473 matches
-
temei explicația psihosociologiei clinice privind „dorința de supunere” și „frica de libertate”, detectate de Erik Fromm Încă din 1942. Această basculare Între două atitudini aparent ireconciliabile pare să fie „enigma” celebrei „servituți voluntare”, sintagmă care frământă filosofii și, mai nou, politologii Încă de când a fost lansată de Étienne de La Boătie - om politic, scriitor, poet - În 1574.. Discursul despre servitutea voluntară, citit azi, poate fi considerat un manifest chemând la luptă pentru libertate sau un pamflet, amendând atitudinea celor „lași și leneși
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
atît mai mult cu cît i se pune la dispoziție și modelul unui amănunțit ghid de observație, alături de multe alte informații utile. Înarmat cu instrumentele oferite cu generozitate, în această carte, de cunoscutul sociolog francez Henri Peretz, studentul în sociologie, politologie, jurnalism, științele educației, dar și profesorul sau cercetătorul din domeniul științelor socio-umane, poate purcede la cercetarea unui mediu, avînd convingerea că de acum înainte numai priceperea și abilitatea să de a utiliza aceste instrumente de cercetare, dar și talentul, vor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
în dificultate. În această perspectivă de abordare a omului și a problemelor sale de viață, vor deveni fundamente de bază pentru asistența socială domenii științifice aplicative precum psihologia socială și sociologia, antropologia și lingvistica, psihologia și pedagogia, politicile sociale și politologia, cultura organizațiilor și managementul, medicina și anatomia, filosofia și etica, dreptul și economia etc. Având în vedere complexitatea problemelor sociale și a impactului lor asupra bunăstării persoanelor/grupurilor/comunităților, asistența socială implică cu necesitate precizări teoretice privind tipologia riscurilor, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
la rezolvarea problemelor sociale, creșterea calității vieții grupurilor sociale vulnerabile și nu numai, îmbunătățirea funcționării sociale etc. De aceea, în practică, un bun asistent social are nevoie de: 1Ă deprinderi; 2Ă cunoștințe din sociologie, antropologie culturală, economie, psihologie, filosofie, medicină, politologie, întrucât o practică bună presupune o teorie bună; 3Ă vocație, condiție primordială în practicarea profesiei de asistent social. La baza acordării ajutorului în procesul de rezolvare a problemelor stau câteva valori fundamentale: valori orientate spre individ (respect, dreptul la opțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
dezvoltarea economico-socială, aceasta poate fi asimilată unui sistem cibernetic, în cadrul căruia se manifestă, în anumite limite, procese de autoreglare. Sistem de trăsături specifice, populația<footnote Noțiunea demografică de „populație” este diferită de noțiunile de „popor” și „națiune”, folosite în etnografie, politologie și sociologie. Prin popor înțelegem o colectivitate umană care se caracterizează prin comunitate de limbă, teritoriu, cultură, tradiții și mod de trai, prin conștiința apartenenței etnice etc. Națiunea este forma superioară de comunitate umană, specifică epocii moderne și contemporane, caracterizată
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
toți. Toate actele teroriste sunt crime și multe constituie violări ale legilor de război, dacă există o stare de război." (Jenkins). 2.1. Terorismul provocări și determinări Se apreciază că o definiție a terorismului, unanim acceptată de specialiștii din domeniul politologiei, sociologiei sau al celui militar, nu există încă. Singura zonă unde aceștia se înțeleg oarecum este cea în care se acceptă tipurile general-reprezentative de terorism, respectiv distingerea clară între terorismul de stat exercitat de agenții specializate, care dețin monopolul coerciției
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
intervenționismul de tip keynesist nu putem accepta calități ale statului care să știrbească libertățile umane 33. 7. Lucrarea de față este o analiză instituțională, în sensul de care vorbește Dragoș Paul Aligică 34, și anume acela al convergenței economiei cu politologia și sociologia. În sensul discutat de Weber, putem afirma că este și o socioeconomie a banului, o analiză complexă despre om și bani, totul fiind văzut pe fundalul dezvoltării civilizației umane. Abordarea doar prin prisma științei economice nu este în
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
necesară, deoarece știința economică oferă un cadru uneori extrem de îngust dezbaterii pe care am dorit s-o inițiem. De aceea pe întreg parcursul lucrării am argumentat și am luat în discuție teme și idei din economie dar și din sociologie, politologie, antropologie,istorie, cultură și civilizație 38. De altfel, conceptul de "socioeconomie"39 este folosit pentru prima dată de către Max Weber tocmai în încercarea de reconciliere a diferitelor științe sociale și a încercării de a uni diferitele tendințe ale vremii. În
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ne oferă o abordare clasică, în stilul unui alt mare specialist român în monedă, Victor Jinga, multidisciplinară, o "socioeconomie a banului", inspirată de Max Weber, o abordare diacronică, aproape o istorie a banilor, conținând însă și elemente de sociologie, antropologie, politologie, biologie, matematică, fizică ș.a., cu tendințe enciclopedice. Personal, mi-ar fi plăcut chiar mai mult curaj, adică o abordare inter- sau transdisciplinară. Pe întreg parcursul lucrării, autorul pune semnul egalității între ban și monedă. Este o convenție îmbrățișată și de
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
strategia tranziției în matrice fundamentală explicativă a societății în schimbare. Cu alte cuvinte, proiectul schimbării devine în mintea actorilor ghidul/matricea fundamentală de percepție și de explicare a realității. Rezultă din această substituție o cunoaștere saturată ideologic. Disciplinele normative (economia, politologia) devin centrale în elaborarea imaginii explicative a societății în tranziție, sociologia, ca disciplină descriptiv-explicativă, trecând pe un plan secund. Regulile producerii strategiei de acțiune nu coincid cu regulile de descriere a realității rezultate din acțiune. Asimilarea într-o paradigmă comună
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a devenit larg dominantă în sînul științelor sociale, începînd cu anii '70, sub numele de "teoria alegerilor raționale". Este vorba de o generalizare a analizei economice, a normativității utilitariste, ce afectează nu numai economia politică ci, în egală măsură, și politologia, sociologia, filosofia politică și, într-o mai mică măsură, istoria și antropologia. Cei mai cunoscuți autori în acest sens sunt Hayek, Rawls, Nozick, Boudon, Bourdieu, Crozier. Ideea centrală ce inspiră această generalizare a științei economice este că se poate conveni
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Scipio / 17 Note la "Visul lui Scipio" / 34 Preliminarii Înaintea editării bilingve a lucrării ciceroniene Visul lui Scipio, propunem cititorilor un scurt cuvânt lămuritor. Cicero, în plină maturitate a talentului său, a scris, în anul 54 î.e.n., un tratat de politologie De re publica, adevărat testament politic al său. Cicero, fost consul, numit pater patriæ în urma suprimării conspirației lui Catilina, a cunoscut, datorită instalării triumvirilor pe scena politică a Romei, durerea exilului, iar după războaiele civile, când idealurile sale republicane sunt
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
unui domeniu de cercetare în cadrul științelor politice care încă se consolidează: studiile regionale (area studies). Față de științele sociale ca întreg, studiile regionale se centrează pe o anumită regiune geografică pe care o analizează utilizând multe din instrumentele teoretice ale sociologiei, politologiei, economiei, etc. Această distincție, dezbătută pentru prima dată în cadrul conferinței din 1973 a Asociației Americane de Științe Politice,14 este foarte aprinsă și în zilele noastre ceea ce face mulți cercetători fie să respingă studiile regionale fie să se concentreze asupra
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Dumitru Popovici este conf. univ. dr. la Catedra de drept-științe sociale din Universitatea "Alma Mater", Sibiu, licențiat în filosofie (Cluj-Napoca), doctor în sociologie. A publicat: Politologie (1996), Pedagogie generală (1998), Introducere în pedagogia militară (1999), Didactica. Soluții noi la probleme controversate (2000), Sociologia educației, Editura Institutul European, Iași, 2004, Opuscule filosofice (2009), cursuri universitare și peste 70 de studii în reviste de prestigiu din țară și
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
istoria, etnografia, statistica, economia, de mare ajutor în cercetare, de cele mai multe ori indispensabile. Reușita autonomizării sociologiei de către Durkheim semnifică de fapt încheierea unui drum lung și chinuitor pe care minți ilustre au încercat desprinderea de filosofie, apoi de politică (azi politologie) și, în final, de filosofia socială. Pentru Durkheim, supremația sociologiei este incontestabilă. Dacă celelalte științe umaniste sunt analitice și parțiale, sociologia incumbă calitatea sintezei; ea integrează celelalte științe de unde și afirmația sa larg comentată de urmași și care i-a
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în timp ce literatura urmărește forma și tehnicile literare specifice. Așadar, discursul utopic folosește ficțiunea pentru a pune în circulație convingeri, teze și idei, împrumută cîte ceva de la fiecare disciplină care o revendică, de la filozofie, metoda ipotetico-deductivă, de la literatură, poncifele, de la istorie, politologie și sociologie, problematica. Ca atare, utopia este un gen literar, dar și un proiect care nu are nici o șansă de a se transforma în realitate. În plus, se mai vorbește despre utopie ca despre un tip de orientare ce depășește
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
linșajul intelectual și moral, e tocmai datorită faptului că, între timp, s-a consolidat și tradiția "decomunizării". Am amintit deja o parte din autori și din titluri. Dar în această tradiție, cu instrumentele aparent reci ale istoriei propriu-zise și ale politologiei, se înscrie și cartea de față, operă a unor universitari belgieni, aparținînd însă spațiului francofon 10. De altfel, Marc Lazar îi citează cu respectul cuvenit în toate cărțile sale dedicate istoriei comunismului occidental. Cum și autorii comentați aici citează, cu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Waele, L'Europe des communistes, Identités politiques européennes, Questions aux XX-e Siècle, Editions Complexe, Bruxelles, 1992. Nu e inutil să amintesc că acești remarcabili cercetători formează nucleul și animă un grup mult mai numeros axat pe studiul istoriei, sociologiei și politologiei comunismului din cadrul Institutului de Sociologie de pe lîngă Universitatea Liberă Bruxelles. 11 Jacques Bidet, Jacques Texier (coordonatori), Fin du communisme? Actualité du marxisme?, "Actuel Marx. Confrontation", PUF, Paris, février 1991, Actes du Colloque International de Sorbonne, 17-19 mai 1990, organisé par
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
1923-1926) , unde își va susține și doctoratul în drept administrativ (1929). Va îndeplini diverse funcții: funcționar la judecătoria din Pui (județul Hunedoara), referent în Ministerul Comerțului și Industriei, atașat la Legația Economică Română din Berlin (1933-1934), unde audiază cursuri de politologie la Universitatea „Friedrich Wilhelm”, șef de secție în Ministerul Economiei Naționale (1936-1939), șef de secție, apoi director în Ministerul Comerțului Exterior (1940-1941), șef de secție în Ministerul Apărării Naționale (1941-1944), director de studii în Ministerul Economiei Naționale (1944-1948). În 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
de sovietici. În aprilie 1945 se refugiază în Italia și se stabilește la Saló, pe malul lacului Di Garda. În țară va fi condamnat la moarte în contumacie. Își elaborează poemele, din care a publicat o parte, precum și lucrările de politologie, unde expune ideologia legionară din perspectiva sa, diferită de a zelatorilor lui Horia Sima, și întemeiază periodicul „Orientări” (1950-1965) și Editura Armatolii. P. scrie poezie în dialect, inclusă parțial în Mică antologie aromânească, pe care o editează în 1952, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
14, No. 4, 1971. ILIESCU, Adrian-Paul, Conservatorismul anglo-saxon, Editura All, București, 1994. ILIESCU, Adrian-Paul, Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1998. ILIESCU, Adrian-Paul, Solitude and the Birth of Modernity, New Europe College, București, 1999. ILIESCU, Adrian-Paul, Introducere în politologie, Editura All, București, 2002. ILIESCU, Adrian-Paul, Etică socială și politică, Editura Ars Docendi a Universității București, 2007. ILIESCU, Adrian-Paul, Supremația experienței. Conservatorismul pragmatic viziunea anglo-saxonă, Editura EuroPress Group, București, 2008. JAMESON, Frederic, "Postmodernism, or the cultural logic of late capitalism
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
metodologic, susține că numai factorii sociali au valoare explicativă. Sub aspect ontologic, exclude reducerea socialului la individual. Ca doctrină morală și politică, holismul subordonează binele individual celui colectiv" (cf. David Miller, coord., op. cit., p. 350). 309 Adrian-Paul Iliescu, Introducere în politologie, Editura All, București, 2002, p. 139. 310 Ibidem. 311 John Stuart Mill, Despre libertate, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 74-75. 312 Potrivit gânditorilor comunitarieni, "individul nu este doar suportul unor drepturi și libertăți, al capacității de a alege, ci și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
calculator (PC) la fiecare post de lucru (student). Minimum 50% din activitățile de laborator ale fiecărei discipline prevăzute cu astfel de activități trebuie să fie asigurate prin lucrări de laborator experimentale pe standuri și cu aparatură adecvate”. De asemenea, pentru Politologie, Jurnalism, Științele comunicării, standardele specifice prevăd: • Cerințe privind concordanța bazei materiale cu obiectivele procesului de Învățământ și cercetarea științifică, inclusiv cu numărul de cadre didactice și cu numărul de studenți • Cerințe privind dotarea minimală a laboratoarelor • Cerințe privind asigurarea bibliografiei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Nichita Stănescu (1984). V. mai include o cronică a revistelor literare din țară și străinătate, o rubrică de noutăți culturale și informații din actualitatea literară, concursuri literare, reportaje, studii de filosofie a limbii, de istorie (la rubrica „Documentele continuității”), sociologie, politologie, etnografie, arheologie, geografie, cronică dramatică, plastică, științifică, muzicală, scrisori primite la redacție. În ultimii ani ai secolului al XX-lea și în primii ani ai celui următor, V. își sporește lent, dar sensibil, calitatea și prestigiul. Chiar dacă păstrează, în chip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
1942, Ploiești), poet. Este fiul Elenei (n. Athanasiu) și al lui Anton Țânțu. Urmează Liceul „I. L. Caragiale” din Ploiești, absolvit în 1960, și cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvite în 1965, precum și cursuri de politologie la Institutul de Perfecționare și Conducere (1972) și de istoria și teoria artei (1974). A fost metodist la Casa de Creație Prahova, culegător de folclor, realizator de spectacole folclorice, prezentate la festivaluri internaționale, curator al unor saloane de artă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]