527 matches
-
aplică, argumentează. Pentru o mai bună Înțelegere a metodei vom exemplifica prin aplicarea ei la câteva teme de la clasa a V-a , precizând sarcinile de lucru Înscrise pe fețele cubului: - Lecția: Sparta și Atena: Descrie - cadrul geografic al celor două polisuri Compară - organizarea politică a Sparte și Atenei Asociază - reformele lui Solon, Clistene, Pericle cu caracterul democratic al Atenei Analizează - organizarea socială a celor două polisuri Aplică - cele Învățate privind organizarea politică a Atenei În caracterizarea regimului politic din țara noastră
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
lucru Înscrise pe fețele cubului: - Lecția: Sparta și Atena: Descrie - cadrul geografic al celor două polisuri Compară - organizarea politică a Sparte și Atenei Asociază - reformele lui Solon, Clistene, Pericle cu caracterul democratic al Atenei Analizează - organizarea socială a celor două polisuri Aplică - cele Învățate privind organizarea politică a Atenei În caracterizarea regimului politic din țara noastră Argumentează pro și contra regimurilor politice din cele două polisuri - Lecția: Armata romană Descrie - armata romană, În ansamblul ei Comparăarmata romană cu o altă armată
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
lui Solon, Clistene, Pericle cu caracterul democratic al Atenei Analizează - organizarea socială a celor două polisuri Aplică - cele Învățate privind organizarea politică a Atenei În caracterizarea regimului politic din țara noastră Argumentează pro și contra regimurilor politice din cele două polisuri - Lecția: Armata romană Descrie - armata romană, În ansamblul ei Comparăarmata romană cu o altă armată studiată Asociazăarmata romană cu ideea de expansiune și imperiu Aplică - cele Învățate, În completarea desenului care-l reprezintă pe soldatul roman Analizează - echipamentul soldatului roman
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
București, 2002; Octave Aubry, Viața intimă a lui Napoleon, București, 1942; A. S. Griboedov, Prea multă minte strică, București, 1945 (în colaborare cu Sorana Gurian); Jack Lindsay, Primăvară amăgitoare, pref. Radu Lupan, București, 1955; André Kédros, Ultima călătorie a vasului Port Polis, pref. Ioan Grigorescu, București, 1965; Lev Tolstoi, Cornei Vasiliev, București, f.a. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 626-630; Perpessicius, Opere, III, 100-101, VIII, 352-356, XII, 48-57; Emin Asan [George A. Petre], „Poeme simple”, F, 1927, 12; A. Bădăuță, Doi poeți tradiționaliști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Să medităm puțin la succedaneele de edificii și de cărți pe care vedem că le proliferează în serie epoca noastră. Să le comparăm cu imaginea sumară, dar esențială, pe care o cuprindea Kenneth Clark de pe Pont des Arts. EROS ȘI POLIS Ca altădată Demostene, Cicero sau poate mai cu seamă Marc Antoniu din Julius Cesar de Shakespeare, Eugen Jebeleanu vine în forul public să ne interpeleze conștiințele. Marea lui carte de poeme cu titlul teribil: Hanibal, are ceva imperios, de suflu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
din acest punct de vedere ar fi cu osebire, dacă am putea totuși alege din această vastă carte în care nici un rând nu coboară mai jos de culme, poemele: Atrizii, Izvoare, Desprindere. Fiindcă această carte consacră convergența lui Eros cu Polis, ea e împărțită în două secțiuni aproape egale ca întindere, perfect egale ca forță și adâncime, reprezentând cele două versante ale aceleiași pasiuni (să restituim acestui cuvânt sensul său primar, pe care-l are și la oratoriile lui Bach). Prima
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
al termenului și totodată perfect civică, adică politică în sensul lui Aristotel (amintesc că cei doi termeni înseamnă, în limbile clasice respective, exact același lucru și nu e rău să restituim termenului de „politic” înțelesul său prim și pur, de la polis, care exclude carierismul de cancelarie). Traducând exact și desfășurând implicațiile acestor termeni, rezultă că Moromeții, ca prototip de roman citadin, înscris în coordonatele juridicului și politicului, reprezintă un model de civilizație. Țin să relev acest lucru, mult mai puțin banal
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o inveterată sarcină exclusiv peiorativă, de care e mult mai grevat decât cel de „retorică”. „Ceea ce putem afirma însă fără teamă este faptul că perioada de constituire a retoricii ca disciplină riguroasă coincide cu perioada caracterizată de modificarea structurală a polis-urilor cauzată de prăbușirea aristocrației gentilice. Această transformare radicală a dat naștere la noi concepții despre lume, om și educație, și exponenții lor au fost sofiștii. Oricâte contradicții s-ar putea identifica în mișcarea sofistică, este imposibilă separarea ei de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cred nerăbdătorii și ignoranții, ceva „de dincolo” de fizic, ci e înțelesul de după cunoașterea și deci neapărat perceperea, lumii fizice, chiar dacă speculează asupra „cauzelor prime”. CUPRINS I Umanism și literatură / 6 Ce e monumental? / 10 Surâsul rațiunii / 13 Eros și Polis / 16 „Trei chestiuni rezultă...” / 19 Despre un spirit citadin / 24 Molière sau comicul absolut / 27 Dostoievski și naturalismul / 31 Stilul lui Iorga / 34 Cazul Alecsandri / 37 Geniul afaziei / 41 Accentul urgenței / 44 Generație și continuitate / 46 Mihai Ralea / 49 Curajul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Cresida, p. 21. 263 Destinul este responsabil de toate cele întâmplate, personajele sunt înțelese în tot ceea ce întreprind.979 De la început s-a știut despre sfârșitul iremediabil al cetății Troia, drama personajelor poate fi integrată în drama de ansamblu a polis-ului. „Atunci când Cresida i s-a alăturat lui Calcas în tabăra grecilor, ea chiar a intenționat să se întoarcă în câteva zile. Nu avea nicio îndoială că își putea păcăli tatăl și că va reveni la Troilus. Dar, curând, va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
politice. Istoria politică a umanității poate fi privită ca un permanent raport între normele, valorile și instituțiile politicului, pe de o parte, impostura, amatorismul și voluntarismul discreționar al politicianismului, pe de altă parte. Mari construcții ale gândirii și acțiunii politice polis-ul grecesc, republica romană, teologia politică creștină, dreptul natural și contractualismul modern, paradigma demo-liberală, ideea justiției și solidarității sociale, dreptul și securitatea internațională au edificat cultura și civilitatea politică în spațiu și în timp. Fiecare dintre aceste forme și performanțe
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
asemenea că pe locul actualei Marathia se afla crescătoria de porci a lui Eumeu, dar aceasta e o ipoteză gratuită. Problema topografică cea mai mortifiantă este cea a amplasării orașului și a palatului lui Ulise". Unii se gândesc la portul Polis, alții la Aetos, alții între golful Polis și Phrykes. Durrel știe bine că numeroși arheologi s-au certat în această privință. Wilhelm Dorpfeld care a consacrat mult timp civilizației homerice, vede Itaca, cu Walther von Marees și Peter Goesler, în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
afla crescătoria de porci a lui Eumeu, dar aceasta e o ipoteză gratuită. Problema topografică cea mai mortifiantă este cea a amplasării orașului și a palatului lui Ulise". Unii se gândesc la portul Polis, alții la Aetos, alții între golful Polis și Phrykes. Durrel știe bine că numeroși arheologi s-au certat în această privință. Wilhelm Dorpfeld care a consacrat mult timp civilizației homerice, vede Itaca, cu Walther von Marees și Peter Goesler, în insula Leucada (Întoarcerea lui Ulise, 1924, Itaca
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Cetatea este descrisă pentru prima dată de geograful Pamfil Polonic în anul 1897 ca o centură de fortificații cu ziduri groase, cu 33 de turnuri și 3 porți. Situată pe Valea Slavei, identificată în 1911 de V. Pârvan drept Ibida (Polis Ibida), cetatea a fost evocată de Procopius din Caesarea, De aedificiis, IV, 7, printre cetățile refăcute de Iustinian (527-565), menționată și de istoricul bizantin Theophylactus Simocata (secol VII). Cu o suprafață de 24 de ha, o centură de fortificații desfășurată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
lumea elenică (altfel vor sta lucrurile în lumea elenistică), nu este un subiect în sine, susceptibil de o învățare teoretică, transmis prin academii, afectat altor locuri decât atelierele, slujit prin vocații glorioase. Ea este o expresie printre altele a cultului polisului. Expresia artistică, scrie Louis Gernet, nu se adaugă drept ceva mai mult sau mai puțin contingent la gândirea religioasă: ea este una cu aceasta"60. Mi se va obiecta că, din acest punct de vedere, nici religia greacă nu există
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de el, dar se și temeau. El are picioare sucite. Și aduce nenorocire. Când imaginea, sub forma statuii unui zeu, agalma, nu este în mod direct ca semn de putere, simbol de învestire sau obiect de ofrandă legată de cultul polisului, ea ține doar de o tehnică a divertismentului, o infantilizare mai mult sau mai puțin vicioasă. Singurele valori culturale legitime, în afara științelor, sunt de ordin religios. E adevărat că religia greacă era inimaginabilă fără imagini, dar imaginile sunt și mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fi evoluat în am(mn > m, ca în agnellus > *amnel > mńel > miel; e poate dispărea atît în finalul, cît și în interiorul cuvîntului). Apelativul acesta ar fi intrat într-un compus de forma Amnepó leos (gr. Póleos, ar fi genitivul gr. polis, „oraș“, „rîul orașului“). Ajută la explicarea prezenței vocalei o varianta atestată Apolum și toponimele din zonă Poiu lu Stian și Trîmpoiele. Vocala o la inițiala variantei populare menționate (Ompoi) poate fi un reflex slav (ca în Alutus > Olt), mai ales
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de caracter apar prezentate ca virtuți. Aristotel precizează cum ar trebui să se desfășoare, sub forma excelenței și a virtuții, comportamentul cetățeanului atenian liber, ce își trăiește viața de zi cu zi exercitându-și funcțiile sociale, în mijlocul concetățenilor săi, în cadrul polisului grecesc, la începutul elenismului. Aristotel enumera printre virtuți, alături de curaj, stăpânirea de sine, înțelepciunea, faptul de a promova dreptatea, de a spune adevărul, de a fi cinstit, generos, de a avea un suflet mare, de a fi bun cetățean. Cultivarea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tema virtuților în perioada scrierii și reprezentării marilor tragedii grecești, în care se considera că omul e supus destinului, care își pune amprenta nu doar pe firea sa - ca în zodiac -, ci și asupra evenimentelor din istoria vieții sale. Cetățeanul polisului caută să se autoconducă. Omul virtuos este capabil de alegere liberă, iar această observație nu se face în raport cu omul zodiacului. Omul caută fericirea și urmărește binele, iar calea de urmat este practicarea virtuții. Aceasta presupune stăpânirea de sine, libera alegere
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
virtuți și trăsături de caracter, expresive și morale, într-un mod tipic, ideal. Doctrina virtuților a lui Aristotel s-a format pe marginea literaturii homerice și a problematicii omului din tragediile grecești, pentru a ghida comportamentul în noua situație a polisului grec, iar Teofrast s-a inspirat din comediile vremii și din caracterizările făcute în cursul vieții de zi cu zi a oamenilor ce trăiau la Atena și care cooperau pe baza simțului lor comun. Pentru omul real, eroii de literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Politica de integrare a urmărit să favorizeze coeziunea socială, să evite rasismul și discriminările (n.a.). 49 G. Tarde citat în Les sciences sociales en mutation, pp. 381-382. 50 Idem, p. 382. 51 Cosmopolitism provine din limba greacă kosmos pământ și polis oraș și desemnează ideea creării unei societăți globale și supranaționale (individul care aderă la ideea de cosmopolitism este numit cosmopolit). 52 Les sciences sociales en mutation, p. 224. 53 Idem, pp. 155-183. 54 Un ONG a identificat o listă a
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Mișcoiu, Sergiu Gherghina, Democratizare și consolidare democratică în Europa Centrală și de Est, Institutul European, Iași, 2014, pp. 223-246. "Noul mecanism de întărire a statului de drept la nivelul Uniunii Europene: în direcția unui model federal?" a apărut inițial în Polis, vol. II, nr. 2 (4)/2014, pp. 21-29. "Inițiativa cetățenească europeană și virtuțile democrației directe sub forma e-democrației" a apărut inițial în Curierul Judiciar, nr. 2/2014, pp. 83-95. "Autonomia religiilor: avem cu adevărat nevoie de un cadru unitar
[Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
editorial face parte dintr-un proiect mai amplu, având ca titlu După 25 de ani. Comunismul din Europa de Est, derulat de Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, Institutul de Studiere a Ideologiilor (ISI) și Revista Polis. Textele reunite în cuprinsul acestui volum colectiv au fost prezentate, în majoritatea lor, în cadrul Conferinței Naționale cu tema Statutul femeii în România comunistă, organizată la Iași, în data de 8 martie 2014. Condiția femeii și configurarea relațiilor de gen în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și politica identității maghiare din România) In Replika, 4, 1999. Murvai L., 2000a, Magyar nyelvű oktatás Romániában (Educație în limba maghiară în România) În. Bodó Barna (coord.) Romániai magyar évkönyv 2000 (Anuarul maghiar din România) - Timișoara-Cluj Napoca, 2000, Szórvány Alapítvány - Polis Murvai L. (2000b). Învățământul pentru minoritățile maghiare din România. În Sfera Politicii, 2001, 97-98. Papp Z. A. A romániai magyar oktatás helyzete (1989) után (Situația educației maghiare din România după 1989). În Magyar Kisebbség, 3, 1998. Sandu, D., Cosmin Radu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
el nu pretinde serviciile unui specialist, ca În cazul divinației inductive, ci - o dată formulat -, pentru a-l Înțelege, nu-i nevoie de mai mult decât de „o minte sănătoasă, măsură și ponderație” - calități ce definesc orice „bun cetățean” al unei polis grecești. Un exemplu foarte grăitor pentru acest tip de relații Între consultant și oracol Îl constituie celebra poveste a „zidului de lemn” povestită de Herodot (VII, 140-145), unde răspunsul oracular face el Însuși obiectul unei dezbateri argumentate Între Temistocles și
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]