7,468 matches
-
e însă atît de insensibilă, de ,inumană" cum s-ar părea. întrucît expresia lirică are o acoperire în generalitatea sensibilă a receptorilor, o deschidere, în acest fel, practic infinită. Chiar atunci cînd își urmărește, își apreciază și își divulgă intimitățile, poeta nu iese din sfera generoasă a unor experiențe împărtășite, id est dăruite lumii de care se disociază prin pura fatalitate a individuației. Cu toate că ,scriitorii sînt păsări rare", ei nu pot a nu comunica cu substanța mediului moral ce-i cuprinde
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
cumpăr ceva. E o stradă împăcată cu sine ca o femeie care se știe frumoasă". Sau: ,Am un fetișism al hainelor. Sînt haine faste și nefaste. Am să mă îmbrac ca la ultima noastră întîlnire". Metropola germană o ajută pe poeta noastră a se regăsi. Trăsăturile identității d-sale devin emergente, la un mod ,secret și difuz", fenomen încîntător, probat în ochii măguliți ai oamenilor cărora le adresează cîte o întrebare: , S-a întîmplat ceva, o prezență străină s-a insinuat
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
conduce cîțiva pași, îmi arată unde e stația de metrou. îi întind mîna, e așa de fericit, știu că se va gîndi toată ziua la mine". Sintagme relevante: ,senzualitatea pămîntului", ,zonele erogene ale Europei", ,libertatea fără chiloți". în cheie cochet-dubitativă, poeta pune o întrebare unei amice spre a primi un răspuns ce-i merge la inimă: ,- Chiar crezi că frumusețea e indispensabilă la un bărbat? Pe mine nu m-a interesat niciodată. - Sigur că nu. Dar cînd mai e și frumos
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
acolo nici un cuvînt și o să stăm față în față ca doi iepuri speriați de umbra lor? Nu vreau să cred că nu noi creăm cuvintele, ci ele ne creează pe noi. Fii liniștită. Cuvintele sînt infinite". Erotizată la maximum, ființa poetei se supune unei autoscopii adolescentine, unei psihanalize spontane care uneori dobîndește grația unui poem al fiziologiei: Știu că o să am emoții, știu că o să-mi tremure mîna. Emoțiile sînt însoțite de plăcere ca și frica. Parcă ar fi secretate de
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
Cu el se poate vorbi de orice cum se scrie o carte." Dar nu e suficient. Fondul primordial nu se subordonează întru totul convenției elegante, trimițînd mesaje oblice, dar suficient de clare pe traseele senzualității estetizate. Aflată în mijlocul marelui oraș, poeta excitată își îndreaptă pașii spre piața de legume și fructe ca spre o ieșire, spre o eliberare naturistă, sublimată în direcția percepției flamande. Belșugul vegetal e însă un fel de pandant al chemării eroticești obsesive, voluptuoasa lui înregistrare fiind, la
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
toamna lui 1969 înseamnă o călătorie a regăsirii, tîrzii, a originilor și, de ce nu, a iubirii. Este ultimul drum, înaintea morții, care îi răscolește dar îi și liniștește, atîta cît se poate la Celan, ființa. Cea care îl însoțește este poeta Ilana Shmueli, o prietenă de la Cernăuți și din perioada ghettoului, pe care nu o văzuse ani și ani de zile. Și iarăși imagini, locuri, oameni, chipuri, chin, bucurie, disperare, abandon, iubire. "Că Ierusalimul va fi o răscruce , o cezură în
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
a fost nominalizată la recentele Premii de Debut ale României literare) scrie într-adevăr o poezie nervoasă bine tensionată, o poezie a ostentativului, cum o numește prefațatorul, și a gesturilor care nu menajează sensibilitatea noastră de burghezi comozi și blazați. Poeta nu mai găsește rost și resurse pentru natural, discret, familiar și intim și atunci e clar că avem în față o dramatizare a biograficului, a exhibării în fața unui receptor despre ale cărui așteptări nici nu e nevoie să se știe
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
ești o dresoare de mâna a treia/.../ în poezie trebuie să fie multă ordine/ deja poetul-crainic-de-știri s-a demodat/ în poezie e politicos să arăți cu degetul/ și să fii indiscret/.../ fiecare poem e ultimul/ fiecare vers e penultimul/ o poetă bună trebuie să excite/ nu să recite/ să lingă cornee/ nu să privească la stele..." (Căsnicia unui șoarece cu tigrul ) Ca și la ceilalți poeți douămiiști, milenariști etc. și la Miruna Vlada întâlnim același eu narcisist, același limbaj dezinhibat și
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
care am participat, intitulată "Conversație între și cu traducători", organizată în colaborare cu Institutul Cultural Român și Ambasada României la Londra a fost dedicată traducerii de poezie românească în engleză și respectiv a celei engleze în română, invitatele serii fiind poeta Ioana Ieronim, o pasionată susținătoare a dialogului dintre culturi, autoare a nouă volume de poezie, dintre care câteva traduse în engleză, și poeta Fiona Sampson, cunoscută pentru volumele ei de poezie și eseuri și pentru activitatea de redactor-șef al
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
dedicată traducerii de poezie românească în engleză și respectiv a celei engleze în română, invitatele serii fiind poeta Ioana Ieronim, o pasionată susținătoare a dialogului dintre culturi, autoare a nouă volume de poezie, dintre care câteva traduse în engleză, și poeta Fiona Sampson, cunoscută pentru volumele ei de poezie și eseuri și pentru activitatea de redactor-șef al celei mai importante reviste de poezie din spațiul britanic, "Poetry Review", și al singurei reviste britanice dedicată literaturii central și est europene, "Orient
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
traducere de Joan Llinas și Adam Sorkin. Editura Meronia, 2005). Cu acelasi prilej a fost lansat și ultimul număr al revistei "Orient Express" (vol. 6, iarna 2004), în care este inclusă și o selecție din poezia Ioanei Ieronim. Cele două poete au vorbit atât despre propria creație, cât și despre dificultățile și provocările generate de actul traducerii și al transferului cultural, pe care le-au ilustrat prin scurte lecturi în ambele limbi. Discuția s-a prelungit cu întrebările și comentariile venite
Poezia în traducere by Rodica Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/11686_a_13011]
-
dată (în termenii lui Bourdieu...), ca Mircea Cărtărescu. Începute în maniera articolelor de dicționar (bunăoară, "portretul" Magdei Cârneci: "Critic și istoric de artă (autoare, printre altele, a unei monografii Ion }uculescu), Magda Cârneci este și una dintre cele mai interesante poete de astăzi. A debutat ca poetă cu volumul Hipermateria (Ed. Cartea Românească, 1980) semnat cu pseudonimul Magdalena Ghica, păstrat și pe frontispiciul următorului, O tăcere asurzitoare (Ed. Eminescu, 1985)", cronicile lui Dumitru Chioaru nu descoperă, propriu-zis, nimic, doar fixează în
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
Mircea Cărtărescu. Începute în maniera articolelor de dicționar (bunăoară, "portretul" Magdei Cârneci: "Critic și istoric de artă (autoare, printre altele, a unei monografii Ion }uculescu), Magda Cârneci este și una dintre cele mai interesante poete de astăzi. A debutat ca poetă cu volumul Hipermateria (Ed. Cartea Românească, 1980) semnat cu pseudonimul Magdalena Ghica, păstrat și pe frontispiciul următorului, O tăcere asurzitoare (Ed. Eminescu, 1985)", cronicile lui Dumitru Chioaru nu descoperă, propriu-zis, nimic, doar fixează în contururi mai puțin fluide ceea ce este
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
și ce-am cântat mai ieri,/ recunosc că nu-s mai breaz că viața/ mama ei de viața, ce-ai putea să-i ceri? E drept că poetul nu e mai breaz, însă de ce să înjure viața? Nu-i frumos, poete! Să trecem la sentimente mai înalte și nume mai mari: Trunchiul tău, știu, da,/ știu și eu, acoperă ușor luna,/ acest vârf al osiei nopții. (ce ziceți de metafora asta? n.mea)/ Atunci am dovada faptului că exiști,/ deși eu
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
tuturora segmente din spectacolul/ nemuririi tale, și pace zbuciumul gânditor,/ și tărie parfumului unei roze descinse în asfințit. Aș oferi și eu o tărie, dar nu "rozei descinse", ci mie însumi ca să rezist la sintagme siropoase de acest tip. Aceeași poetă e acomodată și prozodiei clasice și ne dă o rimă nemuritoare: Un tunet în urechi/descrește-n mers planete./ Se umflă umbra-mi caldă/ în spasme violente. Deci tunetul descrește planete pînă cînd ego-ul liric se umflă de spasme. Umflarea
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
ca și omului din Tecuci, nu i-a folosit la nimic: Nu moartea mă-spăimîntă/ Ci puterea de a purta o cruce,/ Înzestrată am fost cu daruri,/ Dar n-am folosit nici unul. Banalitatea absolută a frazelor sale o întristează pe biata poetă pînă cînd ea uită să mai rimeze versurile, umblînd prin poezie cu un singur picior încălțat: Ninge pe stradă și peste castani,/ ninge viscolind zăpada,/tristă sunt la cumpăna dintre ani,/străină la mine acasă. Ninge, ninge ca-n copilărie
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
se dă de-a dura: În vânt, copacii balansează natura,/ tufe de trandafiri înecate-n noroi/ Dura, de-a dura, de-a dura/ se dă iubirea între noi. Mă opresc aici, ar fi nevoie să citez toate volumele! O altă poetă izbutește o monorimă excelentă în "înd", dar apoi, în strofa a doua, n-o mai țin puterile și ultimul vers rămîne sărman: Te-am cunoscut de mult... Dar când?/ Te văd mereu, te-aud râzând,/îți simt și lacrima căzând
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia, după cum se remarcă din capul locului, energică, dezlănțuită, pe care o semnează Angela Furtună, reprezintă totuși un triumf al artificiului. Poeta are în vedere ființa ca pe un foc pe care se străduiește din răsputeri a-l înăbuși spre a nu provoca un incendiu. Aceasta e puternică, rebelă, i se simte enorma zbatere, dar ținta autoarei e de-a o disciplina
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
că așa începe poemul perfectei claustrofobii/ cînd madona florală strivește cu tălpile goale florile din covor" (Poemul perfectei claustrofobii). Prin urmare existențialul se relevă ca o permanentă obsesie. Propunîndu-și a-l reduce, a-l așeza în paranteză, a-l radia, poeta artifex e pus în situația de-a ne aminti mereu impactul cu factorii săi de care ființa nu s-ar putea lipsi. Cu cît e mai întins cîmpul de referințe și cel lexical, cu atît efortul metaforizării e mai amplu
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
efortul metaforizării e mai amplu, ca într-o probă sisifică. Precum într-un ghioc, în sofisticatele imagini plînge melosul vieții îmbrățișate de un elan insațiabil. Pasionalitatea livresc-caligrafică are drept obiect evocarea acesteia în complexitatea sa misterioasă, care, oricît ar încerca poeta a o pune în pagină, iese în decor: "alergai în stradă cu un furtun/ să alungi cu apă rece cîinii ce sfidau partitura vieții" (Eudaimonia avea un bonsai suficient de sceptic). Sau: "nu știu să urc pe scara ce descătușează
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
particulă a estetosferei și port în mine forța gravitațională/ a artei ca pe un ovar ce așteaptă în fiecare clipă/ un alt principiu generator al foamei de stimuli" (din pămînt afînat de rumoarea unui cîntec). Pornind dintr-un punct aleatoriu, poeta sosește în alt punct aleatoriu, sugerînd acea coerență a imprevizibilului care face parte, pînă la un punct, din "logica" plăsmuirii artistice moderne. Cunoscătorii pot savura rafinamentul numeroaselor corespondențe frapante și totuși captivante precum numerele de prestidigitație ale unui maestru: "țin
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
mele, centrul și marginea poemului meu/ desfășurat la intrarea în portul Kalvaropolis ca un drog pentru cei rătăciți" (poem înainte de a mă înfiripa din bucurie). Negreșit, există aci o mentalitate suprarealistă. Evantaiul delirant al dicteului automat se desface adesea, dar poeta face un pas mai departe, supune conexiunile "inspirate" unei prelucrări migăloase, de parnasiană alură: "Oh, happy day! în timp ce pașii lui în foșnet de păpădii sfioase/ înjghebau o direcție ce nu ducea nicăieri// agitînd umbreluțe făcute din fîșii de chaos/ femeile
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
fără stridențe lucid dozate și minuțios mînuite, apare grefat pe o substanță generoasă, degajîndu-i aura vitală, ca o secțiune particulară a lumii, așa cum se cuvine a fi oricare operă poetică ce se respectă pe sine. Vedem în Angela Furtună o poetă de anvergură căreia se cade a i se acorda considerația corespunzătoare. Angela Furtună, Primul Kaddish, Ed. Dacia, 2002, 116 pag., preț neprecizat.
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
ci din atitudinea libidinoasă a naratorului, care nu vorbește mult dar e clar că nu știe prea multe. O replică mai dură a dialogului final din Stormy Monday Blues cred că rezumă filozofia scripturală a naratorului lui Dumitru Ungureanu: "- Bă, poete, în țara noastră, totul se reduce la futut! Cine nu înțelege asta degeaba bate câmpii cu sentimentul românesc al ființei, schimbarea la față, românii după '89 sau cerul văzut prin lentilă... Cerul văzut prin sticla de băutură poate... În beție
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
fiecare an mii de refugiați către Apus." (Cotidiană) Recuzita tânărului poet aparține pământului. Satul, casa, strămoșii, familia, pâinea, toate vorbesc nostalgic despre un univers domestic, de refugiu, închis în fața istoriei. Nu întâmplător numele lui Blaga apare în ciclul Maria Parfenie, poeta tradiționalist-feministă sub numele căreia bărbatul se ascunde în căutarea unei lumi libere, o creație simbolică pentru a explora în cheie biblică semnificațiile supraviețuirii: "linia strămoșilor nu ajunge ca să dezindividualizeze femeia, ea e un regn, fără strămoși, un pustiu nedeclarat... conexiunile
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]