468 matches
-
partenerii sociali - la politica socială, sunt clamate în Statele Unite cu câteva octave mai sus. Sunt convins că dacă unele drepturi de bază - să zicem, pentru a nu lua decât un exemplu strigător la cer și a nu intra în dispute politico-ideologice, salariul egal la muncă egală, indiferent de „gen” și culoare - ar fi generalizate, multe excese ale „corectitudinii politice” s-ar corecta de la sine: ar dispărea din arenă sau ar redeveni marginale. Așadar: câte fețe are liberalismul? Chiar John Gray, care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
preferată 9. Nu e locul să insist asupra întregii problematici, prin urmare trec repede la unul dintre acele fragmente de istorie europeană care nu se regăsesc foarte ușor în memoria continentală comună și sunt indispensabile pentru înțelegerea evoluției culturale și politico-ideologice postbelice. Pe ruinele fumegânde ale Occidentului, americanii - vorbim eufemistic de „Aliați” numai când ne convine; când nu, ca astăzi în Irak, ideea de coaliție este iute redusă la „americani” - voiau să construiască rapid o ordine democratică. Planul Marshall a fost
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
bipolară se cereau revizuite, adaptate, rafinate. O nouă generație cultural-intelectuală se ridicase după război, deci se putea conta în sfârșit pe liberali care nu trecuseră mai întâi prin ciclul finanțării de către URSS pentru a intra apoi în solda Statelor Unite. Confruntările politico-ideologice și cultural-intelectuale dintre cele două blocuri deveniseră mai nuanțate în a doua jumătate a anilor ’60, eroziunea partidelor staliniste și maoiste progresa vizibil, iar „a treia cale” nu mai amenința să fie recuperată de comuniști, deoarece social-democrația europeană se afirmase
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
acum câteva elemente de analiză și evaluare. În acest context, hermeneutic înseamnă tot ceea ce înseamnă de obicei, cu o insistență specială asupra empatiei. Eu cred că empatia - chiar „empatia rece”, cum s-a propus - este esențială în judecata critică; „execuțiile” politico-ideologice, de regulă retrospective și adesea tardive, sunt până la urmă ineficiente, nu doar partizane și parțiale: pentru a fi critic în mod veritabil, prima operație intelectuală este reconstruirea empatică a poziției și contextelor „obiectului”. Vorbind despre studenții americani, Bloom are multe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sau care impietează asupra dezvoltării lor optime și asupra exercitării libertății de alegere” (Pagelow, 1984, p. 21). Această definiție este mult mai cuprinzătoare în ceea ce privește natura violenței, referindu-se la orice intenție de vătămare a unui membru al familiei. În perspectiva politico-ideologică a Consiliului Europei, violența fizică în familie este definită ca reprezentând orice act sau omisiune a unui act, în contextul relațiilor de familie, de către unul dintre membrii familiei, prin care este subminată viața, integritatea corporală sau psihologică ori libertatea unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
preocupare pentru ei, dovedind astfel că nu Înțeleg pentruce statul nostru le asigură condiții materiale bune. Această tendință de acaparare constituie un punct slab care poate fi folosit de dușman. O altă lipsă ce se manifestă este neglijarea pregătirii lor politico-ideologică. Deși tovarășii sunt Încadrați În diferite categorii de studiu, totuși se pregătesc superficial sau nu se pregătesc deloc, datorită faptului că nu există organizat un control asupra lor. Această lipsă se resfrânge atât asupra atitudinii față de muncă, a orientării politice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
28 altele 1 1 1 29 nu e cazul 71 71 71 100 TOTAL 100 100 100 Cursurile de reciclare aveau aceeași durată cu cele de perfecționare și se desfășurau, În general, la București. Ele constau În cursuri de pregătire politico-ideologică, de specialitate, de pregătire militară și fizică (profil penitenciare). Se dădeau note și se emitea o apreciere generală. Tabelul următor indică vârsta intrării În DGP. Vârsta intrării În DGP Intervalul de vârstă Frecvența Procentul Procentul validat Procentul cumulat 20-24 31
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unei zile de 1 Mai liber « Când va păși la cot cu noi, Belgradul» (...). În poezia Zestrea poetul folosește un ritm sprinten, un humor sănătos, popular. Poezia sugerează schimbările profunde petrecute în viața satelor, în mentalitatea țăranilor muncitori (...). Creșterea nivelului politico-ideologic al conținutului poeziilor lui Mihu Dragomir a determinat implicit o împrospătare a limbajului poetic, o îmbogățire a tehnicii versificației. În volumul Prima șarjă, poetul manifesta adeseori predilecția pentru un stil prețios, cu giuvaeruri și panglicuțe, pentru anumite împerecheri de cuvinte
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Teodorescu, situându-se pe o poziție formalistă nu vor să renunțe - în alcătuirea propriilor lor culegeri de versuri - la publicarea unor poezii confuze, care plătesc tribut ideologiei burgheze (...). Principalele probleme dezbătute de Demostene BOTEZ (...) au fost cunoașterea vieții și pregătirea politico-ideologică (...). Pentru a înțelege sensul dezvoltării societății (...) este necesar să fim înarmați cu concepția marxist-leninistă (...). Vorbitorul a combătut poziția unor scriitori ca Aurel Baranga care privesc ușuratec problema pregătirii lor ideologice (...). Alexandru JAR s-a declarat în dezacord cu modul superficial
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Caragiale și Sadoveanu, scrise în anii 1951-1952 și care pot fi socotite drept exemple de apreciere principială a creației literare, activitatea lui Traian Șelmaru a evoluat pe o linie ascendentă, definindu-și din ce în ce mai bine fizionomia în cadrul criticii noastre. (...) Justețea orientării politico-ideologice a criticului, conștiința clară a scopului și necesității luptei pentru o nouă cultură și literatură și împotriva a tot ce tinde să împiedice realizarea acestui scop determină o altă însușire valoroasă a activității sale: combativitatea. Lucrările publicistice și de critică
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de viețuitoare; / sub cea din urmă rază de soare, / un glas tăios ca o sabie / îi striga să se urce în corabie. // Dar între slăbiciuni și destine domestice / Inorogul nu voia să s-amestice” (Inorog). Chiar poeziile conjuncturale, înscrise în canonul politico-ideologic din anii ’50-’60 și devenite reprezentative pentru eșafodajul „noii literaturi”, au un substrat meditativ ce reușește să le ridice la un sens istoric mai general, metaforizarea aduce chiar a stil prețios, tot așa cum litografiile colorate ale istoriei seculare bucureștene
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
de prunci. Deh, bărbați care nu doar că nu știu din experiență ce simți născând, dar nici măcar nu sunt tați. Atunci însă m-am supus ritualului de despurcare, imediat după botez. Pur și simplu l-am tratat ca pe învățământul politico-ideologic: ceva la care trebuia să fiu de față, fără să cred o iotă. Acum nu m-aș mai supune. La molifte am fost, dar din alte motive, care țineau de păcate pe care le acceptam ca poveri pe suflet și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dinăuntru. Cele mai multe erau întreprinderi de stat și se numeau institute de cercetare. Acolo, mulțimi de oameni erau plătiți să producă hârtii, în jur de 40 de pagini pe an. Du rest, veneau la chenzină, la ședințele de partid, la învățământ politico-ideologic, la vreo ședință de catedră. Era bine. Ei trebuiau să cerceteze ceea ce le îngăduia Partidul e-n toate. Cred că aveam un număr enorm de cercetători și mai ales în zona științelor aplicate. Se și vede. România a fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Din păcate, aceasta de pe urmă este prea puțin pregătită pentru reforme substanțiale care pretind ca și educatorii să se pregătească, și asta fără formalismele care transformă cel mai adesea pregătirea profesională în ceva care seamănă cu plicticoasele ședințe de învățământ politico-ideologic din vechiul regim. Mai mult: perfecționările, chiar în centrele universitare, sunt organizate adesea fără colaborări cu catedrele universitare. Se poate bănui aici persistența unor rezistente adversități mascate între mediul universitar și cel preuniversitar. Adesea mi-a fost dat să aud
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de la un motel prăpădit la altul. Ai să sfârșești prin a te sinucide. — Am să mă mărit dacă vreau, băiete. Nu mă poți opri. Nu mai poți. — Omul acela e un radical periculos, spuse Ignatius posomorât. Dumnezeu știe ce orori politico-ideologice ascunde în mintea lui! Te va tortura sau poate și mai rău. — Cine naiba ești tu să-mi spui mie ce să fac, Ignatius? Doamna Reilly privi spre fiul ei care își dădea aere. Era scârbită și obosită, nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aproape lunară — cea mai bună din relativ îndelungata, dar discontinua, sa istorie — și, rămînînd esențialmente o publicație intelectuală, păstrează un pronunțat caracter social-politic. Excercițiul predadaist al Chemării din 1915 și al publicisticii militante de după 1918 își arată acum roadele. Linia politico-ideologică asumată din start este cea a unui „socialism independent”, apropiat disidenței țărănist-democrate a doctorului Nicolae Lupu (fapt evidențiat de articolul-program al acestuia din primul număr). Pe linie intelectuală, Contimporanul își propunea, de fapt, să restabilească legătura pierdută cu vechea linie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
totul în afara utilitarismului constructivist, rezolvat în arhitectură, și care clatină în havuzele visului apele unor viziuni desfăcute de orice probleme și continuități situate dincolo de poem și de semitrezie”. Delimitarea lui Voronca de Contimporanul nu era însă motivată prioritar de aspecte politico-ideologice. Deși „desfăcut de orice probleme și continuități” burgheze, „poemul” său nu e anexat unor țeluri politice opuse. Argumentele „declarației de independență” sînt de natură artistică: estetica evazionistă a visului vs estetica utilitaristă a constructivismului, apărarea purității radicale a unor „atitudini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
faptul că „Ionescu și Urmuz sînt respinși fiindcă opera lor nu respectă această proporție ideală”. În treacăt fie spus, în contextul politic al dictaturii proletariatului, argumentele lui Călinescu aveau și o altă miză decît cea estetică, o miză cu implicații politico-ideologice vizînd acomodarea opțiunii „clasicizante” cu tezele „realismului socialist”. Argumentul călinescian, deși „foarte ingenios”, implică - potrivit lui Nicolae Manolescu - o confuzie. Căci abstracționismul (așa cum îl înțelege G. Călinescu) „nu e, de fapt, o încălcare a legilor realului și nu se opune realismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în condițiile lipsei aproape totale de capital, cuplată cu lipsa unei politici clare de suport financiar pentru capitalizarea noilor ferme cu șanse de dezvoltare, a întârziat relansarea agriculturii. O politică paranoică împotriva oricărei forme de cooperativizare, bazată exclusiv pe rațiuni politico-ideologice, și nu pe pragmatism, a adâncit criza agriculturii. Lipsa de protecție a sistemelor agricole colective moștenite a fost un alt factor distructiv. Exemplul cel mai relevant este cel al sistemului de irigații, care a fost abandonat, lăsat pradă unei jefuiri
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Dialog Social. Acest grup a fost un extrem de activ critic al guvernărilor dintre 1990 și 1996 și susținător al CDR pentru câștigarea alegerilor în 1996. Eșecul guvernării CDR a creat o confuzie profundă în programul formațiunilor „civice”, marginalizând opțiunile lor politico-ideologice. Mesajului lor, puternic ideologic și moralist, dar deficitar din punct de vedere constructiv, dă semne că intră într-o fază de epuizare. „Revoluționarii” ca un grup socialtc "„Revoluționarii” ca un grup social" Factorul motor și foarte vizibil al Revoluției l-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
revoluția din decembrie 1989 nu a fost o decizie a lui Gorbaciov sau Bush, revolta populară având un caracter spontan. „Revoluția a fost caracterizată ca anticomunistă, ceea ce apare perfect justificat, deoarece ceaușismul a constituit o excrescență aproape inevitabilă a sistemului politico-ideologic comunist, chiar dacă într-o formă mai brutală și mai aberantă decât în alte țări est-europene” (p. 6), explică autorul Generației irosite. La momentul când Brucan își scria memoriile și recapitula inclusiv revoluția din decembrie 1989, el nu numai că nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Bucureștiul nu se lăsa atras în polemica dintre partidul sovietic și cel chinez și se pronunța în repetate rânduri împotriva intenției de a condamna partidele care se opuneau liniei hegemonice a Moscovei. Liderii români intuiau că ceea ce era o competiție politico-ideologică sovieto-chineză putea oricând deveni un conflict major între cele două mari puteri comuniste. Mărturii ale vremii, cunoscute ulterior, atestă acest lucru. Ciocnirile militare de pe Ussuri (1979) aveau să arate că pericolul unui conflict armat chino-sovietic era real. Cursul spre o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu înglobarea vectorilor fundamentali ai economiei viitorului. Această opțiune are următoarele motivații: în primul rând, țara noastră are relații economice tradiționale cu celelalte țări europene, în pofida vici situdinilor istoriei postbelice, din cauze care s-au dovedit mai puternice decât confruntările politico-ideologice; în al doilea rând, România are mai multe elemente economice comune cu statele europene decât cu statele de pe alte continente, și, în al treilea rând, este vorba despre considerentul politic, în sensul că interesul României se află în Europa unită
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
textilă. Această ierarhizare a activității economice se traducea printr-o ierarhizare a importanței sociale a populației ocupate în aceste activități. Superioritatea se reflecta în acces la poziții înalte și la venituri mai mari, la avantaje materiale și simbolice, la dominație politico-ideologică. „În industria dominată de femei, bărbatul era automat șef fiindcă era bărbat... Relațiile oficiale de gen se opreau la poarta fabricii.” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, p. 107). Dar, cu toate diferențele de venituri, în România, femeile au intrat în tranziție
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a ajutorului bazate pe milă și caritate la modalități specializate de intervenție dezvoltate în mod special de autoritățile publice locale. Există țări cu tradiție în dezvoltarea serviciilor de asistență socială, precum și țări în care acest tip de servicii lipsește. Sistemul politico-ideologic, recunoașterea nevoilor sociale, precum și gradul de dezvoltare a unei anumite țări pot determina evoluția asistenței sociale. La nivel internațional întâlnim state ce au investit din punct de vedere financiar sume importante în dezvoltarea serviciilor de asistență socială și, ca atare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]