814 matches
-
vremeea aceea, capelmaistru, la Iași. Linia melodică a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română” de George Enescu. „Imnul Regal”, spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al „Cameratei Regale”, „a cunoscut poate cea mai frumoasă înveșmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta de numai 15 ani a avut extrem de inspirata viziune de a o insera în deznodământul acestei capodopere, numerotată cu op., 1 în catalogul creației sale.”. Denumit inițial „Marș triumfal și primirea
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
să fim sclavi iarăși» etc.). De asemenea construcția apăsătoare, de factură bizantină a melodiei, relevă aspecte care fac din acest cântec o variantă nefericită pentru imnul unui stat. Omagiul adus țării sale și Familiei Regale prin inserarea «Imnului Regal» în «Poema Română» a rămas până în ziua de astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă suită simfonică unele din amintirile mele
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
Fie-n veci el ferit De nevoi, Fie-n veci locuit De eroi, eroi. O! Doamne Sfinte, Ceresc Părinte, Întinde a Ta mână Pe Țara Română! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Imnul Regal, înveșmântat muzical în „Poema Română”, de George Enescu / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
IV-13- V16-22: „Și nici nu trebuie să te miri (zice poetul către amicul său Carus) dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac și care sunt aproape opera unui poet get. Și, oh! mi-e rușine, am scris o poemă în limba getică și am construit în metrele noastre cuvintele barbare; dar, felicită-mă, poema le-a plăcut și am început să am un nume de poet între Geții aceștia neumani”. Dacă s-ar fi păstrat acea „poemă” scrisă-n
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac și care sunt aproape opera unui poet get. Și, oh! mi-e rușine, am scris o poemă în limba getică și am construit în metrele noastre cuvintele barbare; dar, felicită-mă, poema le-a plăcut și am început să am un nume de poet între Geții aceștia neumani”. Dacă s-ar fi păstrat acea „poemă” scrisă-n limba getică, problema originii limbii române ar fi fost rezolvată. • „Triste” V-12V-57 și următoarele: „mi
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
scris o poemă în limba getică și am construit în metrele noastre cuvintele barbare; dar, felicită-mă, poema le-a plăcut și am început să am un nume de poet între Geții aceștia neumani”. Dacă s-ar fi păstrat acea „poemă” scrisă-n limba getică, problema originii limbii române ar fi fost rezolvată. • „Triste” V-12V-57 și următoarele: „mi se pare că eu însu-mi am uitat limba latină și am învățat să vorbesc ca Geții și Sarmații”. În altă „Tristă”, Ovidiu se
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Rusidava culturală al periodicului Actualitatea drăgășăneană În volumul de față autorul a selectat doar creațiile lirice propriu-zise, lăsând la o parte epigramele, fabulele, cronicile rimate și alte producții ocazionale. Criteriul estetic preferat pentru alcătuirea acestei culegeri lirice este destăinuit în poema Ivoriu, în care aflăm că „melancoliile ucise...bat la poarta sufletului meu”, confirmând ceea ce rostise cândva și Carducci, când definea metaforic poezia. Pe lângă o varietate apreciabilă de specii lirice, precum sonetul, rondelul, meditația filozofică, pastelul spiritualizat, sub aspect tematic, în
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
loc // Pe prundul unde-o lespede bolnavă // Își zvântă trupul albicios la foc // Se coc în sâmburi de odihnă, macii // Te-ndemn să pleci, te-ndemn să vii curată // Să spargem taina unui cuib de cuci” Ne cheamă vara) În poema Noiembrie,descoperim un pastel autumnal cu elemente specifice locului: transhumanța, culorile ruginii, aracii viilor care bolesc, ogoarele desfundate, vântul care anunță venirea iernii. Darurile toamnei se regăsesc transpuse în pinacotecă. Natura poeziei lui Teodor Barbu nu este doar cadru, ca
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
de ediții care s-au îndepărtat de text. Această variantă cuprinde episodul nemeșului Beeicherec Iștoc și dă o mare întindere părții relative la răpirea Romicăi și la peripețiile lui Parpanghel care o caută. Redactarea celei de a doua variantă a poemei Budai-Deleanu a începuto în jurul anului 1800 și a isprăvito pe la 1812. Această variantă-tipărită abia în 1925-constituie forma definitivă a Țiganiadei, reprezentând stadiul ultim în elaborarea poemei. Autorul a eliminate episodul lui Becicherec Iștoc și a restrâns pe acela al lui
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
la peripețiile lui Parpanghel care o caută. Redactarea celei de a doua variantă a poemei Budai-Deleanu a începuto în jurul anului 1800 și a isprăvito pe la 1812. Această variantă-tipărită abia în 1925-constituie forma definitivă a Țiganiadei, reprezentând stadiul ultim în elaborarea poemei. Autorul a eliminate episodul lui Becicherec Iștoc și a restrâns pe acela al lui Parpanghel și Romicăi, opera căpătând astfel o mai mare unitate. Figura lui Vlad țepeș este mai bine ilustrată, punându-i-se în lumină în mai mare
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
spre Spăteni, între Bărbătești și Inimoasa, unde își așează tabăra.Valoarea deosebită a Țiganiadei nu constă în prezentarea peripețiilor țiganilor, ci în faptul că acțiunea prilejuiește autorului o serie de atacuri împotriva regimului de împilare și a perfecțiunii limbii literare. Poema este întrețesută cu episoade comice și de un înalt conținut de idei, având o mare valoare literară, fiind prima epopee a literaturii noastre.Victor Eftimiu a avut această lucrare ca model în scrierea epopeelor sale.Budai-Deleanu a asimilat experiența scriitorilor
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
fără șir ), cărigă,(formație vegetală ) cricală,(un fel de tocană ), a dejghina( a separa, a despărți ,) găvălie,( capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune în poartă,(a ghici în cărți ), pogace,( turtă de mălai) și altele au circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge un băț la un car de oale”, etc.Autorul, dă dovadă
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
cu vrășmășiile naturii. („Rod”) seamănă foarte bine cu un poem al lui N. Crevedia intitulat „Mărturie'”, din volumul „Bulgări și stele” Ideea miracolului ivirii, al apariției altor generații de urmași, motiv de bucurie și de sărbătoare, se preia în următoarea poemă intitulată „Tata” Apariția și devenirea eroului liric își au sorgintea în loc binecuvântat, de unde s-a ridicat la cunoașterea conștiinței de sine. („Rădăcini”) Biografia autorului se identifică în poemul „O liniștită noapte”, în chip miraculos, cu natura înșăși: „Copilăria mea se
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
frunza / toți grăbiți, / parc fără îndrăgostiți”/ În „Sângele lui Crist” autorul își portretizează cu umor evoluția psiho-fizică influențată de specificul viticol al zonei: „Și tot așa, trecut-au ani și ani, / De am ajuns un sfânt la Drăgășani”, iar în poema „La sărbătoarea vinului”descoperim o actualizare a creației coșbuciene „Nunta Zamfirei”: „Bacus trece în trăsură, / Cu alaiul lui cu tot, / Îl poftim la masa noastră, / Nu îi cerem nici un zlot”/ Prin abordarea unor astfel de creații, Marian Bărăscu poate deveni
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
Ediția nr. 2338 din 26 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cui crezi că îi pasă... Un viscol de cuvinte, închide pleoapa firii, Iar poezia vine, ca ploile stinghere, Dar în amurgul vieții în dansul vechi ca mirii, Noi suntem o poemă-ntr-a frigului unghere. Și ne iubim de mult, dar cui crezi că îi pasă! Te țin captiv în versuri amorul când îl scriu Și îl fac sărbătoare, chiar dacă tu spre casă, Treci doar cu pași de lună prin noaptea
CUI CREZI CĂ ÎI PASĂ... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365397_a_366726]
-
pare să-și ascundă eul liric într-un con de penumbră, rămânând să fie descoperit de cititor. „Obscuritatea lui Arghezi decurge în primul rând din nerespectarea logicii formale.”(Șerban Cioculescu) . Adică fără a fi ilogic și irațional, el nu compune poema cu gradație logică, ci cu stări de conștiință succesive, cu ruperea punților de legătură dintre versuri. Tudor Arghezi s-a format în ambianța simbolismului francez. Simbolul la el înfățișază cauza relativei obscurități. Exemplu poate fi poezia „Între două nopți”, o
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
găsește armonia Nedrept de repede se-ncheie simfonia, Iar notele devin din ce în ce mai rare Și sunetul, încet, încet, dispare. Prin dulcea amăgire de iluzii deșarte Fredonăm simfonia ploii de frunze moarte, Și-n suflet ne rămân doar melodii tăcute Din trista poemă a frunzelor căzute. Imaginea:internet Referință Bibliografică: Partitura vieții / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ștefania Petrov : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PARTITURA VIEȚII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366269_a_367598]
-
alineat“. Uneori își refuză virgulele. Uneori se ambiționează să umple un gol de silabă repetându-l, flancat de virgule pe și (și, și...). Deseori sfârșește poezia fără a înscrie în final, punctul, spre a sugera astfel că materia friabilă a poemei nu e cu totul coagulată în tipar... [...] Titlurile poeziilor sunt deseori și ele șocante, neadecvate conținutului. E o capcană candidă...». Pe dosarul celor opt poeme, poetul a menționat numai: «versuri inedite, transcrise pe curat» (AmNS, 91). Spălarea cu pietre este
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
Vai, plopii detună orașul ... Clavirile plâng în pustiu ... ” (Mister, 1965:149), frica o simte profanul. După vis urmează regrete și apoi somnul de odihnă a sufletului obosit de dorințe: “E timpul ... toți nervii mă dor ... / O, vino odată, măreț viitor” (Poemă finală, 1965:151). Bacovia cunoaștea faptul că, după fiecare căutare a ceea ce profanul nu putea să vadă, nevăzutul, trebuia să plece, să uite: “ceea ce nu știe nimeni”. Este o dezvăluire a stării sale cosmice și singura poezie în care se
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
tainele îl dezvăluie din când în când. Singură poezia desfoliază și în lumină neîntinată arată sensurile adânci și profunde ale timpului istoric. Nicolae Iorga și mai apoi Ioan Alexandru apreciază ca timpul istoric are nevoie de poezie căci ruga este poemă, căci închinarea la cruce este imn și psalm, iar sufletele cele alese sunt vase de preț în mâna lui Dumnezeu creatorul. Timpul lui Constantin Brâncoveanu este ieșire în răsărit, în răsăritul Crucii, căci ieslea este început și jertfa mielului biruința
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
Un an întreg ți-am fost, Sonet, aproape), CCCLXVI (Ultim Sonet! Sunt viu după coridă!). Titina Nica Țene este poeta bucuriei lucrurilor simple din preajmă, a pietrelor de aducere aminte, a stropului de veșnicie câștigat prin poezie, proză. Aducem aici poema SUFLET RĂTĂCIT, dovadă de viziune poetică, meșteșug artistic, claritate: M-am întors acasă pe un drum de țară/ și-am stat de vorbă cu pădurea/ mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară/ de când eu am plecat aiurea// Am
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
nu veți ști cum jumătate din viață mi-a luat organizarea pustiului cum am stat ani și ani înconjurat de vorbe precum înecatul de mare și cum deseori cărțile pot fi mai tari decât moartea. Iar dacă vreodată veți întâlni Poema sfârșitului sau, vai vouă!, Documentele Haosului, ocoliți-le în mare grabă ca pe feerice apocalipse, tzunamii, atentate sinistre la liniștea recurentă. Iar dacă vreodată printr-un regretabil hazard vă vor cădea sub ochi Miezonopticele înțesate de lumini și urme din
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
deplin acord cu convingerea lui Constantin Brâncuși: „Bucuria cea mai mare, e contactul dintre esență noastră și esență eternă" . NB În timp ce citesc poemul, doresc să fie proiectat filmul și să se asculte în surdina minunată muzică a lui G Enescu: Poema română. A Romanian Poem:Constantin Brâncuși - YouTube ► 4:17 ► 4:17 www.youtube.com/watch?v=7mMj9-LUhKU 3 Oct 2009 - 4 min - Uploaded by gabidra 1 music:George Enescu - Poem Constantin Brâncuși (February 19, 1876 March 16, 1957) was an
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
tulpină stelară! Iubește-mă-n toamna vernală și-n roua răcorii de vară. FEMEIE, FLOARE DE CAIS Licăriri seducătoare, gust de miere adunând, Opalină zeitate pe-anotimpuri lăcrimând; Tu, făptură diafană, dalbă floare de cais, În livada vieții mele, ești poema ce n-am scris. Parfumatele ocheade strâng toți fluturii din crâng Și-n eterică simțire, îngeri în petale plâng. Cad priviri însingurate - două lacuri clipocind - Și scânteie-n clar de lună spre iubire vălurind. Se cutremură dorințe prin cotloane sidefii
GEORGETA MUSCĂ-OANĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351597_a_352926]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CAVALERUL MARILOR SPERANȚE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 360 din 26 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cavalerul marilor speranțe Dacă ar mai fi primăvară, Aș scrie o poemă tulburătoare, Hoinară, Cu imagini cutezătoare, Visătoare... Dacă aș mai avea o barbă stufoasă, Aș scrie o poemă furtunoasă... Aș strânge laolaltă munții și câmpiile, Aș alerga nechezătoare hergheliile, Aș vântura nisipurile, Apele, scoicile de sidef, Țărmurile cu bizare forme de
CAVALERUL MARILOR SPERANŢE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351133_a_352462]