448 matches
-
forte”, care a restrâns drepturile și libertățile cetățenești, paralel cu întărirea considerabilă a puterii regale în detrimentul forurilor legislative. Regele și-a motivat cu abilitate lovitura de stat în fața opiniei publice, afirmând că intenția sa a fost de a pune capăt politicianismului și de a instaura un regim bazat pe „muncă și cinste”, în slujba „binelui obștesc”. Suveranul ținea să atragă atenția asupra faptului că măsurile excepționale luate de el1 erau temporare și aveau ca obiectiv restabilirea ordinii publice în fața acțiunilor violente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
aprecia că lupta pentru drepturi egale, subestimată și de multe ori ironizată de sceptici și de conservatori, a dat până la urmă roade: Credeți că noi am contribuit puțin la transformarea structurii noastre politice și sociale când zilnic ne ridicam în contra politicianismului nenorocit, în contra risipei banului public, când ceream o întoarcere spre creștinismul curat și spre Biserică, spre o disciplină etică? Credeți că opera morală a Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române nu a fost decisivă în schimbarea ideologiei? ș...ț Credeți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
acestui jug. Cerem de asemenea înființarea casei autonome de asistență socială. Bărbații chemați să administreze în teritoriile alipite, trebuie aleși dintre fruntașii țării. Avem de luptat cu alte feluri de dezbinări decât în Vechiul Regat. În nici o țară din Europa, politicianismul nu roade organismul ca la noi. În Franța, d-l Herriot este de 20 de ani primarul orașului Lyon. În străinătate, se simte nevoia ca orașele să aibă ani în șir același primar. La noi această demnitate este un mijloc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Toate s-au schimbat împrejur, numai sufletul nostru a rămas același legat de doctrina ce constituie forța noastră morală întemeiată pe un ideal ce nimic nu-l poate zdruncina. Ani de zile am dezvăluit cu curaj răul ce-l desăvârșea politicianismul, otrava ce demagogia strecura în toate părțile, secătuind forțele vii ale nației. Am cerut încontinuu o mare reformă constituțională, reorganizarea statului printr-o descentralizare administrativă; organizarea muncii obștești, vieții economice și, mai ales, întronarea unei renașteri spirituale, care să îngăduie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de vot la Cameră și Senat și drept de eligibilitate la Senat. Ele au fost chemate, cum o ceream noi, a activa pentru apărarea țării, în caz de război. Munca socială, decretată obligatoriu pentru ambele sexe, descentralizarea administrativă este desăvârșită; politicianismul se spune că a amuțit. Deci programul Grupării este pus în aplicare și s-ar părea că femeile nu mai au ce cere, și totuși cea mai însemnată dintre reforme rămâne o dorință vie: reorganizarea spirituală a nației ce nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
județ și pe persoane și nu pe liste chilometrice contra voinței alegătorilor"81. Alte articole ca "Tot Ion Măgură"82, "Ce fac Statele Unite ale Americii și ce noi"83 sau "Cum știu dușmanii să ne dezbine"84 Gh. Rădășanu critică politicianismul și corupția vieții politice interbelice, nefiind deloc departe de avatarurile dezbaterii politice din epocă, cu puternice accente naționaliste. În afară de articole în care urmărea îndrumarea țărănimii pe calea unei gospodării temeinice și civilizate, Gh. Rădășanu a mai vizat și alte obiective
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mediu de afaceri autohton conștient de importanța responsabilității morale și a aderenței la bunăstarea comunității este dificil să ne păstrăm optimismul în ceea ce privește dezvoltarea echilibrată a țării. IMM-urile românești, prin număr și prin puterea economică, ar putea să ecologizeze moral politicianismul, și să se implice în capacitarea societății civile. Pe de altă parte, după ce gestionezi peste 12 ore/zi probleme urgente într-un IMM românesc, este dificil să devii lider social responsabil vizionând seara (în cel mai bun caz) programul TV
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a familiei bănățene Mocioni. În consecință, P. combate politica activistă și pe reprezentanții ei din Banat, precum și excesele administrației dualiste, dar, prin pana, uneori inspirată, a lui Iulian Grozescu, satira capătă un sens mai general. Schițele, anecdotele, versurile satirice critică politicianismul, parvenitismul. Hazul nu lipsește, deși referirile frecvente la evenimente nesemnificative, cu răsunet local, fac astăzi textele mai greu de înțeles. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289020_a_290349]
-
s-a remarcat ca unul din fondatorii Institutului de Istorie Națională din Cluj, fiind codirector (1920-1938) și director (1943 1945)50. Toate titlurile derivă din vocația sa ca istoric. Sever Bocu îl caracteriza: ,,Alexandru Lapedatu nu este un produs al politicianismului, al partidismului. Domnia sa are vasta intuiție a problemelor noastre de stat”51. Afirmația are o adâncă semnificație, pentru că el s-a format ca istoric, înaintea pătrunderii sale în viața politică. Activitatea istorică a lui Alexandru Lapedatu, pe lângă funțiile îndeplinite pe
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
acces la Fondul Național, cu atât mai mult, cu cât în numărul 4 toți ceilalți reprezentanți politici ai exilului sunt vizați că ar vrea să obțină privilegiul posesiunii acestor resurse materiale. Tonul este surprinzător de acid, cu șarje îndreptățite împotriva politicianismului, a îndepărtării de combaterea activă a comunismului (se imaginează astfel o asociație ARLUS, ilustrând „democratismul francez”), a incapacității organizării unui front unitar de acțiune în cadrul exilului românesc. Vorbăria goală, cuvintele patriotice uzate, lipsa de valoare estetică a producțiilor literare cultivate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
trăsături caracteristice unor personaje aparținând de preferință, ca și la I.L. Caragiale, burgheziei mărunte. Înrâurite de realism și având ca model câteva dintre creațiile lui Costache Negruzzi, „copiile” vizează, de regulă, obiective ce au stat frecvent în atenția criticii junimiste: politicianismul (Tachi Zâmbilă, om politic), demagogia (Ștefan și Mihai), mania latinistă (Vespasian și Papinian), veleitarismul literar (Poeticale). Scrutând atent moravurile contemporane, N. realizează câteva portrete remarcabile: Părintele Gavril, Cucoana Nastasiica, Ioniță Cocovei, Cuconul Pantazachi. O contribuție deosebită la campania începută de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
a prezidat unele din cele mai libere alegeri din România. Dar cu astfel de apucături nu puteai fi șef de partid în România, mai ales la anul 1870. A fost una din cele mai interesante și mai demne figuri ale politicianismului român, de aceea n-a fost popular cât a trăit, de aceea nu a rămas popular nici după moarte. Istoria nu înregistrează nici sentimentele, nici virtuțile sufletești, ci numai faptele. Ceilalți conservatori: Gheorghe Cantacuzino, generalul George Manu, Carp, Maiorescu, Theodor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
politice, aveau un singur țel: modernizarea țării după modelul occidental, singurul în care au crezut și pe care au dorit să-l vadă introdus în România. Din păcate, cele două partide se confruntau adesea din zona politică în aceea a politicianismului, adică din zona servirii intereselor naționale în aceea a servirii intereselor personale. România apare în jurul anului 1900 ca o țară a contrastelor, pendulând între Orient și Occident: lux rafinat la nivelul elitelor, trai cu moșteniri orientale la nivelul claselor de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care atingeau de aproape soarta țărei, precum a fost chestiunea Unirei, ei preferau să se ocupe de gospodăriile lor, decât să se ducă în capitală să voteze alb la alb și negru la negru sau viceversa. Nu le intrase boala politicianismului în măduva oaselor ca generațiunelor de astăzi. În întreaga țară nu știu dacă erau pe atunci două sau trei ziare politice, care și acestea serveau mai mult la legatul gavanoaselor 74 cu dulceți și astupatul ferestrelor sparte. Ce diferență de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aproape că nu a fost problemă la ordinea zilei să nu fi fost abordată. Multe dintre aceste texte ating valorile unor adevărate pamflete încărcate de sarcasm, în care, cu o vervă scăpărătoare, satirizează racilele timpurilor noastre: arivismul social, falsul patriotism, politicianismul demagog și fanfaronard, corupția care s-a întins ca o imensă pecingine peste România, aceste stări maladive, maligne, care guvernează astăzi o societate decadentă și în care onestitatea, cinstea, virtutea au fost înlocuite cu demagogia, cupiditatea, viciul, adesea atingând limite
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cartea lui Ion Cernat ar putea sta sub cuvintele lui Quintilian: Satura tota nostra est (Satira este în întregime a noastră). Autorul este o conștiință a epocii sale manifestand o atitudine civică profund patriotică. El face o critică sistematică a politicianismului din societatea actuală trecând cu ușurință de la indignare la revoltă, de la ironie la sarcasm, mai ales când constată că multe dintre apucăturile aleșilor noștri stau sub semnul lui Auri sacra fames (Blestemata foame de aur), aceștia fiind „cei care se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un aer de tribun, printre îndemnuri și regrete răzbătând influențe ușor detectabile din Mihai Eminescu și Octavian Goga. Și publicistica din revista ,,Chemarea” - gazetă pe care o scrie aproape singur - este caracterizată de exagerări și izbucniri antisemite. Este condamnat vehement politicianismul, autorul proclamând că ,,scăparea, însănătoșirea și regenerarea” țării pot veni numai de la ,,naționalism”. SCRIERI: Poezii. Din povestea vieții, Vălenii de Munte, 1910; Scrisoare unui necunoscut, f.l., [1910]; A doua scrisoare către un necunoscut, f.l., [1910]; A treia scrisoare către un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
episoade din viața lui Iisus Hristos. Perspectiva abordată este a unei divinități abstracte, distante și reci; personajelor, copleșite de livresc, le lipsește tocmai latura umană. Totuși, unele dintre piesele lui L. au avut oarecare succes la public, fiind gustate critica politicianismului veros ori melodramaticele relații sentimentale. În poezie, scriitorul se încearcă în poemul amplu, de factură modernă; limbajul este însă prozaic, lipsit de expresivitate și sugestie. El glosează predilect pe tema morții iubitei, a deșertăciunii vieții, a naturii, într-o cheie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
nevoit să recurgă la legitimări literare și la figuri retorice 4. Nu întâmplător, se va constata mai târziu că melanjul de noțiuni politice și memorie literară degenerează în verbiaj sau în ceea ce se va defini, destul de precis, prin termenul de "politicianism". Necesitatea inițierii în treburile statului se desprinde nu numai din idealul emancipării și cultivării claselor de jos, cât mai ales din idealul profesionalizării, în vederea ocupării noului aparat administrativ, a unor elite politice care să fie diferite de vechea protipendà boiereasca
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
conducătoare. Maiorescu însuși se vede nevoit să suporte acidă ironie a lui Delavrancea, care observa tendința liderului junimist de a ridica discuția concretă la înălțimea "gândirii filosoficești"22. Semnalată că patologie a discursului public la începutul secolului al XX-lea, "politicianismul"23, "limbuția"24 sau "politica de vorbe"25 decurg și din insuficientă educare a patimilor, și din etichetarea imprecisa a realităților politice. Insuficient pregătiți pentru o lectură politică a vietii obișnuite, unii politicieni se definesc exclusivist, după model englezesc, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Nicolae Mecu, Marele singuratic, VR, 1990, 6; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 151-155; Alex. Ștefănescu, A doua viață a lui C. Stere, RL, 1992, 24; Al. Săndulescu, Actualitatea lui C. Stere, RL, 1992, 34; George Munteanu, Eminescianism și politicianism, RL, 1993, 46; Grigurcu, Peisaj, I, 177-202; Negoițescu, Scriitori contemporani, 328-333; Elena Beram, „Înțelesuri”, JL, 1994, 29-32; Ioan Buduca, Contradicțiile naționalismului românesc, LCF, 1995, 19; Mircea Popa, Fenomenul legionar, TR, 1995, 26-27; Traian Vedinaș, Anii ’30 în contextul ideologiilor adverse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
semnate uneori și G. B., Ghiță Toboșarul, R. Porter, sunt expresia unei atitudini morale și civice, un amestec de constatare și satiră, de seriozitate și glumă. Publicistul se arată mereu alarmat de perspectiva sumbră a civilizației, se simte agresat de politicianism. Stilul este cel al unui virtuoz. Aluzii subtile, avalanșe de calambururi, artificii verbale, care sugerează conotații de o insinuantă ambiguitate, îi dezvăluie în egală măsură măiestria, dar și temperamentul nestăpânit. Renumele literar al lui B. este legat în primul rând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
și în agricultură. Infrastructura este precară, în schimb țara e plină de mall-uri, rata de absorbție a fondurilor comunitare se ridică spre 15%, iar cu zona Schengen suntem mereu amînați. Economia și societatea sunt politizate excesiv, ne domină un politicianism hipertrofiat, nu avem nici o universitate în primele 500 (Top Shanghai), științific avem doar cîteva zone de excelență, cultural stăm ceva mai bine, dar asta mai ales unor merite individuale și ale societății civile. România este țara miturilor, a poveștilor. Acum
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în natura dezastrului. Avem cunoașterea necesară și instrumentele necesare pentru a pune capăt acestei depresiuni, crede autorul, lansînd o carte-manifest în care pledează pentru întoarcerea la valorile fundamentale, la politici conectate la realitate, în adevăr și cu curaj, în detrimentul lăcomiei politicianismului și ale politicilor de austeritate ale economismului. Ei bine, apare firesc întrebarea : de ce nu se întîmplă toate astea ? Aproape că ni se sugerează faptul că nu se dorește... Și acum, ce facem ?", se întreabă dezarmant autorul. A cunoaște cauzele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
formații teroriste de extrema dreaptă. Situația din Ion se repetă în cu totul alt mediu (protipendada bucureșteană, cercurile industriale și gazetărești), iar foamea țărănească de pământ devine arivism social feroce. Deși romanul suferă de pe urma ezitărilor autorului între obiectivul inițial (critica politicianismului ca rău funest și justificarea dictaturii regale), Gorila izbutește să scoată la iveală un personaj interesant și să dezvăluie, chiar dacă palid, efectele fanatismului extremist asupra sentimentelor personale. R. și-a încheiat cariera literară cu Amândoi, roman detectivist, remarcabil prin preferința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]