450 matches
-
nu denotă transpirația travaliului, deși temele lui sunt foarte serioase, de la restituiri și amintiri în alb-negru, la problemele de filosofie ale umanității. De la pastelurile ce surprind prin culoare și cantabilitate verbală la poezia religioasă, curcubeul verbal se răstignește pe cerul poematic cu sfiiciune uneori, alteori cu bucuria stranie a sacrificiului de sine. Poetul nu își mai aprține. El mărturisește, oficiază ceea ce numai un artist poate distinge în vălmășagul cotidianului. Esența. Moartea cu spectrul său enigmatic și aproape hipnotic în enunțarea sintagmei
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l'inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat de la fiecare lună a anului, însă nu de la cel romantic-macedonskian, ci de la anul tradițional-plelasg > valah, cu începere din martie / mărțișor, luna marilor explozii / revoluții de muguri și de flori de cais
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
a scris despre ele focalizând repere care , de cele mai multe ori, scapă cititorului de rând. Obișnuit cu exercițiul de ,,evaluare,, a unui text, Al. Florin Țene lasă impresia unei ușurințe de exprimare în cadrul temelor pe care le abordează, dar, dincolo de frumusețea poematică de care da dovadă în exprimare, el demonstrează, cu o bază de date filologice că este printre puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359567_a_360896]
-
a scris despre ele focalizând repere care , de cele mai multe ori, scapă cititorului de rând. Obișnuit cu exercițiul de ,,evaluare,, a unui text, Al. Florin Țene lasă impresia unei ușurințe de exprimare în cadrul temelor pe care le abordează, dar, dincolo de frumusețea poematică de care da dovadă în exprimare, el demonstrează, cu o bază de date filologice că este printre puținii umaniști din zilele noastre care are idei personale, care știe să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359566_a_360895]
-
fi metafore ale stihurilor de „mir”, care, prin înțelepciunea harică, sugerată de „fărâmele de azimă” rememorează, poetic și duhovnicește, filosofia existenței din Glossa lui Eminescu (Toate-s vechi/ Și nouă toate”) „Cântarea” iubirii - „dorință vie” structurează cartea în patru variante poematice ale reveriilor înmiresmate de dragostea „în duh” din care ne împărtășim prin taina lecturii: I. Picuri de mir; II. Simfonia vântului primăvăratec; III. Fereastra de vise; IV. Flori sub zăpadă. Monada operei „simfonice” își deschide aceste patru „ferestre” în ale
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l’inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat de la fiecare lună a anului, însă nu de la cel romantic-macedonskian, ci de la anul tradițional-plelasg > valah, cu începere din martie / mărțișor, luna marilor explozii / revoluții de muguri și de flori de cais
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
p. 10 sqq.). Deosebit de interesantă este „arhitectura“ volumului Păcatul neliniștii / Le péché de l’inquiétude, de Daniela Gifu (volum a cărui tâlmăcire de marcă în limba poetului Arthur Rimbaud se datorează Mariei Penzes), unde se relevă mai întâi, structurarea materiei poematice în douăsprezece cicluri, fiecare ciclu purtând un titlu împrumutat de la fiecare lună a anului, însă nu de la cel romantic-macedonskian, ci de la anul tradițional-plelasg > valah, cu începere din martie / mărțișor, luna marilor explozii / revoluții de muguri și de flori de cais
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
centrul paradoxismului mondial. Este locul virtual către care se îndreaptă zilnic 6.000-8.000 de accesări pentru Florentin Smarandache. Secțiunile cărții sunt scrise în registre diferite. Ba chiar, fragmente ale aceleiași secvențe beneficiază de formulări în variate registre. De la nuanțele poematice, lirice, vibrante, la relatările istorice, la evocări de persoane, personalități și personaje, de la note melancolice și impresii la dezbateri de idei și teorii de vădită noutate și dificultate. Scrierea păstrează ritmul vieții. Spațiul acoperit este cel al statelor americane: New
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
spun decât să zidesc, dar aceste turnuri ale cetății sub verbul meu prins-au contur!” Este doar una dintre multiplele posturi în care poetul se prezintă și se re-prezintă. Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005) continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de spovedanie lirică, trăiri complexe, de la șovăieli și înfrângeri, așteptări și îndurerări, chemări și speranțe, până la biruințele frumosului fără egal: ,, Cuvântul prin care voi (re)naște nu are glas! Are doar simțire! Jertfirea prin Poezie
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
centrul paradoxismului mondial. Este locul virtual către care se îndreaptă zilnic 6.000-8.000 de accesări pentru Florentin Smarandache. Secțiunile cărții sunt scrise în registre diferite. Ba chiar, fragmente ale aceleiași secvențe beneficiază de formulări în variate registre. De la nuanțele poematice, lirice, vibrante, la relatările istorice, la evocări de persoane, personalități și personaje, de la note melancolice și impresii la dezbateri de idei și teorii de vădită noutate și dificultate. Scrierea păstrează ritmul vieții. Spațiul acoperit este cel al statelor americane: New
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
Gabriel Chifu: Viața ca o operă literară de Ștefan Vlăduțescu Poematică sau, mai curând, poematizantă este proza rememorativă pe care ne-o propune Gabriel Chifu în „Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de Gabriel Chifu trăită și tot de el povestită” (Craiova, Editura Ramuri, 2009). Avem de a face cu o
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
dă dinaripi jupiteriene/să-i învăț limba” („Sufletul dă din aripi”) către existentul infinit „din ramura/numelui Hristic/plină de Universuri” („Citesc în piatră”), către ceea ce va fi „când iau în palmă/focul poemului/străbătând veacuri” (Pe puntea dintre zei”). Poematica domnului N.N.Negulescu într-atât uimește, încât, cred că este prea devreme să i se deslușească toate înțelesurile, în toată mărinimia lor, pentru că trebuie se intre mai întâi în conștiința cititorului, apoi, pe căile neștiute și nevăzute ale misterului universal
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
după sine orizontul cunoașterii științifice, Poezia are menirea de „a sparge“ limitele, adică de a face «un zid plin de ferestre» între lumi, între [ara- cu-Dor și [ara-fără-Dor, „o fereastră“ fiind și a iluminării însinguratei prințese din „turn“... Universul poematic al ciclului Seama poeziei este alcătuit din fulgurații meditative despre eroul liric în calitatea de izvor și de vehicol ca „sturionul ce-i scria faraonului piramida“ (Transport de geometrie), despre neputința de a ascunde „cerul de sub stele“ destinat privirii eroului
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
al ciclului Seama poeziei este alcătuit din fulgurații meditative despre eroul liric în calitatea de izvor și de vehicol ca „sturionul ce-i scria faraonului piramida“ (Transport de geometrie), despre neputința de a ascunde „cerul de sub stele“ destinat privirii eroului poematic, despre „imposibilitatea“ ascunderii «cuvântului traversat de gând» (Text), despre obârșiile-i meteoritice (Eu mă trag dintr-o stea căzătoare / prăbușită în marea cea neagră și mare - «Siglă» - AmNS, 121), „cu debarcare“ în «nisipuri de Dobrogi nemuritoare», despre copacul având roți
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
Răsare Despre Japonia s-au scris multe pagini de carte la noi.Fiecare dintre ele au încercat să descifreze frumusețea miserului acestui teritoriu insular. Însă, cartea scriitoarei Floarea Cărbune (structurată în cinci capitole ), care se poate înscrie în genul reportajului poematic, ne introduce, prin sinceritatea scrierii, în țara legendelor mitologiei Shinta, unde Zeița Soarelui Amaterasu este închisă într-o peșteră de către fratele ei. Mi-am adus aminte de această legendă citind primele pagini ale cărții în care simțim emoțiile autoarei, având
O CARTE LUMINOASĂ DESPRE ŢARA SOARELUI RĂSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342235_a_343564]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ESEU POEMATIC ELIADESC Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului ---Ei și tu acuma!!!!!..."Toț murim " Așa începe... Ceasul de pe perete sta când tu îmi sărutai papagaliceste parfumul pe vărful degetelor... second hand
ESEU POEMATIC ELIADESC de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344422_a_345751]
-
tu îmi sărutai papagaliceste parfumul pe vărful degetelor... second hand...care îmi seduce sentimentul femeii din mine... -Tot mai singur? doar ochii de sugativă mă invitau la Ultima lansare-Dresor de dame! -OOO nuuuu!!!Anticarule al ultimei cărți-Soția Referință Bibliografică: ESEU POEMATIC ELIADESC / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1737, Anul V, 03 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ESEU POEMATIC ELIADESC de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344422_a_345751]
-
Am ales pentru numărul următor al revistei zece poezii și a rămas să citesc, voind să fac nu o prefață, ci un eseu psihanalitic, departe de descrieri și observații așa-zise critice, ci avansând spre determinările genetice ale poeziei și poematicului. Dar nu a fost să fie. A venit o răceală drastică peste mine, ea mă avertizase să am grijă că s-a pornit o gripă cu un virus puternic, și în fine la începutul lui ianuarie am ajuns la Spitalul
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
mult de o vedere spirituală. De a doua vedere, care are la bază mila. Mila ca simțământ omenesc și divin, recuperator al omului și consolator pentru spirit în lucrarea sa. Mila, cu consubstanțiala iubire de aproapele, este o definitorie determinantă poematică în creația Anei Podaru. Versurile ei o luminează cu prisosință. „Mă voi întoarce Doamne, de-acolo, din pustiu!/ De ce-am simțit furtuna?... doar clopotele știu,/ A sufletului haină stă roasă în spinare,/ Dar vântul neputinței n-a vrut să
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
poezia pentru victimele de la colectiv, In memoriam, victimele nepăsării.). Există un poem, 13 Octombrie rece, care dă și titlul întregului volum, dedicat zilei de naștere și de moarte a mamei sale, și care exprimă, trecând de la zi la an, timpul poematic și al ființei: adică toamna rece. Octombrie este mijlocul toamnei, când toate ale naturii și vieții, după dăruirea de roade și iubire, se retrag, se strâng în moarte, dar prin evocarea discretă a zilei de naștere a mamei sale, semnifică
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
lumea prin contrastele vieții și încercările omului alunecat în suferință pe calea reîntoarcerii spre divinitate. Poezia ei pare o inițiere întru durere și speranță, întru finitudine și viață. Sub spectrul acestor încercări - și de cîte nu are parte omul! - ființa poematică se deschide și închide orizonturi de adevăr și frumusețe estetică; trăirile proprii și anterioare ale poetei devin producătoare de imagini, mai zis le absoarbe din adâncimi nebănuite ale simbolisticii. Este de mirare ușurința cu care poeta, într-o formă ce
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
venite din orizonturile înalte, ce ar fi trebuit să fie fericite, precum ale copilăriei, sau din stratele abisale ale unei lumi suferindă și îndurătoare, nu se poate naște Poezie. Acestea toate, pe ambele căi, i-au umplut sufletul și imaginația poematică Anei Podaru. Ele îi sunt puternic polarizante și mântuitor creatoare. Într-un fel ar fi trebuit să fie, purtătoare de lumină și fericire, și într-un alt fel se găsesc, noptoase și pline de lacrimi, cu omul acoperit de grele
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
un amplu jurnal de călătorie deja anunțat, „Balcicul inimilor noastre”, „În Bulgaria, pe urmele domnitorilor români, ale țarilor și ale sfinților” și „Nessebar, un cuib de piatră în mare” sunt titlurile sugestive, inspirate, ale celor trei texte ce încorporează armonios, poematic, notele de călătorie ale unei scriitoare pentru care excursiile, mai mult decât un pasionant mijloc de cunoaștere, se constituie în fermecătoare, emoționante momente al deplinei regăsiri de sine, ale unei înfiorate raportări la importante, emblematice vestigii și romanticele, mereu incitantele
ITINERARII SENTIMENTALE, CULTURALE ŞI LIRICE, DE VICTOR RUSU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378335_a_379664]
-
A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cartea de identitate a privighetorii- Cecilia Moldovan Volumul Cartea de identitate a privighetorii, la Editura Junimea, 2013, ar fi un triunghi poematic, trei laturi în noduri lirice cu titlurile: - cartea de identitate a privighetorii - lacrimi cu trenă - nestematele sacrificiului Un traseu existențial cu trimotor de acțiune și vizualizare în care privighetoarea “s-a trezit că are cuibul printre păsări necântătoare”, “a emigrat
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
că, peste timp,/dintr-o carapace de țestoasă bătrână/-poate aceeași de care-am amintit- aruncată aiurea pe fereastra altei primăveri/se va ivi un poem mult mai reușit/decât acesta/și mai puțin efemer)”(pare-se) - convențiile sunt înțelegeri poematice ale sinelui și în acest grupaj regăsim figuri de stil subtile, în care cotidianul ia forme metaforice orientându-se spre minimalizare ironică și relativism: “copilul vrea să-și depășească norma/e un recordman, ora de sport e mai mică/”(strada
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]