610 matches
-
narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. narațiune dialogică [dialogic narrative]. O narațiune caracterizată de interacțiunea mai multor voci, conștiințe sau păreri despre lume, nici una din ele unificîndu-le sau fiind deasupra celorlalte (avînd mai multă autoritate decît ele); o NARAȚIUNE POLIFONICĂ. În narațiunea dialogică, în opoziție cu NARAȚIUNEA MONOLOGICĂ, părerile, judecățile și chiar cunoștințele naratorului nu constituie autoritatea ultimă în raport cu universul reprezentat, ci numai o contribuție între altele, o contribuție care se află în dialog cu (o parte dintre) personaje și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
objective narrative]. 1. O narațiune caracterizată de atitudinea de detașare a naratorului față de situațiile și evenimentele povestite. 2. O NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ. ¶Brooks, Warren 1959; Hough 1970; Magny 1972; Romberg 1962; van Rossum-Guyon 1970. Vezi și MOD DRAMATIC, NARAȚIUNE SUBIECTIVĂ. narațiune polifonică [polyphonic narrative]. Vezi NARAȚIUNE DIALOGICĂ. ¶Bakhtin 1981 [1982], 1984 [1970]. narațiune previzibilă [predictive narrative]. O narațiune în care NARAȚIA precede NARATUL în timp; o narațiune caracterizată de NARAȚIE ANTERIOARĂ: "Ai să-l omori pe tatăl tău și ai să te
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cotidiene. Atât. Aceste rînduri de gînduri mi-au fost provocate, evident, de textul lui Constantin Popa. Un text dens și neliniștitor, ca o sirenă în noapte. Un text ca un oftat profund, după care ai nevoie de aer. Un text polifonic ca mesaj și ca scriitură dramatică. Un text ale cărui litere îți rămîne înfipte în memorie, ca niște ace reci și febrile, multă vreme după lectură... A freamăt... A neuitare. Ovidiu Lazăr *** Stau și mă gândesc cum să fac această
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
întrebăciuni”) retorice și apostrofele învolburate se intercalează cu paragrafele analitice, cu buchetul lor de noime și de învățăminte. Dacă predicile, cu țesătura lor înflorată, vădesc o predispoziție de a plasticiza, fără ornamentație excesivă, ele se înfiripă și în structuri muzicale, polifonice, într-o gradație când suitoare, când coborâtoare, între care șerpuiește în efluvii incantația. Comparațiile, înavuțite cu pilde din „cărțile” Scripturii sau din Sfinții Părinți, metafora, cu falduri grele sau vaporoase, sunt „stâlpările” unei parabole pulsând de sensuri. Prin această artă
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
care acum nu mai este centralizat și controlat (M. Harkin, 1996, p. 294). Contestarea simbolică a ierarhiilor nu ia forma unui monolog (nu este o simplă inversare a monologului hegemonic al claselor și grupurilor dominante), ci apare ca un dialog polifonic, ca o confruntare a pozițiilor și discursurilor sociale. Într-o analiză detaliată a paradelor carnavalești din New Orleans, G. Lipsitz (1990, pp. 247-248) identifică mecanismele simbolice prin care defilarea băștinașilor contrazice mesajele incluse În defilarea oficială și tradițională, contestând puterea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este umanitatea. Constrânse la o concizie maximă, „medalioanele” animaliere beneficiază de un limbaj sugestiv, colorat, și de o ironie bine disimulată, dar nu mai puțin tăioasă. Ultima carte a lui D., Esthera (1995), e un roman cu o scriitură modernă, polifonică: narațiunea istorică, inspirată din Biblie, dar și din documente istorice, care sunt completate de o imaginație productivă, se împletește cu subtile comentarii asupra puterii, asupra comportamentelor umane ori cu meditații alternând gravitatea cu umorul. Autorul vizează evident realitățile contemporane, sugerând
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
dar nu și fără tensiune dramatică, propune dezbaterea principalelor momente ale domniei lui Carol I într-un proces literar viu și alert, în care se confruntă personaje istorice reale din trecut și altele actuale. Reconstituirea istorică se face prin orchestrarea polifonică ingenioasă a diferitelor puncte de vedere asupra problemelor naționale vitale prin prisma evenimentelor care au marcat începuturile istoriei moderne a României, mai cu seamă în câștigarea independenței de stat. Modalitatea literară experimentată în volumul de povestiri Pagini pestrițe (1986), amestec
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
tematici care de obicei formează obiectul științelor exacte. Un amplu poem, Pământul, evocă geneza și istoria planetei, erele geologice, apariția omului. A teoretizat poliritmia, experimentând-o, pe teme tradiționaliste, în poema Țăranii. Vorbește, pentru prima dată la noi, despre versul polifonic și Poliritmicele sale anunță noi tehnici ale poeziei. Când reușește să se desprindă de modele și să exprime cu spontaneitate impulsurile sufletului (Sorin), lirica lui capătă simplitate, și accente grave îl apropie, surprinzător, de Tudor Arghezi. Alteori sprinteneala versului anunță
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
generică personajul se poate ridica la universalitatea subiectului gramatical implicit, ca în schița Spre gard, o pură acumulare de predicate, trimițând la acțiuni și gesturi intrate în rutină. Rețeaua corespondențelor din care face parte Banatul dă naștere unui spațiu intertextual polifonic. Uneori este vorba despre produsele unei voci colective, pe care naratorii o citează, grăbindu-se apoi să o contrazică (Parfumul de usturoi). Diverse replici - reproduse în stil direct sau indirect liber - sunt subliniate emfatic și astfel înălțate la rangul de
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
comunicării fără frontiere, cu atât mai mult cu cât aceasta se combină cu o arguție ce îl definește (sensibilitatea ideatică a poeziei-eseu, îi spune M.) și sfârșește în prolixitate. În schimb, Cocktail, „superromanul” în cinci sute de pagini, și el polifonic, se salvează de împotmolirea ideatică prin intervenția unei regii comic-parodice. Aceasta sparge convenția genului și, odată cu infiltrarea elementului oniric și grotesc, creează cadrul unei neobișnuite confruntări a autorului cu umbrele sale, reificate și adunate în carte. Disprețuitor al cerințelor poeticii
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
însă în explorarea vieții de familie și a ciclului familial ca metodă proprie, de tip calitativ, începând de la clasicul ghid de interviu, unde figurează puncte de atins într-o discuție liberă, până la forme total nestructurate, de genul interviului creativ și polifonic (vezi Iluț, 1997; Chelcea, 2004). Surprinderea unor aspecte legate de înțelegerea în familie, evoluția (uneori degradarea) relațiilor conjugale, proiectele de viitor ar fi greu realizabilă, dacă nu imposibilă, fără interviuri de adâncime, comprehensive, fără apelul la „povestea vieții”, la biografii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe care o oferă despre personalitatea lui Vlad Țepeș. „Toate se leagă în adevăr și ficțiune - scrie Zoe Dumitrescu-Bușulenga - așa încât, de la descripție și portret până la scena de bătălie, toate sunt istoric determinate, dar capătă o integrare literară, estetic certă.” Compoziția polifonică, recursul la tehnici narative moderne conduc la o reală reușită în regândirea cu mijloacele prozei contemporane a unui gen literar precum romanul istoric. Dar R. rămâne în istoria literară deopotrivă pentru proza ei științifico-fantastică: Eu și Bătrânul Lup de Stele
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
la Cervantes. Și ca romancieră, R. își asumă o miză dificilă. Timpul celor aleși (1999), varianta necenzurată a romanului Totdeauna toamna (1988), se prezintă ca un interesant potpuriu de formule romanești și ca aglomerare, uneori fastidioasă, de ițe tematice. Roman polifonic, demontabil și prin deschiderea mai multor fișiere livrești (cel mai evident vizând pastișarea „trucajului” mitologic din Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov), Timpul celor aleși poate fi citit ca roman de descriere a mediilor (monden-universitare), ca eseu filosofic altoit pe
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
recuperează în literatura sa nonfictivă un statut cert de prozator. Capabilă să dezvolte fraze arborescente și să găsească jocuri de cuvinte semnificative, [...] Monica Lovinescu se aventurează în exprimarea unor idei foarte greu de exprimat. Paginile ei eseistice sunt torențiale și polifonice, elanul intelectual asociindu-se cu sarcasmul cel mai caustic. Puțini scriitori reușesc, prin talentul lor, să acopere un atât de întins registru al afectivității, de la entuziasm (eruptiv și solemn) și până la dispreț. [...] Talentul ei literar, remarcabil, se manifestă cu predilecție
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
își găsesc o structură fericită de dispunere (luate separat sunt captivante, dar în ansamblu se dovedesc dezordonate, sincopând prin dezarticulare lectura). Scriitoarea nu își maschează nici ezitările stilistice, nici ambițiile. În fond, este urmărită folosirea unei tehnici cât mai moderne (polifonice), doar că se încearcă prea mult (cartea tinde să fie deopotrivă roman de dragoste, autobiografie, descriere a vieții „Tatălui”, jurnal și frescă), obținându-se prea puțin (asociere de registre, strict delimitate, în ilustrarea unui caz de iubire eșuată între soți
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
au decernat Premiul revistei „Tribuna” (1986) și Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor (1995). În romanul de debut Matei și Eva, apărut în 1985, doi adolescenți descoperă lumea labirintică, iar aventurii lor inițiatice îi corespunde aventura stilistică a autorului: compoziția polifonică, distribuția pe mai multe voci a discursului narativ susțin un recital livresc ludic și caricatural, cu numeroase accente parodice, în care se întâlnesc istorisirea sadoveniană cu basmul eroicomic, exuberanța rabelaisiană cu fabulosul arghezian. Jucăria (1989), roman despre dictatură, lipsit de
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
Își pregătesc mădularele să-l ia pe dracul în spate”, Maria Magdalena) sau ficționalizări parabolice ale amintirii, în care pumnalul și pianul execută partituri similare, convergente în linia metalului vibratil (Pumnalul și pianul). Poezia nu beneficiază de avantajele unui discurs polifonic și evolutiv, se înscrie în paradigma aceluiași tip de discurs, prin manierizarea aceluiași fir („Să nu privești la alții. Să prinzi numai privirea / celui ce este singur, s-o tragi ca pe un fir, / fără ca el să știe, s-o
SERBAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289633_a_290962]
-
publica fragmente din acest jurnal, considerat mărturia unui scriitor martir al comunismului. Prin formula poetică, placheta de debut, Mereu doi, se înscrie în lirica modernă cu aderențe suprarealiste. Tema esențială, iubirea, o iubire explozivă, totală, devine pretext al unui discurs polifonic, intertextual, generat de un eu liric disimulat. În poeziile coagulate în ciclurile În Litere, În Melodramă, În Lucruri, În Sonete, U. animă mituri, resemnifică elemente vegetale, minerale și animale, improvizează, iar spiritul său ludic se înrudește cu cel barbian ori
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
și amantă, nebunia Liei, tânăra iubită, regăsirea amanților și traiul lor promiscuu într-o Dobroge aproape pustie - joacă un rol secundar în această scriere „selenară și densă ca un acvarium de meduze” (Perpessicius), unde alternanța vocilor narative creează o structură polifonică și o proliferare incontrolabilă a subiectivismului și a impresionismului confesiv. S-a vorbit, în acest sens, de autenticitate în accepție gidiană ori camilpetresciană (G. Călinescu), opinie discutabilă având în vedere predispoziția evident calofilă a esteticii lui V. („E o socoteală
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
de gelatină: ce/ pustiu...”. Mitul nu este irevocabil abandonat, ci doar trecut sub carantină, pentru a fi resuscitat în versurile din Când memoria va reveni (1985), unde formează placa turnantă a viziunii. Pivotând în jurul obsesiei labirintului, cartea e o construcție polifonică și inițiatică unde incursiunea printre filele arhivei personale devine o treaptă necesară revelației purificatoare. Deși grevate uneori de o emfază autoreferențială, versurile impresionează, de regulă, tocmai prin gravitatea lor oraculară. Fără a aduce date substanțial noi, O lume paralelă (1989
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
1.2. Abordarea diacronică" De aceea abordarea structuralist-sincronică și futuristă a curriculumului trebuie completată cu o viziune diacronică, longitudinal-istorică asupra acestei fabuloase preocupări omenești. Ea este impusă de evoluții ale cercetării educaționale contemporane care numai în aparență constituie un haos polifonic. De fapt, sunt tendințe de recuperare integrală a unei problematici tratate perpace, insular, „cu ochelari de cal” chiar, de-a lungul secolului XX. Extensiile de sens, apărute după publicarea cărții lui Bobbitt The Curriculum (1918), au forțat extensia cercetărilor. Descoperirea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
altă apreciere. Nu erau izolate, făceau parte din uvertura unei simfonii ample și profunde. Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001) s-au înșelat când au numit această mișcare contradictorie a cacophony of voices. Era vorba despre incipitul unei esențiale capodopere polifonice. De aceea merită o atenție aparte. Nu doar pentru o reconstituire mai exactă a istoriei curriculumului modern, ci și pentru că frământările gândirii curriculare din anii ’60 au aprins athanorul din care s-ar putea să apară mirabilis scientia necesară educației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cazul activităților de meloterapie desfășurate în școală de către educatori, logopezi, psihologi școlari etc., este util să se aibă `n vedere următoarele obiective: - dezvoltarea interesului față de activitățile muzicale; - formarea și dezvoltarea auzului muzical cu elementele sale componente: simț melodic, ritmic, armonico‑polifonic; - educarea vocii ca principal mijloc de redare a muzicii; - formarea unor deprinderi practice muzicale (de ascultare a muzicii, de interpretare, de utilizare a unor instrumente etc.); - cultivarea imaginației și a creativității; - echilibrarea și armonizarea personalității copilului prin cultivarea unor trăsături
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a atrage fragmentele eteroclite care plutesc la suprafață în vârtejul centripet al obsesiei. Cea mai reușită piesă din volum este Plicty, „o radiografie ingenioasă a stării de spleen” (Nicolae Manolescu). Textul constituie în același timp o provocare și un experiment: polifonic și intertextual (procesând atât fragmente livrești, cât și frânturi din conversații cotidiene), pueril și atent manufacturat, poemul transferă senzația de plictiseală dinspre tematica spre retorica discursului. În fond, complicata armătură sintactică din Plicty nu e altceva decât o monodie bine
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]