2,462 matches
-
alocat o nouă tranșă de ajutoare umanitare, constând în alimente Localitate izolată Ca urmare a ploilor din săptămâna precedentă, în zona Tomești, o localitate - Baloșești - a rămas izolată datorită inundării drumurilor de acces și a distrugerii celor patru poduri și podețe care făceau legătura între diferitele zone ale satului. Pârâul Vădana s-a învolburat, a ieșit din albie și a distrus ce-i stătea în cale. Avertizările meteorologice au anunțat precipitații intense în zona de munte care pot afecta nivelul apelor
Agenda2005-24-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283791_a_285120]
-
infrastructura rutieră din zonele calamitate sunt: 92 km de drumuri județene (180,4 miliarde lei), 107 km de drumuri comunale (72,960 miliarde lei), 78,150 km de străzi (31,260 miliarde lei), șase poduri (44,500 miliarde lei), 508 podețe (10,160 miliarde lei), patru traversări pietonale (4 miliarde lei). Valoarea totală a acestor distrugeri este de 343,280 miliarde lei. Datorită precipitațiilor abundente din seara de 31 mai, în zona de nord-est a județului, D. A.D. P. J. Timiș
Agenda2005-24-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283791_a_285120]
-
reabilitări rutiere în cadrul D.R.D.P. , am aflat că, la ora actuală, lucrările sunt finalizate în proporție de 30%, care în stadiu fizic se prezintă astfel: terasamente - 11,8 km; fundații balast și balast stabilizat, câte 3,8 km; din 20 de podețe, 11 sunt la faza de strat-protecție-hidroizolație și unul în fază de montaj prefabricate; poduri: 5 se află în stadiu de turnare-beton în culei și pile (podurile peste Behala și Beregsău), turnare-beton în coloane-pile (pasajele peste C.F. Timișoara-București și Timișoara-Radna), în
Agenda2005-24-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283799_a_285128]
-
DN66 (Petroșani- Simeria) continuă se se realizeze ample lucrări de reabilitare, care au în vedere l tronsonul: Petroșani - Baru Mare, unde lucrările (terasamente, casete, asfalt etc.) sunt finalizate în proporție de peste 20%, fiind încheiate, de asemenea, lucrările la 28 de podețe, în lucru aflându-se acum 6 poduri l pe sectorul Baru Mare - Hațeg, lucrările (terasamente, casete, asfalt etc.) sunt finalizate în proporție de 37%, fiind încheiate lucrările la 14 podețe, iar în curs de reabilitare se află 6 poduri l
Agenda2005-25-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283827_a_285156]
-
de peste 20%, fiind încheiate, de asemenea, lucrările la 28 de podețe, în lucru aflându-se acum 6 poduri l pe sectorul Baru Mare - Hațeg, lucrările (terasamente, casete, asfalt etc.) sunt finalizate în proporție de 37%, fiind încheiate lucrările la 14 podețe, iar în curs de reabilitare se află 6 poduri l Hațeg - Simeria, unde lucrările (terasamente, casete, asfalt etc) sunt finalizate în proporție de 15,5%, fiind încheiate lucrările la 6 podețe, iar în curs de reabilitare se află 3 poduri
Agenda2005-25-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283827_a_285156]
-
în proporție de 37%, fiind încheiate lucrările la 14 podețe, iar în curs de reabilitare se află 6 poduri l Hațeg - Simeria, unde lucrările (terasamente, casete, asfalt etc) sunt finalizate în proporție de 15,5%, fiind încheiate lucrările la 6 podețe, iar în curs de reabilitare se află 3 poduri. Amploarea și complexitatea lucrărilor implică, desigur, restricții de viteză, care este limitată la maximum 30-40 km/oră. Pe lângă restricțiile impuse de executarea lucrărilor de reabilitare, pe Valea Jiului există, însă, și alte
Agenda2005-25-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283827_a_285156]
-
cu imobilele publice avariate și vor stabili cantitățile de materiale de construcții ce pot fi oferite primăriilor pentru reparații. Pe lângă localitățile cuprinse în lista respectivă, pentru Tomești s-a solicitat o cantitate de 400 t de ciment pentru repararea unui podeț. Completarea rezervelor alimentare În cursul zilei de miercuri, 15 iunie, prefectul județului Timiș, domnul Ovidiu Drăgănescu, a adresat o solicitare Guvernului pentru completarea rezervelor de hrană pentru sinistrați. Dacă în săptămâna precedentă Guvernul a alocat ajutoare umanitare în regim de
Agenda2005-25-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283819_a_285148]
-
păstrând ceva frunze pe crengile delicat plângătoare. Pe lac, rațe sălbatice zăboveau a odihnă și așteptare. Doar puțini trecători matinali le aruncau resturi de pâine! Era prea devreme, aleea ce da înconjur apei era pustie. Își continuase promenada apucând spre podețul ce ducea pe insulița din mijlocul lacului. Îl aburcase mai greu decât în alte dăți, dar dăduse vina pe ceață. Noroc că se disipa, observase. Se pătrunsese de sentimentul solitudinii, când, deodată, privirile-i fură atrase de o mogâldeață chircită
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
Banii se rostogoliseră făcând un zgomot supărător. După ce-și ridicase, pe rând, toți creițarii, mormăise a salut și se îndepărtase destul de uimit. Interesant era că refuzul îi stârnise admirație, nicidecum uimire ori supărare. Grăbise pașii. Și, când să scoboare podețul, întorsese instinctiv privirea. Descoperise că cel întâlnit dispăruse, iar pe toată insula nu se zărea nici țipenie de om. O apucase spre una din ieșirile din parc, ducând cu sine senzația că-și întâlnise... geamănul! Da! Da! Și încredințarea asta
GEAMĂNUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382411_a_383740]
-
din stânga lui, din perete, țâșnea un șuvoi de apă ce străbătea toată peștera și apoi dispărea printr-o gaură în partea cealaltă. Șinele coborau ușor în față, urmărind panta pardoselii cavernei, iar ca să poată trece dincolo de albie, cineva încropise un podeț rudimentar, îngust, numai cît să poată trece șinele peste el. Dincolo de acesta calea ferată continua spre peretele opus, intrând într-o galerie. Înaintă spre centrul încăperii cercetând la lumina lanternei pereții și pardoseala. Pășea pe un nisip fin, semn că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
departe în urma lui, pentru că șinele se opriseră în apropierea locului unde se produsese explozia, iar el pierdea tot mai mult timp cu transportul materialului rezultat din excavare. Ieșise cu vagonetul la descărcat și acum se întorcea în mină. Era pe podețul din prima cavernă când auzi pentru prima dată zgomotul acela. Era un sunet grav, ca un geamăt ieșit din adânc. Putea să jure că venea din galeria unde lucra el. I se păru că muntele însuși oftase. Se opri în loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cuprinsese. Alergatul la deal îl storsese de puteri, gâfâia des fără să-și mai poată controla respirația. Se opri ca să-și tragă puțin sufletul. Stătea aplecat în față, cu mâinile rezemate de genunchi. Câțiva pași mai în față văzu un podeț și se grăbi să se așeze pe marginea de beton ca să se odihnească. Respira sacadat și, la un moment dat, observă că îi ies aburi din gură. Aerul devenea din ce în ce mai rece, în timp ce lui îi era tot mai frig. Deși ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
drum dreaptă și șoferul camionului se înscrise în depășire. Sună prelung din goarne și trecu mai departe, lăsând în urmă un nor des de praf. Cristian Toma se feri din calea lui, trăgând cât mai mult pe dreapta. După un podeț drumul se lărgea într-un acostament acoperit cu iarbă. Opri mașina acolo, sub un lăstăriș de arini care aruncau o umbră plăcută. Polițistul coborî și făcu câțiva pași pentru a se dezmorți, apoi se rezemă de capotă inspirând adânc aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Dunavățului familia Pâțu, venită din Botoșana (familia Pâțu este și în Cașvana; un Pâțu este profesor de istorie și directorul școlii din Cașvana) și familia Foșlea căreia nu și se cunoaște locul de origine. De la fântâna lui Pâțu și de la podețul lui Foșlea începe ulița Drăgăneștilor (Arsenie Drăgan a fost primar) care merge până la fântâna și halăele (halău - trunchi scobit în care se adună apa pentru vite) lui Știrbu (zis Coțac) care ar putea fi venită din satul Știrbăț, de lângă Udești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se mai văd și astăzi în Lunca. Asemenea lutării erau (mai sunt?) în fiecare sat: în Slobozia, chiar lâng drum,în Lunca lutăria („La lutărie” - devenit toponim) era în partea de vest a satului unde se ajungea dacă treceai de podețul lui Toader Foșlea și urcai la deal pe un drumeag care despărțea gospodăriile lui Ghiță Pâțu, Toader Puiu și Ghiță Puiu, pe partea sudică de cele din nord ale lui: Toader Foșlea, Zamfirița Cucu și Neculai orea Rusu. În satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primar. Primarul era și ofițerul stării civile; semna toate actele (ar fi trebuit să le semneze!) de naștere, cununie și deces. Primarul reprezenta comuna în raporturile cu toate instituțiile statului și persoane particulare, răspundea de infrastructura comunei (drumuri, poduri și podețe), fiind ajutat, când era nevoie, de un consilier. Primarul era singurul retribuit (20-30-40 lei lunar, în funcție de mărimea comunei); ajutorul de primar și consilierii erau onorifici. Cel care „ținea” cancelaria primăriei era notarul (secretarul), de regulă era adusă din altă parte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5,7 km a fost modernizat prin Programul SAPARD 2, care poate fi apreciată ca cea mai însemnată investiție de după revoluție, dată în folosință, care a scosă din izolare satele Valea Boțului și Slobozia - Filipeni. S-au executat șanțuri și podețe, un pod peste Pârâul Roșu în Slobozia, alte lucrări de protejare a drumului. Costul investiției s-a ridicat la suma de 1.197.629,79 lei și a fost realizată în timpul când primar a fost Pintilescu Mihai, viceprimar Iacobeanu Dumitru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și mereu tot Villa-Lobos, cumplita de memorie nu era destul... Undeva sus, luminile se amestecă, e ciudat, miros culorile, casa veche, mașina se apropie, mama se apropie, ma-ma... Oprește muzica aia divină, nu mai vrea, e destul. Intră pe podețul de peste șanțul din fața porții mari. Bătrâna e lângă el. — Sărut-mâna! — Să te pupe mama. Îl ia de gât, se ridică pe vârfuri și-l sărută pe un obraz, apoi pe celălalt, îi mângâie fața, ți-ai lăsat barbă?, pentru piesă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și nu găsèște!” Pe acest personaj veșnic „chitrofonit” (beat), grupul nostru de copii îl urmărea deseori pentru a vedea cum va trece valea râului în drum spre casă, spre satul Nimăiești. Problema mare era că în acea vreme nu exista podeț peste râu, ci doar un trunchi de lemn lung care lega ambele maluri. Puntea era atât de instabilă încât și pentru un om treaz crea probleme și necesita balans și îndemânare pentru fi trecută. Și totuși... era o enigmă cum
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
Kyoto-ul cochet și aristocratic ne întâmpină cu o ploaie torențială, dar barza chioară are noroc că în autobuzul de transfer de la Osaka se găsesc și umbrele pentru oaspeți! Vizităm mai întâi templul Ryoanji, care are o grădină tipic japoneză: un podeț deasupra lacului cu nuferi și o gâscă plutind imperturbabilă printre picături, cu capul ascuns sub o aripă (ulterior am văzut într-un prospect că era o rață mandarină)! Vizitarea templului se face pe descălțate și înpăpucite (neologism DMS) și aflăm
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
Kyoto-ul cochet și aristocratic ne întâmpină cu o ploaie torențială, dar barza chioară are noroc că în autobuzul de transfer de la Osaka se găsesc și umbrele pentru oaspeți! Vizităm mai întâi templul Ryoanji, care are o grădină tipic japoneză: un podeț deasupra lacului cu nuferi și o gâscă plutind imperturbabilă printre picături, cu capul ascuns sub o aripă (ulterior am văzut într-un prospect că era o rață mandarină)! Vizitarea templului se face pe descălțate și înpăpucite (neologism DMS) și aflăm
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
Kyoto-ul cochet și aristocratic ne întâmpină cu o ploaie torențială, dar barza chioară are noroc că în autobuzul de transfer de la Osaka se găsesc și umbrele pentru oaspeți! Vizităm mai întâi templul Ryoanji, care are o grădină tipic japoneză: un podeț deasupra lacului cu nuferi și o gâscă plutind imperturbabilă printre picături, cu capul ascuns sub o aripă (ulterior am văzut într-un prospect că era o rață mandarină)! Vizitarea templului se face pe descălțate și înpăpucite (neologism DMS) și aflăm
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
pe care am citit în două fraze istoria edificiului care era atât de frumos luminat spre a atrage vizitatorii încât nu puteai să nu fii curios să vezi ce-i acolo: ruine, un șanț de apărare plin cu apă, un podeț, lanțuri și lumini! Dacă ești isteț, apoi știi să te vinzi bine - ca destinație turistică! Și ciprioții știu s-o facă: aveam dovada în față. Un vas de croazieră aparținând liniilor Louis era ancorat în port... Puntea luminată parcă ne
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
cu multă grijă pentru a nu deranja călătorii ce poposeau la hanul său, în drumul lor prin Europa. Pajiștile arse de razele dogoritoare ale soarelui de iulie zăceau îngălbenite. Nu plouase de mult. Străzile pustii ale cetății aveau pietrele și podețele crăpate. Deodată, strada principală tresării la ropotul asurzitor al unei trăsuri care se opri în fața hanului. Din ea coborâră două femei. Una, mai în vârstă, purtând în brațe o copilă, cam de un an, cealaltă, o femeie tânără, ce părea
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de o vegetație abundentă. Pe o întindere relativ strâmtă, de vreo 5 acri de pământ, față de numai unul cât a fost repartizat inițial, sunt concentrate și dispuse cu migală tot ceea ce este reprezentativ pentru tradiția ambiental naturală niponă : căsuțe, temple, podețe de lemn peste răulețe și pâraie ce te înviorează și pe care alunecă peștișori multicolori, structuri florale paradisiace, artefacte tipice spațiului oicumenic din insulele shogunilor și samurailor, intimitatea simetriei dintre om și spațiul natural și de locuit pe care și
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]