327 matches
-
strategie feministă de intervenție în matricea dominației masculine din tehnoștiință și din cybercultură. Dincolo de posibilele critici, de la relativismul moral la radicalismul construcției sociale, manifestul feministei reușește să facă din mitul sau iconul cyborgului o parte a politicii tehnoștiințifice. Acest tipar politizat al feminismului merge în direcția secularizării și tehnicizării ființei umane, tipar ilustrat prin mult citata afirmație a Donnei Haraway: „I would rather be a cyborg than a goddess” din finalul manifestului. Faptul că feminista ar prefera să fie cyborg în loc de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
său de administrație din perioada tranziției, România a trebuit să țină cont de influențele administrative diferite care au contribuit la specificul instituțional al diferitelor regiuni ale țării, în principal venite pe filieră franceză și germană, și de administrația publică total politizată moștenită din comunism. Unul dintre instrumentele furnizate de Uniune pentru realizarea reformei administrației în statele aplicante la statutul de membru al UE l-au reprezentat proiectele de înfrățire instituțională sau twinning, UE preferând să nu impună un acquis comunitar privind
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
timp efectul de a schimba modul de lucru al instituțiilor, dar și de a le releva slăbiciunile. În privința desfășurării proiectelor de twinning, mai pot fi scoase înevidență și alte elemente. Este vorba în primul rând despre o administrație mult prea politizată, marcată de clientelism. Că lucrurile stau așa o dovedește întârzierea proiectelor înainte și după alegerile parlamentare și prezidențiale din 2000, atunci când s-au produs schimbări importante la nivelul personalului dinadministrație, ca urmare a schimbării guvernului. Aspectele evidențiate mai sus le-
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
profesionalizarea funcției publice și simplificarea procedurilor administrative, remarcând totodată că depolitizarea administrației publice poate fi văzută ca o condiție necesară pentru profesionalizare. Trebuie remarcat faptul că primeledouă puncte sunt specifice tuturor țărilor foste comuniste, caracterizate printr-o administrație centralizată și politizată (vezi, în acestsens, Goetz, 2001, pp. 1034-1035). Descentralizarea reprezintă transferul de competențe și responsabilități de la nivel central la nivel local, în acest moment în România putându-se vorbi despre o descentralizare financiară și administrativă 1. Procesul de descentralizare nu trebuie
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a beneficiat, ca număr de proiecte, cel mai mult de pe urma acestui instrument de asistență al UE, procesul reformei administrative a fost lent, influențat în parte de „vechile obiceiuri” ale perioadei comuniste. România a moștenit din perioada comunistă o administrație ineficientă, politizată și coruptă, iar efectele acestei situații se pot vedea și astăzi, reformele întreprinse în privința descentralizării, depolitizării, profesionalizării funcției publice și simplificării rămânând pentru moment insuficiente. În ceea ce privește exercițiile de twinning desfășurate în România, ele nu au funcționat foarte bine. Astfel, multe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reținut decît ceea ce constituie o miză internațională importantă: dezvoltarea tehnologiilor de vîrf, acceptarea lor de către populație și mai ales elaborarea unui program european de cooperare științifică și tehnologică. Oamenii de știință au fost, de fapt, marginalizați în această structură extrem de politizată. MOTIVAȚIILE Motivele creării Grupului celor Zece anunțate inițial erau legate de relațiile știință/-politică, ideea fiind că o apropiere între aceste două lumi ar permite o mai bună înțelegere a pro-blemelor societății și o luare a deciziilor într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prin crearea, în 1939, a Centrului național al cercetării științifice. Dar știința intră în politică și devine un factor decisiv al raportului de forțe dintre națiuni abia odată cu al Doilea Război Mondial. Prin punerea la punct a armamentului nuclear, știința politizată ia amploare și se concretizează în politici ale științei. Punerea la punct a bombei atomice conduce la o foarte puternică mobilizare a cercetătorilor, monopolizează investiții importante și contribuie la stabilirea unei asocieri strînse între stat, universitate și industrie, demonstrînd că
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru CESTA, așa cum îl vedea Yves Stourdzé. Ceea ce conta pentru el și Jacques Attali era pregătirea sommet-ului de la Versailles, apoi conceperea proiectului EURÊKA, acesta avînd drept obiectiv să conducă la o cooperare tehnologică europeană. CESTA a constituit o structură foarte politizată, supusă rivalității și tensiunilor, inerente în apropierea puterii. Mizele erau de ordin politic: stăpînirea tehnologiilor de vîrf constituia un element primordial în raporturile de forță dintre națiuni, iar CESTA s-a orientat pe această cale. Chiar dacă această componentă făcea parte
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
starea latentă a conflictelor. Concepția "absolutistă" a lui Foucault despre raporturile puterii-cunoaștere provine și din ipostaza sa de mare luptător, al doilea după Nietzsche, împotriva marelui mit occidental, cum numea gânditorul francez antinomia platoniciană cunoaștere-putere. Cu toate că societatea modernă este una politizată și docilă cunoașterilor disciplinate de către instituțiile social-politice, există multiple posibilități de a crea cunoaștere în afara puterii politice, iar multe forme și conținuturi de cunoaștere scapă acțiunii limitate a Politikului. Cunoașterea-putere este valabilă doar în cadrul instituțiilor și mecanismelor social-politice, unde este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
deloc de domeniul trecutului, ci aflate în prezentul timpurilor noastre. Tehnologiile lui Foucault sunt practici curente în sferele puterii-cunoaștere. Expresia acestor tehnologii ale puterii-cunoaștere sunt psihologia, psihiatria, dreptul penal, a căror practică se ocupă de sufletele-problemă, într-un spațiu insular, politizat și securizat; un spațiu ce este compus din spitale, azile, închisori. Un spațiu unde omul, devenit element de prelucrat, suportă aceste tehnici și tehnologii ale sinelui/sufletului, nu atât pentru recuperarea sa morală, cât pentru modelarea sa mentală în acord
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politice, este fenomenul prin care statul a devenit necesitate umană și cum aceasta a definit realul. Astfel, realul nu e definit pe baza unor considerente istorice, ci pe baza unor "necesități umane", deopotrivă ale politicienilor și civililor. Definirea politică și politizată a realului ne ajută să înțelegem fenomenul modern al politizării istoriei, devenită disciplină universitară și de instrucție publică tocmai pentru că are în ea acest efect taumaturgic de a-l "orienta pe om" în perspectiva sa existențială. Miza socială a acestor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
History of Civil Society (1767). Istoria și structurările social-politice nu au nimic în comun cu vreun hazard biologic. Astfel că nu este deloc o întâmplare inexistența unor societăți civile cu drept de veto în fața Politikului. Trăim în societăți politice și politizate excesiv prin așa-numitele instituții "civice" (universitățile, centrele de cercetări, administrații, televiziuni etc.). Doctrinologia modernă este o formă intelectuală de religie laică. Posibil ca această religie intelectuală să fie și un substitut în ființa modernă la reculul dogmelor creștine. În loc de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
întemnițarea" autorilor lor, ci prin excludere, marginalizare, deposedare și descalificare, chiar și atac la persoană. Excludere de la opinia publică, de la sistemul media, de la "prim-plan", de la dialog autentic. Marginalizare prin șansele reduse de a mai ocupa o funcție în instituțiile politizate ale statului, care sunt împotriva societății. Deposedare "de putere", "de valoare" prin intervenția intelocraților care combat respectiva cunoaștere, "o descalifică" în ochii opiniei publice sub masca "nocivității ei pentru societate". De altfel, ceea ce este cu adevărat nociv pentru o societate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
falsificat. O cunoaștere istorică este adevărată dacă poate fi falsificată, ar spune Popper. Istoriile empirice (de fapte și evenimente) pot fi intrumentalizate, pentru că sunt întemeiate pe serii de prezentări a unor informații empirico-descriptive. Din acest considerent, Foucault a studiat arhivele politizate moderne. Nu adevărul spuselor acelor arhive, ci modul cum acele enunțuri ale specialiștilor și experților construiesc un adevăr despre om prin discursuri-instrumente; adevăr ce este luat ca atare de o întreagă societate. Discursul e o coajă 160, spunea Foucault. Ceea ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prelucrată de puterea-cunoaștere a zilelor de ieri și de azi. Sistemele de învățământ moderne sunt contrare unei piețe libere a ideilor, atât timp cât acestea reprezintă instrumente ale îndoctrinării pentru diverse regimuri social-politice, partide politice, aflate la conducerea statului. În consecință, sistemele politizate au funcțiile descrise de Foucault: 1) ritualizarea și formalizarea vorbirii; 2) fixarea rolurilor și "calificarea" subiecțiilor vorbitori; 3) formarea grupurilor doctrinare; 4) distribuția unor cunoașteri îndoctrinante. Pe lângă aceste funcții, aș mai adauga și altele: 1) producerea adevărului de către specialiști; 2
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acelora proferate de Platon. Aceste utilizări foucauldiene sunt: 1) o atitudine parodică și bufonă a tratării trecutului istoric; 2) disocierea sistematică a propriei noastre identități; 3) sacrificarea subiectului cunoașterii prin destructurarea lui în profunzime pentru a-i evidenția funcțiile (politice/politizate) și formularea unor contra-ponderi la intelocrație. În viziunea lui Nietzsche, pentru această cunoaștere de tip istoric, însetată după un... adevăr suprem, "niciun sacrificiu nu este prea mare"202. Însă Foucault nu face jocul iluzionist al căutării unui adevăr inaccesibil și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
costisitoare. Sub dictatură, veac de iarnă era o metaforă mult folosită (Ion Omescu, H. Lovinescu etc.) pentru a sugera, patetic, un destin românesc, de continuă luptă cu vitregiile timpului. S-a evocat însă, mai apoi, și "iarna socialistă", cu ninsori politizate (A.E. Baconsky, M. Beniuc etc.) și asprimi de tot felul (Șerban Foarță, Orizont, 1/ 1994), cu înghețuri și dezghețuri cvasi ciclice. Destalinizarea însăși apărea ca un "dezgheț"(Ilya Ehrenburg), iar relațiile dintre sisteme, guverne, etc. erau definite prin același
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
modernitatea și eliminarea faliilor identitare, sub conducerea unui monarh luminat și în același timp lider spiritual (calif) al supușilor săi (regele Hassan al II lea).Atacurile menționate demonstrează că există totuși o falie între o populație sensibilă la mesajul Islamului politizat și un regim deschis spre Occident, fapt atestat de aderența electorală rapidă înregistrată de formațiunile islamiste în ultimii ani. în Liban, pe fondul războiului civil generalizat din 1975-1990 și perioadei de “convalescență” ce a urmat, atacurile diverselor forțe integriste din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sistemul politic (Rappard, 126). Notă Teoretic, funcția șefului este de a-și pune competența tehnică în slujba tribului, fără ca aceasta să devină autoritate politică (Rappard, 86). Practica "edificării socialismului" a arătat că tribalismul poate fi deturnat spre acceptarea unei "șeferii" politizate iar societatea de tranziție nu a făcut decât să aprofundeze acest proces. "Democrația socialistă" crea pentru domenii restrânse iluzia autonomiei de decizie (cu un preț care, evident, nu era afișat). Sistemul academic făcea parte din acel arhipeleag (în virtutea ficțiunii juridice
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
păstreze identitatea și să reziste, este, după cum spune Pierre Clastres, "dorința nefastă": aceea de a domina și, complementul ei, de a fi dominat. Ce fac Guayaki, cum se organizează ca să preîntîmpine pericolul, să împiedice acest posibil? Lumea Guayaki e la fel de politizată ca și lumea noastră, numai că puterea nu e deținută de un șef, ci de întreaga societate care exercită un control foarte strict asupra tuturor membrilor săi. Controlat de societate, șeful nu este stăpînul, ci servitorul ei. Șeful, explică Clastres
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și holocronice. Așa se și explică faptul că, în marile școli de geografie politică de pe Glob, s-au scris și se vor mai scrie multe tomuri de analize și evaluări despre lumea arabă. Evenimentele violente din ultimele decenii conexe Islamului politizat, nu fac decât să accentueze și mai mult interesul pentru cunoașterea și radiografierea preventivă a spațiului recunoscut în unanimitate de către specialiști ca fiind una dintre “cheile” de control în tectonica intereselor majore globale. Edificiul arab este o lume al cărei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
începutul Primului Război Mondial, când suportă o serie de mutații. O mai mare longevitate o are tema în filozofie, iar opul lui Oswald Spengler, Declinul Occidentului (1918-1922), probează rezistența ei. O altă serie de mutații "malefice" suportă discursul critic asupra decadenței, din ce în ce mai politizat și colorat antisemit. În opinia lui Rodolphe Rapetti, simbolismul se definește asemeni decadentismului ca dublă reacție, la naturalism, dar și la formula clasicizantă a parnasianismului, de la care preia o serie de elemente: tema langorii, a unei hipersensibilități informate cultural și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar atunci era dezonorant să lucrezi pentru televiziune, fiind prea ideologizată. Relațiile dintre TVR și Sahia erau destul de reci, cei din televiziune aveau orgoliul lor și spuneau că se pot descurca și singuri. Dar filmele lor documentare erau atât de politizate, încât, comparativ, ale noastre păreau aproape "reacționare". La fiecare două, trei cadre, îi vedeai pe tovarășul și tovarășa, lucru care în Sahia nu se făcea chiar așa. Cum s-a schimbat spectatorul de film în ultimii 30 de ani? În
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
anumită inocență, m-am oferit să fac acel documentar. Așa am intrat într-o zonă în care mă loveam de o anumită privire ideologică asupra acestui subiect. Acum înțeleg că Sahia, chiar și în '95, era un studio de film politizat, adică ei doreau să ofere o imagine edulcorată a istoriei comunității evreiești din România. Pe măsură ce mă documentam, găseam elemente care contraziceau punctul de vedere oficial al studioului. Atunci am aflat pentru prima oară despre progromul de la Iași, despre trenurile morții
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de a evita prevederile formale și de a obține acces la fonduri. Cu toate că este un studiu de caz, această analiză propune implicații relevante pentru contextele de tranziție în care predomină finanțarea ilicită a partidelor, pe fondul unui sistem judiciar prea politizat pentu a o penaliza. Prima secțiune analizează cadrul legal în care au avut loc campaniile electorale în cei douăzeci de ani de la prăbușirea comunismului. Apoi sunt prezentate punct cu punct lacunele și slăbiciunile legislative care au permis sau chiar au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]