473 matches
-
1923-1926) , unde își va susține și doctoratul în drept administrativ (1929). Va îndeplini diverse funcții: funcționar la judecătoria din Pui (județul Hunedoara), referent în Ministerul Comerțului și Industriei, atașat la Legația Economică Română din Berlin (1933-1934), unde audiază cursuri de politologie la Universitatea „Friedrich Wilhelm”, șef de secție în Ministerul Economiei Naționale (1936-1939), șef de secție, apoi director în Ministerul Comerțului Exterior (1940-1941), șef de secție în Ministerul Apărării Naționale (1941-1944), director de studii în Ministerul Economiei Naționale (1944-1948). În 1929
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
interes real, neconvenționale în contextul epocii. Publicistica de atitudine și eseistica din perioada postdecembristă - dar și texte din perioada disidenței deschise - sunt antologate în volumul, de răsunet, Kakistocrația (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor). Cuvântul din titlu reprezintă adaptarea unui termen de politologie anglo-saxon format, în chip savant, din elemente de compunere din limba elină și desemnând „cârmuirea celor mai nepricepuți”. Aici se includ, într-o secțiune intitulată Mai mult ca perfectul singurătății, scrisoarea deschisă către Nicolae Ceaușescu și jurnalul perioadei în care
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
și arta. Preda, de asemenea, ca visiting professor, la universități din Romă, Milano, Florența, Modena, Paris, Strasbourg, Buenos Aires. Remarcabil profesor și om de cultură, autor al unui impresionant număr de cărți și studii de filosofie și teorie a culturii, sociologie, politologie, istoria și critica artelor, estetică, scrise în majoritate în limbile spaniolă și italiană, U. a fost totodată un veritabil „ambasador al spiritului românesc în Spania” (Horia Stamatu). În 1951 inițiază la Madrid revista „Destin”. Determinat de ideea, exprimată în numărul
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
competența care i se atribuie modelului; caracteristici exterioare ale modelului (Îmbrăcăminte, fizionomie); relațiile personale cu modelul. O discuție fructuoasă și explicarea comportamentului agresiv se pot desfășura doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se aibă În vedere următoarele puncte: agresivitatea trebuie Înțeleasă Într-un context de interacțiune socială; agresivitatea include În mod forțat și
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de rampe simbolice lansează fără să admită, prin datul sistemului lor de referință, replică. Comentatori mai ponderați (ori neutri) nu văd totuși în prima lui carte, Cerul văzut prin lentilă, compusă din eseuri alegre pe teme de filosofie, epistemologie, etică, politologie, istorie a științelor, simptomatologie românească, mai mult decât „o bună cameră de rezonanță pentru idei puse în circulație de către alții”, aparținând unui autor caracterizabil drept „un rezonator cu personalitate, informat superlativ (dar nu în profunzime), cu un scris strălucitor, deși
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
folosit în scrisorile către Alexandru Paleologu, și critica adusă esențialismului în partea a doua a Politicelor. Talentul de a polariza până la umoral taberele este reșapat în eseul Omul recent (2001) - critică structurată modular, prin antamarea de referințe din economie, epistemologie, politologie, sociologie etc. la adresa modernității și a exceselor manifeste în apendicele ei postmodern (relativism, multiculturalism, corectitudine politică etc.). „Azi, nimeni nu mai poate renunța la modernitate fără a produce o catastrofă de civilizație. În același timp, nimeni nu mai poate trăi
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
Însă, după 1965, s-a aflat printre inițiatorii acțiunii de restabilire a sociologiei În dezbaterea publică și a Învățământului superior În domeniul sociologiei. Ștefan Buzărnescu: Cât privește marxismul, consider că marxismul și neomarxismul nu aparțin sociologiei, ci doar economiei, filosofiei, politologiei, unde trebuie studiate În registrul comparativ. Ca om care a studiat marxismul, care a parcurs și o consistentă literatură marxistă și marxologică, consider că nici marxismul, nici Încercările de dezvoltare a acestuia nu pot fi asimilate În sistemul conceptual al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
etichetarea ei ca „pseudoștiință burgheză”. În concluzie, nu este de competența sociologiei, ci a altor științe social-umaniste de a studia și acest capitol al științelor sociale și al practicii social-istorice. Așteptăm deci cu interes studiile de istorie a economiei, filosofiei, politologiei, propagandei etc., pe care numai specialiștii acestor domenii le pot introduce În circuitul științific de profil. Referitor la strategiile defensive ale sociologilor și cercetătorilor sociali În timpul guvernării comuniste, amintesc doar Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului (C.C.P.T.) cu filiale În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de sovietici. În aprilie 1945 se refugiază în Italia și se stabilește la Saló, pe malul lacului Di Garda. În țară va fi condamnat la moarte în contumacie. Își elaborează poemele, din care a publicat o parte, precum și lucrările de politologie, unde expune ideologia legionară din perspectiva sa, diferită de a zelatorilor lui Horia Sima, și întemeiază periodicul „Orientări” (1950-1965) și Editura Armatolii. P. scrie poezie în dialect, inclusă parțial în Mică antologie aromânească, pe care o editează în 1952, la
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
ș.a. În Proza comportamentului (1992) P. face anatomia behaviorismului în literatură, subliniind că „romanul comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția sa nu e singulară, ipostaza literară este întregită de manifestări în psihologie, sociologie, politologie, filosofie, lingvistică și semiotică”. Definitorie pentru modalitatea narativă comportamentistă - scrie criticul - este cultivarea onticului conjugată cu suprimarea psihicului. Evitarea analizei psihologice, în favoarea consemnării unui „proces-verbal”, are ca scop restituirea fidelă a evenimentelor, fără incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
și codirector al Institutului de Studii Posttotalitare (1997-1998). Editează revista „Studia Europaea”, este director al Editurii Fundației pentru Studii Europene (1997-1998) și al Editurii Desirée, de pe lângă Fundația cu același nume (din 2000). Are o bogată activitate în domeniul istoriei și politologiei, fiind prezent cu contribuții în numeroase volume colective și face parte din diferite organisme naționale și internaționale. Debutează în ziarul arădean „Flacăra roșie” (1978), cu proza scurtă Ca să vezi, iar prima lui carte de literatură este romanul Eu și maimuța
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
liberalismului și a democrației în „22”, „Dilema”, „Sfera politicii”, „Cotidianul”, „Românul liber”, „Polis” ș.a. Ia atitudine în favoarea angajării civico-politice scriitoricești, împotriva apolitismului și a recuperării birocratice a profesiei de scriitor. Devine unul dintre cei mai atenți cronicari și comentatori ai politologiei românești in statu nascendi. În tot ce întreprinde în această perioadă se distinge un „neopașoptism” care concordă perfect cu orientarea anterioară - descălecătoare, enciclopedică, ideologică, proeuropeană - a tuturor scrierilor sale, dincolo de orice distincții de gen. Academia Română i-a decernat, în 1968
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
astfel. De regulă, e doar unul din vârfurile triunghiului care mai conține și cuvintele Bani și Sex. Iar când se transformă în piramidă, putem fi siguri că la vârful ei se află întotdeauna Politicul. Philip Marlowe nu predă lecții de politologie și nici nu e vreun profesor de etică pedepsit să depună muncă în slujba comunității. Este un individ care și-a pierdut iluziile - și cred că La grande illlusion, filmul din 1937 al lui Jean Renoir, e profund înrudit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
În spațiul românesc și În cel străin. Bibliografia generală poate constitui și un suport teoretic pentru tema pe care o vom cerceta. Dacă tema se pretează la o tratare interdisciplinară, atunci la bibliografia generală vom aminti și lucrări de istorie, politologie, lingvistică etc., În funcție de profilul temei abordate. De exemplu, Romulus Vulcănescu a publicat În 1985 un autentic tratat de Mitologie română, lucrare cu o bogată bibliografie generală, grupată astfel: „I. Mitologie generală” („A. Despre mit”, „B. Despre știința mitologiei”) și „II
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care a avut o intuiție excelentă În această privință: Ion Iliescu a Înlocuit dominația partidului unic cu dominația partidului mare. Despre asta discutăm. Mircea Mihăieș: Partidul „mare”, cel puțin atunci când e vorba de partide și țări onorabile, trimite Însă, În politologie, din câte știu eu, la o anumită definiție: el se caracterizează printr-o structură flexibilă, permite facțiuni, mișcări, moțiuni În interior. Vladimir Tismăneanu: Cred că vor apărea din ce În ce mai multe! Mircea Mihăieș: Nu au apărut până acum. Dimpotrivă, aș spune că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
În relația aceasta, competiția politică se suprapune deseori cu zona cumetriei. Mircea Mihăieș: „Liaisons de parenté”, cum se spune, care constituie o marcă a societăților tribale. Vladimir Tismăneanu: Acest lucru a existat În România dintotdeauna. Într-o carte clasică de politologie, pe care au editat-o doi foarte respectați profesori de sociologie politică - unul dintre ei și de politici comparate, mă refer la profesorul Juan J. Linz de la Universitatea Yale, al doilea fiind profesorul Alfred Stepan, fostul rector al Universității Central-Europene
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Scipio / 17 Note la "Visul lui Scipio" / 34 Preliminarii Înaintea editării bilingve a lucrării ciceroniene Visul lui Scipio, propunem cititorilor un scurt cuvânt lămuritor. Cicero, în plină maturitate a talentului său, a scris, în anul 54 î.e.n., un tratat de politologie De re publica, adevărat testament politic al său. Cicero, fost consul, numit pater patriæ în urma suprimării conspirației lui Catilina, a cunoscut, datorită instalării triumvirilor pe scena politică a Romei, durerea exilului, iar după războaiele civile, când idealurile sale republicane sunt
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ceri să mai predau cu dulce seninătate, la școală, romantismul, să dirijez ca un zeu o simfonie divină, să-mi dau doctoratul cu expresionismul bogumilic blagian, să prezint zilnic ori săptămânal, la radio și televiziune, cărți de poezie, romane, religie, politologie și filozofie, facând piruete savante sau gingașe prin istoria ideilor, dansând ca fachirul printre stiluri, curente și școli de gândire, ori urcând pe scenă, seară de seară, deghizat în Hamlet, Tartuffe sau Rică Venturiano, când tu - Statul român! - mă hărțuiești
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
arhitecți nepătați, nearondați dezvoltatorilor și neșpăguiți de mafia imobiliară. E clar că, oriunde te uiți, încă avem spe cialiști desăvârșiți în istorie, etnologie și geologie, în fizică, medicină, hidrografie, ca și în istoria mentalităților, în speologie, astronomie, sociologie, agricultură și politologie. Fiecare ar trebui să vizeze cu toate fibrele firii sale palierele media de formare a Opiniei, după cum jurnaliștii ar trebui să-i plătească-n aur pe marii meseriași ai nișelor. Așa cum suntem acum, facem figura unor orbi care se caută
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
atît mai mult cu cît i se pune la dispoziție și modelul unui amănunțit ghid de observație, alături de multe alte informații utile. Înarmat cu instrumentele oferite cu generozitate, în această carte, de cunoscutul sociolog francez Henri Peretz, studentul în sociologie, politologie, jurnalism, științele educației, dar și profesorul sau cercetătorul din domeniul științelor socio-umane, poate purcede la cercetarea unui mediu, avînd convingerea că de acum înainte numai priceperea și abilitatea să de a utiliza aceste instrumente de cercetare, dar și talentul, vor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Două mari categorii de surse au stat la baza documentației acestei cercetări: literatura de specialitate și informațiile primare arhivistice. Abordarea subiectului a beneficiat de o variată și bogată literatură de specialitate. Este vorba de lucrări de istorie contemporană, de sociologie, politologie, memorialistică etc. Aceste lucrări, atât de diferite ca metodă de abordare, documentație, concepție ideologică, au totuși, În marea lor majoritate, o trăsătură comună, și anume noutatea. Toate au apărut În anii 90 și În primii ani ai mileniului al treilea
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
strategia tranziției în matrice fundamentală explicativă a societății în schimbare. Cu alte cuvinte, proiectul schimbării devine în mintea actorilor ghidul/matricea fundamentală de percepție și de explicare a realității. Rezultă din această substituție o cunoaștere saturată ideologic. Disciplinele normative (economia, politologia) devin centrale în elaborarea imaginii explicative a societății în tranziție, sociologia, ca disciplină descriptiv-explicativă, trecând pe un plan secund. Regulile producerii strategiei de acțiune nu coincid cu regulile de descriere a realității rezultate din acțiune. Asimilarea într-o paradigmă comună
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
căreia cele mai bune mijloace de îndeplinire a acestor obiective este multilateralismul eficient, care înseamnă instituțiile internaționale și dreptul internațional. Dacă ne raportăm la epistemologia constructivistă, activitatea Parlamentului European se exprimă și prin afirmarea conceptului științific de leadership din domeniul politologiei și relațiilor internaționale. Leadershipul european parlamentar nu trebuie înțeles ca pe o relație de dominație, ci mai degrabă ca pe activitate de control al situațiilor europene și ca pe o capacitate de a organiza activitățile spre un scop comun. În locul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
la rezolvarea problemelor sociale, creșterea calității vieții grupurilor sociale vulnerabile și nu numai, îmbunătățirea funcționării sociale etc. De aceea, în practică, un bun asistent social are nevoie de: 1Ă deprinderi; 2Ă cunoștințe din sociologie, antropologie culturală, economie, psihologie, filosofie, medicină, politologie, întrucât o practică bună presupune o teorie bună; 3Ă vocație, condiție primordială în practicarea profesiei de asistent social. La baza acordării ajutorului în procesul de rezolvare a problemelor stau câteva valori fundamentale: valori orientate spre individ (respect, dreptul la opțiune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
întrebări, pe care (ar trebui să) le punem vizavi de bucurie, recunoștință, emoții, zvonuri, snobism ș.a. Alte câteva teme trec dincolo de imperiul trăirilor emotive, cercetând domenii care nouă nu ne sunt deloc familiare, așa că lăsăm specialiștilor în sociologie, etică, economie, politologie, să gloseze pe marginea subiectului "despre muncă", ori geografilor "despre apă". Eseul despre sâni este, într-un fel, o contragere a remarcabilei cărți dedicată de același autor senologiei, care trece în revistă nu numai ches-tiuni ținând de patologie și tehnici
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]