251 matches
-
oceane.Acești oameni locuiau în Insulele Hawaii și erau numiți "menahune". Aceștia au fost urmați de coloniștii din Tahiti,care au ajuns în Hawaii în jurul anului 1300 d.Hr. Aceștia au cucerit cea mai mare parte a terenurilor ocupate de polinezieni și i-a determinat să se întoarcă în interiorul insulelor.Cuceritorii au adus cu ei credințele în zei și semizei,și au introdus sistemul kapu (tabu). Sub dominația lor cultura hawaiiană a înflorit timp de secole,până când întregul arhipelag Hawaii a
Hawaii () [Corola-website/Science/302662_a_303991]
-
(sau "Râpă Nui") este o insulă polineziana din sud-estul Oceanului Pacific, aflată în cel mai sud-estic punct al triunghiului polinezian. Teritoriu special al statului Chile, anexat în 1888, este faimoasa pentru cele 887 de statui monumentale, denumite "moai", statui create de către primii locuitori ai insulei. Râpă Nui este
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
(sau "Râpă Nui") este o insulă polineziana din sud-estul Oceanului Pacific, aflată în cel mai sud-estic punct al triunghiului polinezian. Teritoriu special al statului Chile, anexat în 1888, este faimoasa pentru cele 887 de statui monumentale, denumite "moai", statui create de către primii locuitori ai insulei. Râpă Nui este considerată de către UNESCO drept patrimoniu universal, cea mai mare parte a insulei
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
înseamnă și buric dar și cordon ombilical, iar insula era considerat a fi legătură dintre lumea celor vii (kainga) și lumea spirituală Po, care se află în adâncurile oceanului, departe spre est. Atâta vreme cât Insula Paștelui este extremul estic al insulelor polineziene, este posibil ca numele să se refere la capătul lumii celor vii. După ce Alphonse Pinart, în lucrarea să "Voyage a l'Ile de Paques" (1877), a tradus numele că „Buricul Lumii”, al doilea înțeles al numelui s-a pierdut. Unele
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
au arătat că alte situri preced colonizarea de la Anakena cu mulți ani, măi ale la Tahai, unde viețuirea umană pare a fi cu câteva sute de ani mai timpurie decât la Anakena. Insula a fost, cel mai probabil, populată de către polinezieni care au ajuns acolo pe canoe sau catamarane. Acești navigatori au pornit fie din Insulele Marchize (la 3200 kilometri distanță) fie din Insulele Gambier (insula Mangareva, aflată la 2600 kilometri distanță). Atunci cand căpitanul Cook a vizitat insula, unul dintre membrii
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
pe canoe sau catamarane. Acești navigatori au pornit fie din Insulele Marchize (la 3200 kilometri distanță) fie din Insulele Gambier (insula Mangareva, aflată la 2600 kilometri distanță). Atunci cand căpitanul Cook a vizitat insula, unul dintre membrii echipajului sau, care era polinezian din Bora Bora, a fost capabil să comunice cu locuitorii insulei. Limba cea mai asemănătoare cu pascuana este mangarevana: între cele două limbi se remarcă o similitudine de 80% în ceea ce privește vocabularul acestora. În 1999 a fost realizată o călătorie cu
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
Bora Bora, a fost capabil să comunice cu locuitorii insulei. Limba cea mai asemănătoare cu pascuana este mangarevana: între cele două limbi se remarcă o similitudine de 80% în ceea ce privește vocabularul acestora. În 1999 a fost realizată o călătorie cu ambarcațiuni polineziene din insula Mangareva spre Insula Paștelui. Călătoria a durat 19 zile. Conform tradițiilor orale consemnate de către misionari în anii 60 ai secolului XIX, la început există pe insula un sistem de clase foarte clar delimitate, având în frunte un „ariki
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
numărul total de locuitori. Printre locuitorii notabili care au fost capturați se regăsea și conducătorul suprem al insulei precum și moștenitorii săi, dar și pe cei care erau capabili să scrie și să citească inscripțiile rongorongo, singurele dovezi ale unei scrieri polineziene descoperite până acum. Atunci cand traficanții de sclavi au fost obligați să-i repatrieze pe polinezienii răpiți dintr-o serie de insule din Pacific, au debarcat cu bună știință și purtători de variolă, fapt care a condus la o epidemie devastatoare
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
suprem al insulei precum și moștenitorii săi, dar și pe cei care erau capabili să scrie și să citească inscripțiile rongorongo, singurele dovezi ale unei scrieri polineziene descoperite până acum. Atunci cand traficanții de sclavi au fost obligați să-i repatrieze pe polinezienii răpiți dintr-o serie de insule din Pacific, au debarcat cu bună știință și purtători de variolă, fapt care a condus la o epidemie devastatoare ce s-a raspandit din Insula Paștelui până în Insulele Marchize. Populația pascuană s-a redus
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
o specie de palmier acum dispărută ("Paschalococos disperta"), înrudită cu palmierul de vin din Chile ("Jubaea chiliensis"). Acest palmier ajungea la maturitate în circa 100 de ani. Eforturile cercetătorului Tony Hunt, dar și ale altora, au demonstrat faptul că șobolanul polinezian, adus de primii coloniști, a avut un rol major în dispariția palmierului din Râpă Nui. Urme de dinți de șobolan pot fi văzute pe 99% dintre nucile descoperite în peșteri sau în diferite situri arheologice, ceea ce a dus la concluzia
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
primii coloniști, a avut un rol major în dispariția palmierului din Râpă Nui. Urme de dinți de șobolan pot fi văzute pe 99% dintre nucile descoperite în peșteri sau în diferite situri arheologice, ceea ce a dus la concluzia că șobolanul polinezian a împiedicat, practic, reproducerea acestor arbori. Acest lucru, plus faptul că multe zone au fost defrișate pentru a face loc noilor așezări au condus în cele din urmă la extincția palmierului din Râpă Nui acum circa 350 de ani. Arborele
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
fi pierdut locurile de cuibărit. Eroziunea solului generată de lipsă copacilor este și ea prezenta în câteva locuri. Mostre de sedimente arată că aproape jumătate din speciile de plante native au dispărut iar structura vegetației a fost dramatic modificată. Dar polinezienii au fost la origine fermieri și nu pescari iar hrană lor era asigurată de culturile de bază (cartofi dulci, manioc, banane) în vreme ce carnea de pui era sursă de proteine cea mai importantă și nu carnea de pește. Au fost întâlnite
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
iar hrană lor era asigurată de culturile de bază (cartofi dulci, manioc, banane) în vreme ce carnea de pui era sursă de proteine cea mai importantă și nu carnea de pește. Au fost întâlnite numeroase cazuri de canibalism în mai toate insulele polineziene, si pe vreme de prosperitate și pe vreme de foamete. Așadar, cazurile de canibalism din Insula Paștelui (dovedite prin rămășițele umane asociate cu locurile de gatit, în special în peșteri) nu sunt o dovadă puternică în favoarea prăbușirii civilizației pascuane. În
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
urmă. De asemenea, Sirius este cunoscută sub numele colocvial de „Steaua Câine”, ceea ce reflectă importanța ei în constelația Câinele Mare. Răsăritul heliacal al lui Sirius marca inundațiile Nilului în Egiptul antic și „canicula” de vară pentru grecii antici, în timp ce la polinezieni marca iarna, fiind o stea importantă pentru navigarea în jurul Oceanului Pacific. Sirius, cunoscut în Egiptul Antic ca "Sopdet" (greacă: Σῶθις = Sothis), apare în cele mai timpurii consemnări astronomice. În timpul erei Regatului Mijlociu Egiptean, egiptenii s-au bazat în calendarul lor pe
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
El a reprezentat-o în mod surprinzător ca una dintre cele șase stele colorate în roșu (vezi secțiunea Controversa culorii de mai jos). Celelalte cinci stele, ca Arcturus sau Betelgeuse, aparțin clasei M și K. Stele strălucitoare erau importante pentru polinezienii antici pentru navigarea între numeroasele insule și atoli din Oceanul Pacific. Reduse la orizont, ele au funcționat ca niște compasuri stelare pentru a asista marinarii la orientarea spre destinații particulare. De asemenea, ele au folosit ca marcatori pentru latitudine; declinația lui
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
marchează latitudinea arhipelagului Fiji la 17°S și astfel trece chiar deasupra insulelor în fiecare noapte. Sirius a servit ca și corpul unei „Păsări Uriașe” din constelația "Manu", Canopus fiind aripa sudică și Procyon cea nordică, care a divizat cerul polinezian în două emisfere. Așa cum apariția lui Sirius pe cerul dimineții a marcat vara în Grecia, ea a marcat și venirea iernii aprige pentru Măori, a căror denumire de "Takurua" reprezenta nu numai steaua, ci și denumirea sezonului. Culminarea sa din cadrul
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
iernii aprige pentru Măori, a căror denumire de "Takurua" reprezenta nu numai steaua, ci și denumirea sezonului. Culminarea sa din cadrul solstițiului de iarnă era marcată de celebrații în Hawaii, unde era cunoscută ca "Ka'ulua", „Regina Raiului”. Multe alte denumiri polineziene au fost înregistrate, printre care "Tau-ua" în Insulele Marchize, "Rehua" în Noua Zeelandă, "Aa" și "Hoku-Kauopae" în Hawaii, și "Ta'urua-fau-papa" "Festivity of original high chiefs" and "Ta'urua-e-hiti-i-te-tara-te-feiai" "Festivity who rises with prayers and religious ceremonies" în Tahiti. Populațiile indigene
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
și culori preparate de el pentru tatuajele rituale. Confecționează figurine și păpuși, în general animale, pe care le "înzestrează" cu puteri magice, în cadrul unui ceremonial. Acest obicei încă se păstrează azi în Sicilia, Asia sau America de Sud și la multe triburi polineziene sau africane. Recuzita mai cuprindea baghete magice, unele adevărate opere de artă. Astfel de obiecte au fost găsite în grota Isturitz (Basses-Pyrenees). Vrăjitorii mai folosesc și capcane pentru spiritele rele numite "tectiforme", un fel de colivii. În vrăjitorie ei mai
Vrăjitorie () [Corola-website/Science/303308_a_304637]
-
Dacă privim harta demografică observăm că peste tot locuitorii au venit din alte regiuni ale lumii: etruscii din Anatolia, cartaginezii din Fenicia, evreii din zona Tigrului și Eufratului, arabii din Asia, teotihuacanii din nordul continentului nord-american, indienii americani din Mongolia, polinezienii din Peru și arhipelagul indonezian etc. Expedițiile realizate de cercetătorul norvegian Thor Heyerdahl (Kon-Tiki, Ra II, Tigris) au demonstrat că în vechime cu ambarcațiuni ușoare de transport semenii noștri puteau naviga pe întinderi mari, pe oceane, între arhipelaguri și chiar
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de locuitori, în condițiile în care în 1926 avea doar 27.000. Fiind unul dintre cele mai omogene state din lume (98% tongani), dintre minoritățile din Tonga amintim: europenii și insularii din Pacific, în special din insula Rotuma, populată de polinezieni, dar aparținând de Republica Insulelor Fiji. Toți tonganii sunt creștini. Cei mai mulți sunt protestanți wesleyeni (45%), dar Tonga este țara cu cea mai mare concentrație de mormoni din lume (35%). Restul populației este romano-catolică sau adventistă. Tonganii sunt polinezieni, înrudindu-se
Tonga () [Corola-website/Science/297970_a_299299]
-
populată de polinezieni, dar aparținând de Republica Insulelor Fiji. Toți tonganii sunt creștini. Cei mai mulți sunt protestanți wesleyeni (45%), dar Tonga este țara cu cea mai mare concentrație de mormoni din lume (35%). Restul populației este romano-catolică sau adventistă. Tonganii sunt polinezieni, înrudindu-se cu samoanii, tuvaluanii și insularii din Insulele Cook. Limba tongană face parte din familia austroneziană, grupul polinezian, fiind asemănătoare în mică măsură cu limba samoană. Tongana este limba maternă majoritatea populației regatului. Tongana are o mare ușurință în asimilarea
Tonga () [Corola-website/Science/297970_a_299299]
-
dar Tonga este țara cu cea mai mare concentrație de mormoni din lume (35%). Restul populației este romano-catolică sau adventistă. Tonganii sunt polinezieni, înrudindu-se cu samoanii, tuvaluanii și insularii din Insulele Cook. Limba tongană face parte din familia austroneziană, grupul polinezian, fiind asemănătoare în mică măsură cu limba samoană. Tongana este limba maternă majoritatea populației regatului. Tongana are o mare ușurință în asimilarea și împrumutarea cuvintelor din diverse limbi străine. A doua limbă oficială este engleza, care constituie a doua limbă
Tonga () [Corola-website/Science/297970_a_299299]
-
Insulele Paumotu, Dangerous Islands, Low Archipel) aparține de Polinezia franceză, arhipelagul fiind situat la est de Arhipelagul Societății fiind arhipelagul cu cel mai mare număr de atoli (cca. 78) cu insule nenumărate dintre care 45 sunt locuite, cca. 15 000 de polinezieni. fiind foarte răsfirat este arhipelagul cu cea mai mare întindere de pe glob. Insulele sunt grupate sub formă de lanțuri, care se întind din sud de la Mataiva spre nord până la Temoe și spre sud-est pe o distanță de 2000 km, pe
Arhipelagul Tuamotu () [Corola-website/Science/309656_a_310985]
-
numeroasele unionisme existând în Europa și în lume: cel german, care a reușit, precum și cele ale Yemenului și Vietnamului, dar și cele, mult mai numeroase, care au dat greș: Austria cu Germania în 1918, Coreea, țările arabe între ele, statele polineziene între ele, Cipru cu Grecia, Macedonia slavă cu Bulgaria, țările sârbești după prăbușirea Iugoslaviei, Kosovo cu Albania, Bielorusia cu Rusia după prăbușirea URSS, Osetia de Nord cu cea de Sud, Senegalul cu Gambia apoi cu Mali, Malaezia cu Indonezia, ș.a.
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
dar insuficiența liniilor aeriene combinate cu situarea lor, nu permit dezvoltarea legăturilor comerciale și nici a turismului. La recensământul din 2003 populația totală era de 14.944 (67,4% pe insula Wallis, 32,6% pe insula Futuna), majoritatea de etnie polineziană, cu o mică minoritate de locuitori de origine franceză. Mai mult de 16.000 Wallisieni și Futunieni locuiesc ca emigranți în Noua Caledonie, ceea ce înseamnă mai mult decât populația totală a insulelor. Religia majoritară este catolicismul, limbile vorbite fiind atât limba
Wallis și Futuna () [Corola-website/Science/305733_a_307062]