262 matches
-
mare rezervă de combustibil de felul ăla existentă în Univers. ― Și cum a aflat Haela toate astea? ― Întrebând. E uluitor ce poate să facă dintr-un computer cooperant curiozitatea unei femei. Bârna surâse ușor. ― Dacă te-ar auzi, ți-ar poci mutra. ― Și asta încă ar fi bine. Știi, de când i-a tăiat pe tipii ăia în două cu laserul, nu s-a mai despărțit de arma aia. O întoarce pe toate părțile și e fericită de parcă și-ar fi găsit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu mai simț arsura cea dinainte. Văzui eu adică că celelalte bazine mă pregătise treptat ca să sufăr pe acesta. După câteva minute mă obicinuisem de minune, încît nici nu mi se mai părea fierbinte, și cu toate acestea crez că poci răspunde pe capul meu că apa avea de la 60 până la 65 grade de căldură, atât numai, când ieșii îmi văzui pielea că se închisese și mai mult de roșală: din rumen mă făcusem stacojiu, pe urmă vișiniu. Procleții mei mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
privea. Dar deodată simții în coapsa dreaptă un fel de descărcare electrică atât de tare încît jumătate trupul mi-l simții paralizat; eram pe spate; deodată mă întorsei pe pântece ca să ajung mai curând la vas; însă văzui că nu poci de nu mi-or da ajutor. Jumătate râzând, jumătate bând la apă fără voie, ceream prăjina, întinzînd brațul drept afară din apă și cercând să mă sprijin în apă cu brațul stâng; cât pentru piciorul stâng, nu-l mai simțeam
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
smerit și atât de curat și călduros, să sufere singur, părăsit, necunoscut, uitat poate, când eu îi sânt datoare viața, mă aflu fericită și când cea mai mică din fantaziile mele este o poruncă pentru fiecare aci!... Oh, nu, nu poci, nu trebuie a mă face complice a soartei lui ce îl gonește după urmă, a aceștii fatalități ce apasă atât de greu ființa lui... Căci pentru mine el sufere! O, Dumnezeul meu! cugetarea această îmi despică inima, și dacă el
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nenorocit, eu să nu merg să-l mângâi, să privighez la trebuințele lui, să-i gonesc nenorocirea?... Oh! când aș cuteza aș vorbi tatălui [meu] despre dureroasa stare a aceluia ce mi-a fost învățătorul meu la muzică, dar nu poci, căci aceasta ar fi să-i mărturisesc ceea ce abia poci să mi-o încredințez mie însumi. Of, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu! pentru ce nu m-am născut într-aceeași colibă cu Pergoleze, aș fi fost asemenea lui și aș fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la trebuințele lui, să-i gonesc nenorocirea?... Oh! când aș cuteza aș vorbi tatălui [meu] despre dureroasa stare a aceluia ce mi-a fost învățătorul meu la muzică, dar nu poci, căci aceasta ar fi să-i mărturisesc ceea ce abia poci să mi-o încredințez mie însumi. Of, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu! pentru ce nu m-am născut într-aceeași colibă cu Pergoleze, aș fi fost asemenea lui și aș fi putut nădăjdui a îi consfinți viața mea. Însă, fiindcă nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mari actori ai Teatrului Național București. Apoi, Într-un interviu dat de unul din ei, ni se precizează că e vorba de garnitura tînără a venerabilei scene. Dacă numele A lexandru Georgescu, Eugen Cristea, Marcelo Cobzariu, Daniel Nițoi și Dana Pocea sunt de mari actori... Și iarăși, dacă niște interpreți trecuți de 55 de ani, sunt generația tînără a Naționalului, Înseamnă că aia bătrînă are peste sută... Dar la fel de tare mă enervează și unele declarații ale interpreților, În care caută să
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
el nu-și amintește să-l fi chemat Samore în tinerețe. Limba engleză a evoluat foarte mult cu anii și devine din ce în ce mai greu să te înțelegi cu cei de pe Pământ. Houston se pronunță acum Hewnen, iar Washington Washnke; operatorii îi pocesc numele de fiecare dată când intră în contact. În urmă cu trei sute de ani, când Samuel călătorea spre Sistemul Nausi, baza îl numea, aproape cu afecțiune, Sammoni. După trecerea unui secol și jumătate de somn, îl chema Sammorka. În prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mâna la obraz, și cu o unghie scurtă și ascuțită, tăiată special pentru a ascunde scăpările keratinei, își atingea cearcănele într-un gest melancolic. Mă întreba: ce crezi, Mian (așa-mi spunea din copilărie, probabil de când învățasem să vorbesc și pocisem numele de „Mihai”), mai sunt frumoasă? Da, Mama Mare, ești frumoasă, trebuia să zic, dar, ceea ce era curios, dacă ziceam „nu, Mama Mare, nu ești frumoasă, ai fost, dar acum ai îmbătrânit”, nu se supăra, cădea doar pe gânduri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
că om oi fi !...” Și nu te lasă inima să nu-i ajuți că, altfel, vai de steaua lor ! Mai acu săptămâna vine unul cu plodul stropșit. „Ce fac, zice, cu Costandin, vecinul acesta al meu ? De bătut nu-l poci bate, că-i mai în putere ca mine, de răclămat nici atâta, că se are bine cu otoritatea. Fă-mi un bine, dom’ primare !” Acu, gândiți-vă și dumneavoastră : să te strici cu un gospodar pentr-un prăpădit cu loaza
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe tata în scurtele, rarele și somnoroasele lui apariții de pe șantiere și, ce e mai curios, l-au păcălit pe Stoicescu, administratorul blocului (o față de șopârlă, securist, căpitan), care nu i-a trecut la plata întreținerii. Iar dacă tot am pocit numele bonomului Știm, dincolo de remușcări și de ciudă, sper ca măcar voi să fiți cu ochii-n patru, să nu vă încredeți în ș și ț, fiindcă cu codițele lor vă pot băga în bucluc. Cât despre teoria enunțată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
zise el gânditor, visător... Mda, era o situațiune, o dependență în plus pe lângă tranchilizantele și cafelele alternate aiurea... ba mai se iscase și patima de-a cumpăra... veioze... Numai că din basmul de groază respectivă, mărturisesc duios și înfrânt, nu poci să mă hazardez a dezerta... Intru în sevraj și buimăcesc un oraș întreg... Pe urmă, aici e aici, oprindu-mă pe trotuare diferite (le schimbam ca să verific dacă efectul e identic), „restul lumii“, trecătorii, superbele trecătoare (o-ho-ho!), mi se vădeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cu instrumentele sau ascultau instrucțiunile maestrului Lobo. Julius Închise fereastra și se Întoarse la baie ca să se pieptene mai departe cu multă grijă, fiindcă Țanțoșa Îi spusese că trebuia să fie foarte elegant. Bobby, În schimb, Îl amenințase că-i pocește mutra de nătăfleață dacă-și bagă nasul În petrecerea lui, „balul nu-i pentru mucoși“, adăugase amenințător. N-avea nici o importanță; de la fereastra asta a dormitorului putea urmări Întreg balul. Și pe urmă Bobby nici n-o să-și amintească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai sun o dată și să-i spun domnului Aguilar că da, că eram eu, că umblam nebun după fiică-sa și că așa se termina toată povestea. Dacă mai apoi avea să vină cu uniforma lui de comandant să-mi pocească mutra, era dreptul lui. Mă Întorceam spre librărie, cînd am băgat de seamă că cineva mă urmărea din dreptul unui portal de pe partea cealaltă a străzii. La Început m-am gîndit că era vorba de don Federico, ceasornicarul, Însă mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
bătăile inimii. CÎnd ușa s-a deschis, Încă țineam ciocănelul În mînă. — Ce vrei? Ochii vechiului meu prieten Tomás m-au sfredelit, fără să tresară. Reci și supurînzi de mînie. Am venit s-o văd pe Bea. Poți să-mi pocești mutra, dacă ai chef, Însă nu plec fără să vorbesc cu ea. Tomás se uita la mine fără să clipească. M-am Întrebat dacă nu cumva mă va rupe În două pe loc, fără Întîrziere. Am Înghițit În sec. — Sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
vrea lipiți obrajii de un albastru senin ca acele frunze ce par crescute-n cer când le privești, în după-amieze, din umbra unui pom! În inima lui Diogene florile deveneau stârvuri și pietrele râdeau. Nimic nu rămânea neschimonosit; omul își pocea fața și obiectele tăcerea. Natura, atinsă de obrăznicie, își expunea generos impudoarea, în care se desfăta nebunia clarvăzătoare a celui mai lucid muritor. Lucrurile își pierdeau virginitatea în ochiul lui sfredelitor, a cărui lecție pare a ne învăța despre o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cărbune, iar eu sunt surprinsă, chiar nu sunt eu aceea, eu nu sunt atât de frumoasă, dar el protestează, ești infinit mai frumoasă, mi se spune mereu că urâțesc fețele, prietenii mei nu sunt pregătiți de Sabat până ce nu îi pocesc eu. Dar pe mine m-ai înfrumusețat, râd eu, și el mă studiază cu încăpățânare, apoi examinează schița desfășurată între noi, ce tot spui acolo, zice el deodată, nici nu ai idee cât ești de frumoasă, așteaptă să vezi portretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dascălul se îndoia că va exista vreodată o masă de oameni capabilă să-l privească și să-l asculte pe Răducu mai mult de câteva clipe fără s-o ia la fugă. însă tot răul spre bine: pe cât era de pocit la chip, pe atât era de sprinten la minte. La zece ani își dădu brusc seama cât e de urât. Suferi cumplit vreo șase luni, cum numai un copil poate s-o facă, dar apoi descoperi în grădina înconjurată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
acu ne-a părăsit, cum a zis și Mario, și rămân decât ai mei. Pă bune că iera fraieră și citea decât numai Vogue, că d-aia Îi și lipsea acel charme din teatru francez, cu toate că Madeleine Ozeray i-o pocită. E culmea să-mi spui că s-a sinucis mie, care io sunt tare catolică dă la Congres, și ea, cu o joie de vivre la fel cu a mea, deși io nu sunt vro mironosiță. Nu-mi spuneți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
da scapă prileju să-și deie talente cu asta, că se Întinde la șuete cu a mai asortată amplitudine. Dân când În când, se bagă În viața personală a lu chelăreasa Clementine. Sunt niscaiva nopți, pă zău meu, care nu poci să pui geana dă cât rahat halește. Da când, În sfârșit, Îmi uit dă Clementine, vin de mă inervează șobolanii, plaga otelăriei străinarde. S-o luăm cu Încetu pân chestia știută. D-un paregzamplu, o să-ncerc să-ți pictez locu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
avea cu ce ajunge acasă după ora unu și se culca pe masă. La fel și domnul Sachelarie, care făcea singur ziarul economic-financiar Argus, director fiind celebrul Timoleon Pisani, care publica și el pe pagina întîia cîte-un articol intitulat Nu poci limba. Ce căuta acolo un astfel de articol într-un ziar al bursei și al vieții financiare? De fiecare dată îl citeam și râdeam toți de acest înverșunat dușman al neologismelor. Propunea de pildă ca în loc de tramvai, cuvânt englezesc, să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nu ți-e bine-n ea, c-adevărat, da’ nu te plouă, nu te ninge, dă mâncare-ți dă, nu ca să boierești, da’ nici să mori dă foame nu te lasă. La anii mei, nu ți dai seama?, ce mai poci face eu? Nimic, sunt un om terminat.” 7. Parcă-i un făcut! De la o vreme, nu dau decât peste chipuri de oameni de care alții se tem și fug. Poate că întâmplarea mi-i scoate-n drum, ca să-mi arate
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mult, o enerva bunică-sa care, nereușind niciodată să-i spună numele întreg, îi “confecționase” unul mai scurt și mai neaoș: Măndița. La nervii nepoatei, bunica răspundea mânioasă: “Ce l-o fi apucat, maică, pe ginere-meu ăsta să-și pocească copilul?! Unde naiba o fi dat de sfântul ăsta Pirimanda? Că la noi, în calendarul ortodox, nici pomeneală de el! Odată cu trecerea anilor... 2.”Odată cu trecerea anilor, în colectivul profesoral al Liceului nostru s-au încetățenit niște lucruri, pe cât de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
trebuie terminată și, pe urmă, pusă cât mai repede la poștă, pentru ca “bubuitura” să se producă foarte curând. Dar, dacă, ... ... efectul bumerang..., ...mă rog, ... Pe dracu’! De unde așa ceva?! Scrisul acesta nu seamănă deloc cu scrisul meu cel adevărat, l-am pocit cât am putut de mult. ...Expertiză grafologică... Cine și de ce ar face-o? Dacă ar face o! Degeaba-ncerc să-mi abat gândurile și să uit cât de rău mă simt. M-a cuprins o silă generală, o scârbă ce
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
De unde să știu eu, doamnă? N-ați auzit de băieți cu nume de Carmen și de fete pe care le cheamă Leonida?” “Auziți încoa’! am aflat că-i fiică de preot și că taică-su personal...” “Ce idee! Să-ți pocești astfel propriul copil! Ăștia-s inconștienți, mon cher!” “N-aș subscrie întrutotul la mirarea dumneavoastră. N-ați văzut ce poză marțială are? Cred că pe fata asta n-a învățat-o încă nimeni să râdă. Îngheți numai când îi privești
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]