea recunoscând un fenomen care nu mai poate fi negat de nimeni, astăzi, în ceea ce privește prezența lui pe scena politică autohtonă, și anume: americanizarea completă sub aspectul comunicării politice
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
cronici, informări cu iz politic, portrete sau prezentări mediatice), fie ca sloganuri sau figuri de stil, acestea din urmă provenind din aria recuzitei retorice (ca figuri de cuvinte, de sens, de construcție, de gândire ș.a.). Partea a doua a lucrării plusează prin încercarea de reliefare a formelor și strategiilor discursive în sfera publică, autoarea recunoscând un fenomen care nu mai poate fi negat de nimeni, astăzi, în ceea ce privește prezența lui pe scena politică autohtonă, și anume: americanizarea completă sub aspectul comunicării politice
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
ochi ... Nu mă mai uit ... - Vino măi, șmechere! Ai fost pe fix la prima cheie, nene! Te pupă tata pentru gest și uite!... Ia și tu de-o bere! - îl recompensă Sile cu o bacnotă pe spectatorul clandestin. Ba chiar, plusă. Na! Ia-ți și o pungă de chipsuri! - Mersi, pentru! ... Da', nu trebuia ... - Hai lasă, că meriți! Mai scos campion la partida asta - cu toate că fraierul ăla nu mai ieșea el din mat-ul meu. Auzi, să-mi iau papuci! Hâm
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
la salariul meu. Nu-mi auzeam nici măcar scărița și nicovala din ureche. Cred că nu mai funcționau. Nu știu de ce nu mă miră. Însă, ... un icnet înăbușit urmat de un icnet mai evoluat îmi dovedi contrariul. O pufnitură-n râs plusă dovada și dă-du startul la o simfonie a râsului pe toate gamele și portativele urechilor mele muzicale. Ei nu, că asta e prea de tot! Cer repunerea mea în drepturi. - Vă rog! Puțin respect față de cititori, zău așa! - Ca
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
România și, foarte important, Rusia. Rada Supremă proclamase independența Republicii Ucraina la 24 august 1991. Conștienți, de la bun început, de dificultățile Ucrainei „de a supraviețui, de a se legitima și defini ca identitate”, ucrainenii revin, peste o jumătate de an, plusând cu referendumul pentru legitimarea pe plan intern a independenței. Ucraina este singura fostă republică unională care organizează referendum în problema independenței. In 1991, Parlamentul României reacționează prompt, barând calea ofensivei pentru legitimitate a ucrainenilor care, în ceea ce ne privește, însemna
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. TIBERIU TUDOR AUTORUL VOLUMULUI ,,TRATATUL CU UCRAINA – UN ACT DE TRĂDARE NAŢIONALĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341605_a_342934]
-
și Trică. Cu fața lividă, a murmurat: --Până când ne terorizezi, domnule? Vrei să ne bagi în mormânt? Ca să salveze aparențele de om de omenie, aură pe care și-o croșetase cu atâta migală, Nae a fost nevoit să mai pluseze cât de cât, dar tot nu i-a iertat de o „mică” datorie, plătibilă în următoarele șase luni. --O nimica toată, doamna Firuța! Ce mai contează acolo, optsprezece milioane? Cu țârâita: două, trei milioane lunar. Asta, așa, ca să ne mai
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
ei și a lordului, nu a făcut gestul. Era încântat și mândru de purtarea lor. - Tată te invităm, să cânți cu noi, știm că ești un maestru al clapelor. Leon, din nou el cu îndrăzneala lui. Alma era bulversată. Copiii plusau peste tot ce aranjase. Asistența era plăcut surprinsă și probabil vor discuta multă vreme despre acea serată. Improvizau, avea încredere in ei. Beth îl lua de mâna pe tatăl sau și îl îndrumă spre pian. - Bine, doar o parte dintr-
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
și de a trăi în străinătate, mai ales in Europa Centrală și de Vest. Agenția de recrutare Passing Through Jobs da tinerilor șansa unei cariere în străinătate, în timp ce lucrează într-o industrie în plină dezvoltare, atractivă și modernă. Iar noi plusam oferta cu cele mai bune condiții de trai și mult suport din partea agenției în procesul de acomodare.” Când vine vorba de a lucra în străinătate, tinerii inteligenți, educați și muncitor simt că sunt forțați de împrejurări să aleagă joburi sub
Mesaj către tinerii români ambițioși: Londra, Paris, Munchen, Berlin, Amsterdam vă cheamă … cu salarii bine-plătite [Corola-blog/BlogPost/100530_a_101822]
-
vorbește seniorul, înțepat de aventura de la ușă, de așteptare și de impolitețea novicelui imberb. -Dar ce vârstă aveți, vă rog, chestionează cu ceva precauție lucrătorul bancar. -75, informează impasibil chestionatul. Ca lovit în moalele capului și uitând orice maimuțăreală, conțopistul plusează: -Știți, la această vârstă aveți nevoie de cineva care să garanteze pentru rambursarea împrumutului. -Da? Nici o problemă, vin cu tata! replică senin domnul. -Cum cu tata? Imposibil! sâsâi el într-o parte. Dar dumnealui câți ani are? -100! Și cifra
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
pentru o perlă încă prea străină, pentru rubin ascuns în pietre sparte, cum în alt piept la fel de unic bate întrebător un bulgăre de lut gata să-mi pună mie și eu lui o inimă de-a doua unde nu-i, plusând cu viață pentru plus de moarte...? COPIL Câștig pământ de unică vedere, cuceritoare-nfig în mâl carena corăbiei ca țipla de ușoare, mă furișez sub ceruri neatente (pe mine m-au uitat la umbra hranei, dar nu mă plâng, mi-
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
sarcini, pentru a nu mai vorbi de participarea efectivă la muncile agricole, îndeobște toamna la recoltat (pentru școlile din regiunile agricole, viticole și pomicole) satul nostru neîncadrându-se în nici un tip de acest fel de „specialități” și angarale, aici sistemul plusa pe partea obligațiilor „onorifice” pentru a păstra virtuțile voluntariatului și ale patriotismului angajant și pilduitor în numele căruia trebuia educat tineretul școlar... Firește că o clasare de top în statisticile sau pe panoul de onoare ale inspectoratului școlar era în general o
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
plăcută (ca o ripostă a propriei modestii la complimentele mele), că, de fapt, ea e...(măcar) ceva mai în vârstă decât eroina pe care ne-o închipuim noi, de vreme ce fiica ei e deja studentă la o universitate din Transilvania. Iată, plusez eu, o fiică a acestor locuri studiază în cetatea carpatină, nucleul etnogenezei românești, cu membrana exterioară întinsă (spre răsărit) până dincolo de Nistru. O garanție în plus pentru perspectiva ADN-ului românesc în aceste margini zbuciumate de vatră strămoșească. Referință Bibliografică
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
reținută în primă fază fiindcă nu mi-am pus neoronii să mărșăluiască prin circumvoluțiunile creierului meu, deoarece credeam că știu numai eticheta, nu și conținutul licorii din spatele privirii de turcoaz. Ba aș mai putea adăuga subtilitatea distinsă pe care o plusezi în cuvinte în speranța unei confirmări sau infirmări ce ține de aspectul personal al diferitelor stări de fapt din existența cotidiană a celui în discuție. Te joci cu cuvintele și întinzi plase perspicace, iar un naiv poate cădea lejer în
LUCIAN, O PERSONALITATE PUTERNICĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348308_a_349637]
-
de fier să-i facă pe profesorii maghiari să accepte unificarea, ba chiar să-și arate entuziasmul. Lector univ. Nagy Zoltan declara la adunare: „Existența a două universități separate în Cluj favoriza manifestări de izolare națională.” Un alt profesor maghiar plusa. Lectorul Kalyk Karoly declara în plen: „Trebuie să avem o deosebită vigilență revoluționară în lupta împotriva rămășițelor naționaliste. Această cetate culturală va lupta cu hotărâre împotriva manifestărilor naționalismului și izolării naționale.” Tov. Vasile Vaida, membru supleant CC și secretar al
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
de față când întârziatul sosise, îl consideră un intrus și se îndreptă arțăgos spre acesta: -Dumneavoastră? Aici e o reuniune... Dar Solitarul nu-l păsui: -Și eu tot la... -Al cui ești? Te-a trimis taică-tău să-l suplinești?! plusă ușor temperat, ridicând sprâncenele a râs concesiv, după care, hohoti răgușit, căci o voce îi silabisise în clar numele interpelatului său. Izbucniseră toți în râs. Apoi, reperând mișcările Americanului, se ridicară în picioare ca mânați de niște resorturi strașnice, încât
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
era ceva de luat pentru casă, o însoțea la cumpărături, bineînțeles, dacă-l ruga. De fapt, i-ar fi plăcut să se ducă singur, mai degrabă. Dar... Și Mira își mustră cugetul că-și amintește așa de cel dus... Totuși plusă, retrăind felul cum găsise de cuviință să se despartă de ea. Cu un an și ceva înaintea divorțului, ea deschisese vorba despre asta, întrucât el lărgise sfera neajunsurilor făcute cu manifestarea unor vicii înfrânate cât de cât înainte de Revoluție, când
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
își dădură coate, mai mult spre întărâtarea lui Papa: -Ce-i cu umbrele astea? Ia te uită, par să fie niște cavaleri prinși într-o cavalcadă! zise cu voce fermă Patriarhul. -Ba, mai curând, niște hoți furișați... la vânătoare de comori... plusă Doc, sensibilizat el însuși de evocare. Papa se-ntoarse și fața i se lungi, într-adevăr, de surpriză... Dar nu apucă să mai zică nimic, pentru că brusc, își dădură toți seama că temperatura scăzuse cu vreo zece - cincisprezece grade! Răceala
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
-ți spui! Unul mutat curând vis-à-vis, da’ nici până azi nu știu dacă-n vila de peste drum ori în apartamentul din față?! Să mă tai, că tot n-am aflat! -Bine, bine! Da’ ce-i poftea inima l-așa ceas?! plusă Rică. -Stai puțin, că nici acum nu-mi revin! Mă anunța că nu putea dormi. Cică din pricina câinelui meu... -Ceee?! mai apucă să șoptească camaradul, că-l apucă o tuse executorie. Faptul mă cam bagă-n sperieți, însă nu mă
UN TIP CALM de ANGELA DINA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371764_a_373093]
-
1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului surâsul filistin îmi încălzea mâinile îngheța în mine sângele tău aruncai cuvinte ca niște șosete absente ziceam că (nu) o să mă îmbolnăvesc după întâlnirea cu meteoritul ți-am călcat demnitatea instantaneu ai plusat cu zero cuvinte aroganța ta sedusese alei versatil parfumul excitant ne îmbrăcase în zei ai promis că regina va arde ca în Cartagina pe rug cu diamante (ne)șlefuite la gât orașul își strigă iubitele nocturne patul tău are coșmaruri
FĂRĂ) FINAL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374231_a_375560]
-
mi-au căzut ochii la trecerea pragului? Pe două... repere: un spăimos și complicat panou, chiar la intrare, centrala telefonică, asta una la mînă, doi: cele două splendide băi ale casei (nu știu dacă preexistente amîndouă venirii mandarinilor nomenclaturiști sau... plusate de aceștia, ca puseu al higienei parvenite. Deci, dintr-o dată, o bipolaritate definitorie: spirit și materie. Spirit în centrala care ținea legat, ombilical, județul de dictatură centrală, cu tot ce presupunea asta, adică duritatea opresiunii, matrapazlîcurile de tot felul, turnătoria
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aceeași deferență și Înțelegere, stopând acele porniri specifice unor părinți de a epata sau a „ieși În față”; am constatat de-a lungul timpului că pentru unii părinți aceste Întâlniri se constituie În prilejuri de marcaj identitar, profesional, material, financiar, „plusând” sau răsturnând unele conveniențe ale bunei măsuri. E de datoria profesorului-diriginte să intervină și să realizeze astfel de „neteziri” ale terenului, de „neutralizări” ale unor porniri accentuat individualiste. În fața profesorilor și a factorilor de decizie din școală, toți părinții - la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
geniu, cu o vervă și o inventivitate uluitoare”. Tocmai acest stil Îl va fi agasat pe Mateiu, „ofensându-i fumurile boierești și contrariindu-i grija de a-și compune un fason de dandy imperturbabil; Îl va fi făcut să și pluseze În această poză”3. Cu grija de a Înțelege fiecare cuvânt, am pornit pe urmele lui soitariu, folosit cu atâta firesc de Alexandru Paleologu. Soitarii erau cei patru măscărici ai domnilor fanarioți din țările românești care, ne spune DEX-ul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Dunării cu bulgarii și în Rusia cu varegii-să fie aglutinate de o minoritate barbară războinică într-un stat de tip feudal medieval". Afirmația aceasta, spune el, "aparent șocantă", nu este o "butadă", nici măcar un "paradox" ci o "simplă constatare". Autorul plusează: "acest lucru s-a ferit până acum istoriografia românească să-l semnaleze: să explice cauzele relativei întârzieri a întemeierii statelor medievale. Ele s-au închegat la "câteva secole" după statele din vecinătatea noastră".9 După aceste enunțuri din "Introducere", în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întreprinderilor noastre. Ne place să credem că ne conducem după principii sănătoase precum cele de dreptate Și adevăr, nu ne îndoim de moralitatea noastră, pe care o vedem dreaptă Și adevărată. Suntem ființe raționale Și asta ne dă dreptul să plusăm la capitolul dreptate Și adevăr prin cunoaștere intrinsecă, dar Și extrinsecă. Ajungem să ne valorizăm, de fapt să ne descoperim mai bine prin latura extrinsecă, prin raportarea la mediu, la contacte, la preocupări. Din acest carusel al nesfârșitelor Și cu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
la două sau trei replicări literale atunci când teoriile alternative sunt foarte diferite, iar problema În speță nu solicită un grad de siguranță extrem de mare. Dimpotrivă, dacă alternativele prezintă diferențe subtile sau vreți să atingeți un nivel Înalt de siguranță, puteți plusa până la cinci, șase sau mai multe replicări. Cât despre numărul de replicări teoretice, cea mai importantă considerație este legată de simțul dumneavoastră cu privire la complexitatea teritoriului validității externe. Când sunteți nesiguri În privința obținerii de rezultate diferite din cauza condițiilor externe, este indicat
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]