457 matches
-
domeniile istoriei (Forum Histoire care a elaborat proiectul unei istorii a Franței în bandă desenată) și chiar filozofiei (grupul Greph, coagulat în jurul lui Derrida, cu scopul de a prezenta filozofia publicului tânăr).696 Aceste imagini "practice" însă și-au pierdut polisemia, ambiguitatea și puterea de seducție irezistibilă, care dispune un raport problematic al plăcerii cu discursul cunoașterii în imagine (specificul imaginii, afirmă cu tărie Tisseron, apare acolo unde ea este ireductibilă la înțelegerea pur lingvistică).697 Evenimentul "fondator" (într-un sens
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ca o formă de răspuns la întrebarea De ce această evadare este calificată drept "tragică"? Ca un efect direct al schimbării formațiunii discursive, titlul și începutul poemului nu mai respectă structura impusă de genul jurnalistic. Titlul enigmatic "Ultima oră" introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
este calificată drept "tragică"? Ca un efect direct al schimbării formațiunii discursive, titlul și începutul poemului nu mai respectă structura impusă de genul jurnalistic. Titlul enigmatic "Ultima oră" introduce o polisemie pe care primul paragraf nu o clarifică. Ba chiar polisemia lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mărime. De la acest sens decurge o altă referință posibilă: toate poemele secțiunii sînt mai scurte, mai înguste decît celelalte poeme ale volumului. Economia verbală a acestor bucăți scurte se aseamănă așadar cu cea a hainelor confecționate fără risipă de material. Polisemia titlului secțiunii ține de o "pluriaccentuare" (Bahtin-Volochinov 1977: 44) care este un aspect al caracterului "plurilingvistic" (Bahtin 1982: 139) al cuvintelor într-un fel "străine". Sensurile religioase (intertextualitate evanghelică), profane și poetice (cotext al volumului) se combină aici într-o
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Fénéon mizează pe posibilitatea de a reactiva primul sens, incitîndu-ne astfel să ne imaginăm întîlnirea cam brutală dintre un muncitor și o marchiză. O parte din umorul anarhist din "scurtisimele" lui Fénéon se datorează acesui gen de exploatare a posibilităților polisemiei semnelor lingvistice. Această activare nu tocmai uzuală a polisemiei explică o mare parte din originalitatea acestor forme scurte. Astfel în T9: T9 [P1-e1] Între Deuil și Épinay s-au furat 1 840 metri de fire telefonice. [P2-e2] La Carrières-sur-Seine, Dl.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
incitîndu-ne astfel să ne imaginăm întîlnirea cam brutală dintre un muncitor și o marchiză. O parte din umorul anarhist din "scurtisimele" lui Fénéon se datorează acesui gen de exploatare a posibilităților polisemiei semnelor lingvistice. Această activare nu tocmai uzuală a polisemiei explică o mare parte din originalitatea acestor forme scurte. Astfel în T9: T9 [P1-e1] Între Deuil și Épinay s-au furat 1 840 metri de fire telefonice. [P2-e2] La Carrières-sur-Seine, Dl. Bresnu s-a spînzurat cu un fir de sîrmă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
evocată elita militară sau cea din domeniul sportului. În schimb, va fi menționată necesitatea de „a forma elitele” și se va vorbi despre „elitele locale”. Aceste câteva expresii pe care oricare dintre noi le poate identifica zilnic în mass-media reflectă polisemia unui termen care vehiculează sensuri distincte. Singularul și pluralul se suprapun frecvent - dar nu întotdeauna - unei distincții între excelență și preeminență. A vorbi despre elită la singular înseamnă a-i diferenția pe cei mai buni dintr-un anumit domeniu de
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la intratextualitatea transgenerică și organicitatea operei eminesciene, pentru unificare, precum și subcapitolul referitor la intratextu alitate transauctorială, pentru ruptură). Un studiu interesant este oferit și de Leyla Perrone-Moisés: "L'intertextualité critique"17. Autoarea consideră că orientarea producției literare către polifonie, dialogism, polisemie și pluralul textului nu putea să nu înregistreze efecte asupra criticii. După pierderea unității dintre operă și lectura ei, critica s-a văzut nevoită să își reconsidere atitudinea față de literatură și față de propriul demers. Paginile articolului care încheie numărul 27
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Cele mai multe au încercat să o reducă la propriul lor domeniu. În ceea ce ne privește, preluăm afirmațiile lui A. Mattelart și Y. Stourdzé (1982) care consideră că este dificil (imposibil?) să propunem o definiție a comunicării care să cuprindă întreaga ei polisemie. În opinia lor, comunicarea ar trebui să acopere neapărat ceea ce ea reprezintă: Un aparat politic de producere a consensului; ca reproducere a ierarhiilor culturale, este imposibil să separăm analiza de organismul său de producere (logica, strategiile sale). Un aparat de
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
uimitoare. O accentuare a particularismelor înrădăcinate indiferente la universalismul schematic care prevalează în reprezentările monoteiste ale Occidentului. Fără să insistăm aici, se poate aminti că figura barocului poate fi un bun unghi de atac pentru a înțelege o astfel de polisemie la lucru. Iată, în sensul său strict, un stil care nu se mai reduce la funcționalitatea unicului, ci introduce fecunditatea pluralului, dinamismul inutilului, bogăția înfloririi lucrurilor. Stil polivalent prin faptul că se adaptează, tocmai, la valența exuberantă a tuturor capacităților
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
unei comunități, mai exact: politropia sub care se înfățișează întrebuințarea limbajului, forma concretă pe care o îmbracă limba la un moment dat și căreia, prin cuminecare, i se amintește partea uitată de sensuri. Cuminecarea este, pentru Noica, un sinonim al polisemiei unei limbi sau, altfel spus, al productivității ei nu doar pragmatice. Iar dacă "acasă la dînsa limba românească este o bună gospodină și are multe de toate" (Eminescu), acest lucru se întîmplă datorită sporirii sensurilor prin sub-înțelesuri, adică prin cuminecare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de percepție.......................... 36 3.4.2. Trăsături semantice ale grupului verbal................................. 37 3.4.2.1. Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională................................................. 37 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44 CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională................................................. 37 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială............................... 41 4. Concluzii................................................................................................................ 44 CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
PERCEPȚIE................................................................................................................... 45 1. Introducere.......................................................................................................... 45 2. Modele de abordare a polisemiei. Interpretări și limite.................................. 2.1. Teoria prototipului. Modelul cognitiv................................................... 46 2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a vedea. Modele de analiză...................... 53 3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2.2. Lexiconul generativ................................................................................. 48 2.3. Relevanța celor două modele teoretice pentru analiza verbelor de percepție.................................................................................................... 51 3. Polisemia verbelor............................................................................................... 51 3.1. Sensurile verbelor de percepție. Definiția lexicografică....................... 53 3.1.1. Flexibilitatea sensurilor............................................................ 53 3.1.2. Polisemia verbului a vedea. Modele de analiză...................... 53 3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul claselor de obiecte........... 60 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
1.2. Polisemia verbului a vedea. Modele de analiză...................... 53 3.1.2.1. Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul claselor de obiecte........... 60 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice.......... 63 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale........................................................................................................ 67 3.2.1. Percepțiile "distante"................................................................ 69 3.2.1.1. Domeniul vizual..................................................... 69 3.2.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Alm-Arvius (1993)................................................... 54 3.1.2.2. Rețeaua semantică Wordnet.................................... 57 3.1.2.3. Grezka (2009). Modelul claselor de obiecte........... 60 3.1.3. Abordarea polisemiei verbelor de percepție fizică din limba română. Problemele definițiilor lexicografice.......... 63 3.2. Polisemia ca sursă a extinderilor semantice. Interferența domeniilor experiențiale........................................................................................................ 67 3.2.1. Percepțiile "distante"................................................................ 69 3.2.1.1. Domeniul vizual..................................................... 69 3.2.1.2. Domeniul auditiv................................................... 71 3.2.2 Percepțiile de "contact"........................................................... 72 4. Concluzii............................................................................................................... 76 CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cunoștința noastră, în puține lucrări de lingvistică românească. Cele câteva referințe din bibliografie prezintă aspecte particulare importante vizând semantica câtorva unități din clasa lexico-gramaticală a verbelor de percepție, dar nu oferă o privire de ansamblu asupra subiectului. Cazacu (1950) analizează polisemia verbelor de percepție, atrăgând atenția asupra utilizării unor unități ca a auzi, a mirosi, a vedea cu alte sensuri decât cele corespunzătoare percepțiilor pe care le exprimă în mod prototipic. Autorul explică această amalgamare a utilizărilor prin sincretismul procesului percepției
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate anterior au un comportament diferit din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne: unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
din punctul de vedere al trăsăturilor semantice interne: unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de vedere al trăsăturilor semantice interne: unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
unele sunt interpretate ca stări sau ca evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
evenimente instantanee, iar altele sunt interpretate ca activități. În al treilea capitol, Polisemia - trăsătură semantică a verbelor de percepție, discutăm, în contextul mai larg al polisemiei, trăsăturile polisemiei verbale și pe cele ale polisemiei verbelor de percepție. Pentru explicarea mecanismelor polisemiei, ne oprim la două modele teoretice - modelul cognitiv și modelul Lexiconului Generativ - pe care le considerăm utile în justificarea transferurilor semantice la care sunt supuse verbele de percepție. Semnalăm, prin referirea la mai multe analize asupra acestei clase de verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție nonintențională sunt dependente semantic de predicația subordonată, desemnând stări durative sau evenimente punctuale; (b) verbele de percepție intențională denotă, în toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm câteva aspecte referitoare la polisemia verbelor de percepție. În bibliografie sunt numeroase lucrări care fac referire la această relație de sens dezvoltată de verbele de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în toate utilizărilor lor, activități (în sensul clasificării lui Vendler); (c) verbele de percepție evidențială denotă stări/proprietăți. CAPITOLUL 3 POLISEMIA - TRĂSĂTURĂ SEMANTICĂ A VERBELOR DE PERCEPȚIE 1. Introducere În acest capitol ne propunem să discutăm câteva aspecte referitoare la polisemia verbelor de percepție. În bibliografie sunt numeroase lucrări care fac referire la această relație de sens dezvoltată de verbele de percepție (Rogers 1974, Alm-Arvius 1993, Ibarretxe-Antuñano 1999, Grezka 2009, Gisborne 2010 ș.a.). și se opresc asupra câtorva probleme: legătura dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]