262 matches
-
cîrtește și nu se dă În lături de la treabă. Punctul lui de vedere este rudimentar țărănesc: femeia să fie vrednică și sănătoasă: „Că ei țăranii, n.n. nu caut avere, Ci nevastă cu putere, Ceva de ani măricică, Ca pe „nu poci” să nu-l zică, Să fie coaptă la oase Și cu brațe sănătoase, Ca mămăliga cea mare S-o poată-nvîrti-n căldare, Să poată ridica sapa Și vadra În cap cu apa, Cum ș-n mîini orce apucă Să fie-n
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a și le cînta. ............................................................................. Cinstește ca fieșcare limba și neamu-ți mai mult...” pentru ca, numaidecît, gîndul să alunece spre latura comercială a lucrurilor. Dialectica lui Pann este, În rezumat, aceasta: mai demult, cînd nu existau traduceri, aveai dreptate, frate, „să te pocești” cu pronunția străină; acum Însă, cînd traducerile există, Îmbrățișează de grabă operele scrise „pe limba tatii ș-a mamii, pe care o și vorbești”! Abilă demonstrație! Întîi flatarea sentimentului național, apoi subtila reclamă a cărții. Urmează faza a treia: preîntîmpinarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
noroc, și să ne mulțumim că încai, din povestea lui Făt-Frumos cu Moț-în-Frunte, ne alegem cu o adevărată-nvățătură, fiindcă tâlcul poveștii acesteia vine cam așa: <<Zi că-i dragoste, și pace ! / Te-a vrăjit ? atât ți-a fost:/ Din pocit, frumos îți face. / Și deștept din ăl mai prost >>’’. 2.3.2. Pseudo-fantasticul Despre modul cum înțelege Caragiale a se conforma, în cursul elaborării ,,imitațiilor’’ sale narative, mai înainte numitei reguli a ,,uitării în model’’, ne putem face o idee
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pe 24 iunie, când se fac coronițe din flori galbene de sânziene și se sare cu ele pe cap peste foc. Joimărițele sunt urâte și pedepsesc pe cei ce lucrează joia în vii și livezi, aducându-le ploi și furtună, pocesc fetele tinere care torc joia. Se arată numai de Joia Mare. HRAMUL Hramul, ca sărbătoare religioasă a patronilor bisericești, este cel mai mare eveniment al comunității sătești, cu ocazia căruia se adună fiii satului și rudele celor plecați, prieteni și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acestea se vindecau. Descântecul „de pocitură”, asemenea cu cel de „strânsu’ cel mare’’, datează de prin anul 1920. Simptomele acestor boli erau: durere de cap, moleșeală, dureri de mâini și de picioare, ceea ce înseamnă în termeni locali că ai fost pocit. De strânsul cel mare erau descântați mai ales copiii. Se lua o trestie și un cuțit și se măsura înălțimea și lățimea bolnavului ce ținea mâinile întinse lateral. Apoi se aprindea trestia la foc și se băga într-o moșoaică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spirietură etc. Se manifestă prin amețeli, dureri de cap, dureri În tot corpl, fierbințeli, somnolență, tremurături, "scurtări de vedere". Bolnavului i se desfigurează chipul, i se moaie o mână sau un picior, i se strâmbă gura, mâinile sau picioarele, este pocit. Frecții cu oțet sau cu spirt și descântarea pociturii. I se spală fața cu aghiazmă. LEȘIN (bătaie de inimă, greutate la inimă, lipotimie) În medicina populară, pierderea cunoștinței este tratată prin diferite mijloace și anume: Se stropește bolnavul cu apă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
e faza la zi cu România. Oh, cred că de abia atunci mi-aș mai răcori și eu sufletul, înjurând și blestemând în toate limbile cunoscute, fiindcă tare mă mai ia dorul de a pune mâna pe ciocan, ca să-i pocesc artistic, mutra lățită pe sticla televizorului. Nu sunt, decât vreo două zile de când marinarul de uscat a recidivat, ceea ce i se întâmplă cam des în ultima vreme rămânând nepedepsit, și mândru nevoie mare a spus în stilu-i caracteristic că „ieșim
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aici ocazii vreau, și-isca-voi, Să-i pot vorbi. Îi scriu pe loc surorii S-urmeze-același drum. Servește-mi cină. (Ies) SCENĂ 4 (O sală în același palat. Intra Kent, deghizat) KENT: Daca, cum vreau, un alt glas împrumut, Ce-mi poate poci vorba, bunu-mi plan Poate c-ar dobîndi deplin efectul Spre care mi-am șters chipu'. -Acum, gonite Kent, De poți sluji unde ești condamnat, Să fie-așa! stăpînul ce-l iubești Te va găsi în plină muncă. (Cornuri de vînătoare
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nedescris; neexistent; nefolositor; negativ; neghiob; neglijent; neiubit; neîntruchipat; nenoroc; nepoliticos; nepotrivit; neproporțional; nesimpatic; nor; noroi; nu; numai; odios; omenesc; oribil; panda; păianjen; păr; părere; o persoană; perspectivă; pesimist; petrecere; pierdere; pisică; pîrît; nu pe plac; plăcut; plictisitor; ploaia; ploios; plouă; pocit; pozitiv; preconceput; problemă; profesor; puțin; Radu; rasism; rece; recunoscător; refuz; respingător; ridos; sărac; scîrbă; sec; semn; sentiment; sex; silă; sincer; singur; slab; soartă; sobru; speranță; sperios; spiritual; spîn; spînu; spus; stigmatizat; straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Elisei, Sfântul Samson, , în mozaism, Sfântul Hermes și Sfântul Mercur, în politeismul greco-roman, Sfântul Ioasaf din budism / Budha-Botisava)Pe lângă sfinții canonici, având accepțiuni diferite în mentalitatea populară, există și personaje, considerate sacre, în credința arhaică: Rusaliile -zânele rele care-i pocesc pe oameni, Joimărițele persoane feminine fantastice care pedepsesc fetele și femeile care nu și-au tors cânepa până la Joimari, Sântoaderul reprezentare mitologică hipomorfă care pedepsește fetele care se strâng în șezători sau ies pe ulițele satului în serile din săptămâna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă la praznic. Cel care într-o călătorie întîlnește un drum încrucișat să nu treacă prin răspîntia lui, căci îl pocește. Cînd o persoană pleacă la un drum și-i iese înainte un iepure ori preot, nu-i va merge bine. Cînd cineva pleacă de acasă, să nu-i ieși în cale cu vasul gol, că nu-i va merge bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele. (Gh.F.C.) Duhurile necurate schimbă copilul care rămîne singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roșii la foc. (Gh.F.C.) Lîngă copilul singur în casă se pun lucruri de fier, foarfece, clește, sfredel, daltă, cuțit, frigare sau cel puțin un ac. Puternicele [ielele] vin să schimbe copilul, să-l fure, să-i sugă inima, să-l pocească. (Gh.F.C.) La botez, în jurul copilului se presară în cerc cenușă, iar sub copil se pune fier pentru a-l feri de Muma Pădurii. (Gh.F.C.) De Paști, de Anul Nou și de Sf. Gheorghe se pune o bucată de fier sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr, vișin etc. ce se pun în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va uita în horn, cuvîntul ei nu va fi luat în seamă de bărbat, ca și cenușa din vatră. De strigi pe gura hornului pe cine dorești, vine degrabă. Hotar Cînd treci pe la hotar, să scuipi acolo, ca să nu te pocească ceva. De asemenea, cînd o femeie dă cu copilul de necaz, să-i ducă hai nele și troaca* la hotar. Găinile moarte iar se duc la hotar. Hoț Tîlharii poartă cu sine dinți sau vreun deget de om mort, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se topește ca cum ar fi arsă de foc; apoi, tîrziu tare, răsare iarăși iarbă în acel loc - de-o frumusețe rară, dar nemîncînd-o nici un dobitoc. Ielele beau noaptea apă de prin fîntîni, și oricine va bea după dînsele îl pocesc*. De aceea, cînd cineva bea apă dimineața din vreo fîntînă, lasă în ea vreun semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn. Pe sub unii copaci crește un fel de iarbă mare; acolo au jucat ielele, și cel ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea prin poieni și cîntînd, dacă o va spune, amuțește. Dacă te strigă cineva noaptea să ieși afară, să nu ieși, că te pocesc ielele. Ielele își au casa în munți. (Gh.F.C.) Zînelor li se mai spune și iele, sfinte, șoimane, șoimărițe, dînsele sau ale sfinte. Sînt trei sau nouă: dansează și cîntă pe arie, îmbrăcate în alb. Se scaldă în izvoare și bîntuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și iele, sfinte, șoimane, șoimărițe, dînsele sau ale sfinte. Sînt trei sau nouă: dansează și cîntă pe arie, îmbrăcate în alb. Se scaldă în izvoare și bîntuie prin pă duri. Ciobanii se drăgostesc cu ele, dar dacă le mînie îi pocesc. (Gh.F.C.) De rusalii sau de iele te aperi cu usturoi și pelin. (Gh.F.C.) Inel E bine să ții inel, în dește, că, cînd blăstămi, se lipește de el. Dacă pierde unul din însurăței inelul de cununie sau dacă se frînge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vara pureci. Muma-Pădurii Un copil, după ce s-a botezat, în ziua aceea se pun lîngă el unde doarme un fier, o mătură și se presară tărîțe și spuză din foc, ca să nu vie Muma-Pădurii să-l omoare sau să-l pocească. Un copil nu se scoate din casă patruzeci de zile de la nașterea lui, ca să nu se lipească de el Muma-Pădurii. Nu e bine să lași scutecele spălate ale copiilor mici afară după asfințitul soarelui, căci se îmbolnăvesc, dă peste ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă nici un lucru din casă afară, că pe urmă îl pocesc rusaliile. Cînd copilul e luat din rusalii, joacă călușarii de nouă ori cu el în brațe și îi trece. Omul care e bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Scutec Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana Maicii Domnului în apa din fîntînă, unde să rămîie pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
După aceea, se aruncă una din acele mămăliguțe la găini, iar cealaltă se pune în leagănul copilului. Femeile care se duc la munci și dorm pe cîmp fac mai întîi cruce locului unde dorm, ca să nu vie șoimărițele să le pocească, și cînd se scol lasă în loc un semn, că de va fi ceva, să se lipească de acel semn, iar nu de ele. Somnișorul e inelul din ouă de omizi din jurul crengilor. Cu el alungi somnul în timpul zilei. (Gh.F.C.) Sorb
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că vîrtejurile de aer se ridică de duhurile cele necurate; apucîndu-l un astfel de vîrtej pe vreun om, apoi trebuie să-l calicească. Pe cine l-a apucat vîrtejul, pînă la anul moare. Peste cine va trece vîrtej, îl pocește. Cînd vezi vîrtej, să fugi de el, că de dă peste tine nebunești. Cînd vezi vîrtej, să nu scuipi, că Maica Domnului s-a pus în rămă șag cu dracul că n-are să gă sească apă, și dacă scuipi vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți pentru ca viața celor din casă să fie liniștită
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]