4,582 matches
-
de polimerizare caracterizat de certe calități superioare. Polimetacrilații hidrofili Acest tip de produse, cunoscute și sub denumirea de poliHEMA, este utilizat ca materiale pentru baza protezelor, găsindu-și o largă utilizare și în sfera manoperei de căptușire cu materiale moi. Polimerul absoarbe apa în proporție de 20% în procente de greutate, ceea ce conduce la o consistență moale a acestuia. Acest material se aseamănă foarte bine cu produsele utilizate în confecționarea lentilelor de contact (Romînu, 2000). Monomerul se copolimerizează cu metil-metacrilatul, în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
țesuturi la noile situații influențează durata restaurărilor protetice. Elementele unei proteze fixe pot acționa asupra țesuturilor gingivale în trei feluri: 1.- o acțiune pur mecanică, produsă asupra țesuturilor limitrofe; 2.- o acțiune chimică, dezvoltată și determinată de unele aliaje și polimeri din care sunt confecționați intermediarii; 3.- o acțiune iritativă, datorată stagnării resturilor alimentare între creasta edentată și corpul de punte. Numeroase studii au demonstrat efectele iritante ale lucrărilor defectuos efectuate, implicit ale protezelor fixe, astfel: -s-a determinat frecvența și natura
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mai mare progres pe care stomatologia restauratoare l-a înregistrat în întreaga sa istorie și, mai ales, în ultima jumătate a secolului al XX-lea. Atât adeziunea la structurile dure dentare, cât și la structurile artificiale, precum metalul, ceramica sau polimerii, au revoluționat principiile și metodele după care astăzi se ghidează activitatea în medicina dentară restaurativă. Pentru realizarea unei punți cu agregare adezivă trebuie să ținem cont de o serie de factori clinici și tehnologici: existența unui spațiu suficient pentru corpul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
biocompatibil, cu proprietăți cât mai performante asupra parametrilor biomecanici ai protezelor totale. Îmbunătățirile permanente aduse acestor materiale au crescut considerabil atât gradul, cât și durata menținerii protezelor pe câmp. Majoritatea adezivilor sintetici moderni au la bază unul sau mai mulți polimeri bioadezivi, extrași din plante, ce conțin grupări carboxilice libere, care, în prezența apei își măresc volumul cu 50-150% și umplu spațiile dintre proteză și țesuturile moi ale cavității orale, asigurând astfel congruiența acesteia pe câmpul protetic. Două ingrediente active, utilizate
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
frecvent „component veritabil lemnos”, sunt mai puțin concludente în comparație cu cele ce privesc celuloza și celelalte polizaharide din lemn, drept pentru care orizontul cercetărilor rămâne încă larg deschis. Lignina este un compus macromolecular mult mai activ chimic decât celuloza sau alți polimeri naturali, datorită grupelor funcționale pe care le conține în macromolecula sa, fiind componentul aromatic principal al țesuturilor vegetale reprezentând 20 40 % din masa plantelor superioare unde este prezentă în peretele 6 celular și în spațiile intercelulare. Prezența ligninei în plantele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
natură aromatică, stabilă la acțiunea acizilor, dar sensibilă la acțiunea agenților oxidanți, ca un material de încrustare a țesutului vegetal, alcătuită în principal din unități fenil propanice C6 - C3 polimerizate, cu un conținut ridicat de grupări metoxil. Lignina este un polimer natural rezultat prin polimerizarea dehidrogenativă inițiată enzimatic, a trei precursori principali: alcoolii coniferilic, sinapic și cumaric. Conform unei alte definiții, lignina este considerată drept componentul chimic principal al lemnului, care în condițiile reacției de oxidare cu nitrobenzen în 7 mediul
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
drept o rețea tridimensională statistică, formată din unități fenil propanice legate între ele în variate moduri, această structură fiind considerată valabilă de mai multe decenii. Cercetătorii care lucrează în domeniul chimiei ligninei, au încercat să elucideze structura chimică a acestui polimer natural vegetal, în urma studiilor realizate, fie asupra preparatelor de lignină extrase din diferitele specii lemnoase, fie pe baza unor cercetări efectuate direct asupra lemnului. Structura chimică a ligninei s-a dovedit a fi foarte complicată, de multe ori ea fiind
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Freudenberg a elaborat, de asemenea, o schemă structurală pentru lignina speciilor de foioase, respectiv pentru fag, alcătuită numai din 15 unități fenil propanice, dintre care 8 sunt de tip siringil propanic și 7 de tip guaiacil propanic . Modelele structurale pentru polimerul ligninic au mai fost publicate de Ludwig, Nist și Mc Carthy (1964Ă, pe baza studiilor RMN ale preparatelor de lignină din rășinoase Rozmarin (1984Ă, Nimz (1971Ă, pentru lignina din fag, Simionescu și Anton (1969, 1971Ă pentru ligninele din stuf, Simionescu
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
calculator a polimerizării dehidrogenative prezintă un ultim model structural pentru lignină, alcătuit din 96 de unități fenil propanice. Ligninele din plantele anuale se caracterizează printr-o structură specifică și pentru exemplificare în figura 4 este prezentat un fragment caracteristic pentru polimerul aromatic separat din paie de grâu propusă de Digabel. Figura 3. Schema lui K. Freudenberg pentru lignina de molid (1965Ă 13 Figura 4. Structura ligninei din paie de grâu (2006Ă Goring (1989Ă, pe baza datelor acumulate privind comportamentul ligninei compatibil
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
masă moleculară mică fiind mai bine caracterizate în comparație cu cele cu masă moleculară mare. Acest comportament de dispersie redusă nu este compatibil cu o structură de rețea tridimensională polimerică statistică, ci sugerează un model repetitiv de legături slabe care permite degradarea polimerului în grupuri de molecule separate, fiecare cu o masă moleculară caracteristică și probabil și cu o compoziție chimică diferită. Asocierea Unii autori consideră că în soluție lignina nu s-ar comporta ca un polimer covalent în sensul normal, ci ca
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de legături slabe care permite degradarea polimerului în grupuri de molecule separate, fiecare cu o masă moleculară caracteristică și probabil și cu o compoziție chimică diferită. Asocierea Unii autori consideră că în soluție lignina nu s-ar comporta ca un polimer covalent în sensul normal, ci ca o asociere de molecule mai mici ce sunt legate prin legături necovalente de diverse tipuri. Astfel, fenomenul de asociere oferă posibilitatea ca lignina să fie compusă din molecule cu masă moleculară mică, care dacă
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
și de separare. Lignină primară Lignină secundară (ciclu furanică Figura 5. Structura ligninei 21 Biosinteza ligninei în plante se realizează sub acțiunea unor sisteme enzimatice, care catalizează transformarea pe parcursul a mai multor etape a compușilor micromoleculari inițiali (CO2, glucozăă în polimerul ligninic (figura 6Ă. Acest proces complex de lignificare a țesuturilor vegetale are loc în două etape principale: 1. Sinteza precursorilor ligninici (monolignoliă Din studiile efectuate asupra procesului de lignificare s-a constatat că formarea polimerului ligninic presupune sinteza într-o
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
micromoleculari inițiali (CO2, glucozăă în polimerul ligninic (figura 6Ă. Acest proces complex de lignificare a țesuturilor vegetale are loc în două etape principale: 1. Sinteza precursorilor ligninici (monolignoliă Din studiile efectuate asupra procesului de lignificare s-a constatat că formarea polimerului ligninic presupune sinteza într-o primă etapă a trei monolignoli: alcoolii p-cumaric, coniferilic și sinapic. Sinteza acestor precursori se realizează în două etape distincte: Formarea acidului shikimic, un produs intermediar larg răspândit la plantele superioare din D-glucoză printr-un
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
oxidoreductază asupra acidului ferulic respectiv a acidului sinapic. 2. Polimerizarea dehidrogenativă a monolignolilor Cei trei monolignoli formați pe calea acidului shikimic sub acțiunea peroxidazei suferă un proces de polimerizare, cu formarea intermediară a di-, tri-, polilignolilor și, în final, a polimerului ligninic. După lignificare, acțiunea sistemelor enzimatice 22 încetează, în caz contrar ar avea loc un proces de destrucție prin humifiere, similar descompunerii ligninelor în sol. Pe baza datelor statistice se admite că lignificarea se asociază strâns cu gradul de maturizare
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
circa 0,4% din cea a lemnului de fag. Datorită condițiilor blânde de extracție, lignina astfel obținută, nu reacționează chimic cu solventul folosit și își păstrează însușirile pe care le are în stare naturală. Lignina Brauns este cel mai apropiat polimer ligninic față de protolignină, ea fiind cel mai puțin modificată dintre toate tipurile de lignine cunoscute până în prezent. Aceasta reprezintă numai o anumită fracțiune din protolignină, având masă moleculară mică și fiind mai slab legată de complexul hidraților de carbon din
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
concentrație de 5-10% în soluția reziduală. Reacția de desulfonare se conduce la aproximativ 100 0C, sub presiune. CAPITOLUL III REACȚII DE MODIFICARE ȘI FUNCȚIONALIZARE A LIGNINEI III.1. REACȚIA DE GREFARE Pentru a obține materiale compozite biodegradabile pe bază de polimeri naturali/polimeri sintetici, trebuie realizată prelucrarea acestora în amestec. Acest lucru presupune îndeplinirea a mai multor condiții și anume: reducerea caracterului hidrofil al polimerului natural pentru a asigura compatibilizarea cu polimerul sintetic hidrofob, atunci când se folosește procedeul de prelucrare din
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
5-10% în soluția reziduală. Reacția de desulfonare se conduce la aproximativ 100 0C, sub presiune. CAPITOLUL III REACȚII DE MODIFICARE ȘI FUNCȚIONALIZARE A LIGNINEI III.1. REACȚIA DE GREFARE Pentru a obține materiale compozite biodegradabile pe bază de polimeri naturali/polimeri sintetici, trebuie realizată prelucrarea acestora în amestec. Acest lucru presupune îndeplinirea a mai multor condiții și anume: reducerea caracterului hidrofil al polimerului natural pentru a asigura compatibilizarea cu polimerul sintetic hidrofob, atunci când se folosește procedeul de prelucrare din amestec în
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
A LIGNINEI III.1. REACȚIA DE GREFARE Pentru a obține materiale compozite biodegradabile pe bază de polimeri naturali/polimeri sintetici, trebuie realizată prelucrarea acestora în amestec. Acest lucru presupune îndeplinirea a mai multor condiții și anume: reducerea caracterului hidrofil al polimerului natural pentru a asigura compatibilizarea cu polimerul sintetic hidrofob, atunci când se folosește procedeul de prelucrare din amestec în topitură; păstrarea integrității structurale a celor doi parteneri în timpul prelucrării și prevenirea unor reacții secundare nedorite; realizarea unui grad optim de modificare
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Pentru a obține materiale compozite biodegradabile pe bază de polimeri naturali/polimeri sintetici, trebuie realizată prelucrarea acestora în amestec. Acest lucru presupune îndeplinirea a mai multor condiții și anume: reducerea caracterului hidrofil al polimerului natural pentru a asigura compatibilizarea cu polimerul sintetic hidrofob, atunci când se folosește procedeul de prelucrare din amestec în topitură; păstrarea integrității structurale a celor doi parteneri în timpul prelucrării și prevenirea unor reacții secundare nedorite; realizarea unui grad optim de modificare care să permită atât destructurarea componentei biodegradabile
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
în acord cu destinația și durata de viață a produsului; productivitate și preț de cost convenabile care să justifice valorificarea în acest scop a diferitelor categorii de subproduse; diminuarea poluării mediului ambiant cu produse greu biodegradabile. Reacțiile de funcționalizare a polimerilor sintetici și naturali pot fi realizate conform unor principii generale distincte și anume: reacții polimer - analoage; reacții de grefare și bloc - copolimerizare; reacții de reticulare; reacții de „degradare controlată”: termică, fotochimică, radiolitică, mecanică, biologică și chimică (protolitică ,alcalină și oxidativăă
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
convenabile care să justifice valorificarea în acest scop a diferitelor categorii de subproduse; diminuarea poluării mediului ambiant cu produse greu biodegradabile. Reacțiile de funcționalizare a polimerilor sintetici și naturali pot fi realizate conform unor principii generale distincte și anume: reacții polimer - analoage; reacții de grefare și bloc - copolimerizare; reacții de reticulare; reacții de „degradare controlată”: termică, fotochimică, radiolitică, mecanică, biologică și chimică (protolitică ,alcalină și oxidativăă. Deoarece poliozele sunt cele mai sensibile, atât la acțiunea agenților chimici, cât și a celor
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
în sisteme de reacție de adiție și substituție, prezintă compatibilitate cu diverși reactivi, pot fi utilizate în domenii în care se solicită proprietăți adsorbtive sau de schimbător de ioni. III.3. REACȚIA DE EPOXIDARE Prin introducerea ciclului epoxi în moleculele polimerilor naturali (lignina, fibre celuloziceă se mărește adeziunea dintre aceștia și matricea polimeră sintetică, ceea ce conduce evident la îmbunătățirea proprietăților fizico-mecanice ale amestecurilor de polimeri sintetici / polimeri naturali. Modificarea ligninei cu diverse sisteme de rășini (ulei din boabe de soia acrilat-epoxidat
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
sau de schimbător de ioni. III.3. REACȚIA DE EPOXIDARE Prin introducerea ciclului epoxi în moleculele polimerilor naturali (lignina, fibre celuloziceă se mărește adeziunea dintre aceștia și matricea polimeră sintetică, ceea ce conduce evident la îmbunătățirea proprietăților fizico-mecanice ale amestecurilor de polimeri sintetici / polimeri naturali. Modificarea ligninei cu diverse sisteme de rășini (ulei din boabe de soia acrilat-epoxidat, ulei din boabe de soia hidroxilat, esteri vinilici comercialiă a condus la creșterea temperaturii de tranziție sticloasă și la scăderea modulului la 200C datorită
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
schimbător de ioni. III.3. REACȚIA DE EPOXIDARE Prin introducerea ciclului epoxi în moleculele polimerilor naturali (lignina, fibre celuloziceă se mărește adeziunea dintre aceștia și matricea polimeră sintetică, ceea ce conduce evident la îmbunătățirea proprietăților fizico-mecanice ale amestecurilor de polimeri sintetici / polimeri naturali. Modificarea ligninei cu diverse sisteme de rășini (ulei din boabe de soia acrilat-epoxidat, ulei din boabe de soia hidroxilat, esteri vinilici comercialiă a condus la creșterea temperaturii de tranziție sticloasă și la scăderea modulului la 200C datorită efectului de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
produselor ligninice se folosesc metode chimice și spectrale, cum ar fi: determinarea funcționalității, spectroscopia UV-VIS, urmată de spectoscopiile FTIR, Fluorescență, RMN, cromatografia de excluziune sterică de înaltă performanță (HPSECĂ, analizele termogravimetrice etc. CAPITOLUL IV BIOCHIMIA DEGRADĂRII LIGNINEI IV.1. BIODEGRADAREA POLIMERILOR NATURALI Biodegradarea este un proces natural prin care substanțele chimice ajunse în mediul înconjurător sunt convertite în produse simple, mineralizate și introduse direct în ciclurile naturale de carbon, azot și sulf. Biodegradarea are loc doar în biosferă unde microorganismele joacă
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]