237 matches
-
ca pe un mic simbol al sentimentelor lui. Nu trebuie să vă îngrijorați dacă soarele urcă prea sus pe cer. Vă rog să vă luați tot timpul de care aveți nevoie pentru despărțire. Dintr-o barcă, în cealaltă, trecură un poloboc cu cel mai bun sake și diverse delicatese. Chipul lui Muneharu se lumină de bucurie. — Ce surpriză. Iar dacă este dorința Seniorului Hideyoshi, le voi gusta cu plăcere. Muneharu se servi, apoi le oferi cești și însoțitorilor lui. — Poate este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
executau voioși scunfundările lor igenice, asistați de animalele de tracțiune. Și unde, optzeci de ani mai târziu, oficialitățile naive și brave ale secolului trecut își inauguraseră imitațiile lor de peștere fioroase, lacul învîltorat, "purtînd la sînu-i stînci", mesele de piatră, poloboacele cu păcură pentru iluminat, gogoșeriile, țuicăriile, prăvăliile cu mititei, acadele, bigi-bigi și pandișpan, mizilicurile fără de parfumurile cărora în țărișoara asta nu se întreprindea nimic. Și chiar dacă, din păcate, se întreprindea, respectivul exces era iute acoperit și făcut uitat de către fermecătorul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-un desen de Escher. De fiecare dată când mă ridic În picioare să schimb diapozitivul, trebuie să mă țin de marginea mesei și să-mi Înclin capul puțin Într-o parte pentru ca orizontul să devină stabil. Mă simt ca un poloboc uman. Când deschid gura să mă adresez celor doisprezece administratori de fonduri din jurul mesei, vocea care se aude pare destul de sigură pe ea. Dar apoi Îmi dau seama că am doar o idee vagă despre cine vorbește și nici o idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
-am eu și Beciul "Cu oaste bună și strânsuri; "Soroca, Vrancea și Tigheciul "Trimis-au mii viteze guri "Să certe craii cu mânie... "Ce-mi pasă? Mie dee-mi pace "Să-mi duc Moldova-n bătălie "Cu mii de mii de poloboace. Atunci când Turcii, Agarenii Mureau în iuruș cu halaiu, "Oștirea noastră, Moldovenii Se prăpădeau într-un gulaiu. {EminescuOpIV 351} "Și zimbrul cel cu trei luceferi "Lucea voios pe orice cort. "Precum ne-am dus, venirăm teferi "Și toți cu chef și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
La urma urmei, fiecare cu treaba lui! Cârciumarul intrase în viitoare. Umbla după marfă, prinsese gustul banului. Mai plătise din datorie lui Pandele, mai împrumutase, nu se cunoștea. Vara trecuse. Venea vremea rea. Stere a plecat la Drăgășani, să umple poloboacele. A numărat banii, s-a urcat în leagănul unei căruțe și-a strigat căruțașilor că-i gata. Pe la prânz au ieșit din București și-a doua zi se apropiaseră. Viile erau galbene. În plopii Drăgășanilor bătea aripa toamnei, scuturîndu-le frunza
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mișcau greoi în nămolul gros. Și-a chemat nevasta și băieții de prăvălie. Până a doua zi au scos afară gălețile pline. Se deșelaseră. Stere înjura în gura mare că prea umblau încet. Cu chiu, cu vai, a pus iar poloboacele în picioare. Vinului îi pasase. Vasele se șubreziseră. A trebuit să le pună papură nouă. A pritocit băutura. Făcuse floare și căpătase o acreală. Se strâmbau mușteriii. Rămăseseră și zidurile cu o mucezeală. A adus meșteri, a uns cărămida cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strigă la cărăuși să ferească pomii și opri caii: - Ptr, boalelor! Ptr, n-auziți? Descărcară apoi butoaiele și le puseră binișor pe pământ. Proptiră două grinzi groase cu capete de fier în zidul pivniței sub chepeng și începură să răstoarne poloboacele, ținute în frânghii. Vinul suna sub doage și mirosul lui proaspăt îmbată nările negustorului. Butoaiele acelea erau averea lui, sub cercurile de fier clipocea sângele său. Abia târziu, după ce mâncase cu oamenii, Stere își aduse aminte de cele întîmplate. Cântări
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dintr-un aluat uscat, grunjos, ca de pișcot, care erau scoase dintr-un butoi roșu. Cu o claritate pe care n-a umbrit-o nici una din suprapunerile ulterioare, Îl văd parcă pe vânzător Înaintând prin nisipul adânc și afânat, cu polobocul greu pe spinarea Încovoiată. Când Îl strigai, Îl dădea jos de pe umăr răsucindu-i baierele, Îl proptea pe nisip În poziția Turnului din Pisa, Își ștergea fața cu mâneca și Începea să manevreze un fel de mașinărie cu un cadran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
părut că era-n gură, da el era tocma-n fundul pământului, când o-nchis el piatra). Frige el, și-l pune pe băiet după cap și pune pe o mână douăzeci de vaci fripte și pe altă mână câteva poloboace cu apă, cu vin, cu ce-o fi fost nu știu - și băietului îi dă un cuțit ș-o ulcică. - Când mi-a fi foame, să tai cu cuțitu din carne, să-mi dai să mănânc, și când mi-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și l-a dus la casele lui. Așa de multă avere avea el și pietre scumpe ave cât lumina casa, cât de-ntunerec să fi fost. VASILIE - FINUL LUI DUMNEZEU s-au temut să-i dee drumul. Au făcut un mare poloboc de fier ș-au lăsat numai o bortiță ca să se răsufle ș-o încuiet ușa ș-o luat cheia la dânsul și celelalte case le-au lăsat deschise. Ș-au pornit cu gură la măsa: 358 {EminescuOpVI 359} - Mamă, hai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cum ai vrut să mă prăpădești, o zis el. Și s-o luat de a doua oară la luptă cu smeul. Măsurîndu-se, l-a omorât. Nu s-a îndurat s-o omoare și pe măsa, ci au pus-o în polobocul în care fusese închis smăul. S-a dus la Ileana Cosânzeana și i-o spus ce-a făcut cu măsa. Ileana i-au zis: - De-acu încolo s-o lași și niciodată să nu te-ntorci la dânsa c-are să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-se cu degetul în gură. Pe cer, în spatele său, alunecau nori destrămați. Cînd m-am apropiat, băiețelul fugi scărpinînd parcă pămîntul. O căruță mă ajungea din urmă. Duhnind a borhot, două putini troncăneau între draghini; la codîrlă, gol, bălăbănea un poloboc iar, din paie, se ițeau, cu torți de nuiele, cîteva damigene. Un bătrîn cîrligat ca un semn de întrebare îmbrățișase polobocul. Părînd adormit, din cînd în cînd căruțașul lălăia. Singur calul se îndemna în ham. La primărie mirosea a vraiște
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
O căruță mă ajungea din urmă. Duhnind a borhot, două putini troncăneau între draghini; la codîrlă, gol, bălăbănea un poloboc iar, din paie, se ițeau, cu torți de nuiele, cîteva damigene. Un bătrîn cîrligat ca un semn de întrebare îmbrățișase polobocul. Părînd adormit, din cînd în cînd căruțașul lălăia. Singur calul se îndemna în ham. La primărie mirosea a vraiște și pustiu. Împinsei cîteva uși, ca să descopăr în spatele uneia, pe care scria „Vicepreședinte” un ins așezat pe scaun. Cu aer absorbit
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la cinstita mîna dumnealui spătar Manolachi Dimachi, precum să se știe că,... am vîndut dumnealui 4 pogoane de vie și cu livadă din vale de vie cu casă în vie și cramă și toate cele trebuincioase, adică 3 căzi, 4 poloboace și un călcătoriu”. Mai departe scrie: „Și cînd am vîndut,... toți megieșii cum și răzeșii întrebîndu-i și neavînd trebuință de a cumpăra, am vîndut dumisale”. Această ultimă parte a zapisului era obligatorie în orice vânzare. Unii nu o scriau și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în satul Socola. La moartea soțului ei, a rămas datoare cu 150 de lei lui Ioniță Chira, logofăt, care primise ca gaj pentru împrumut cinci pogoane și o fârtă de vie în Dealul Cetățuii, cu livadă îngrădită, două căzi, patru poloboace, două ciubere și o călcătoare. Norocul bietei femei a fost că a obținut un preț bun (450 lei) chiar de la Ioniță Chira. Așa a scăpat de datorii Măriuța „femeie săracă și îndatorită și la alții, de cătră bărbatul meu, cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și vom afla că pe lângă odăjdii, cărți și obiecte bisericești mănăstirea nu-i săracă deloc. Are numai vreo douăsprezece sate, sălașe de țigani, vaci, oi, vii în rândul cărora intră și “patru pogoane și trei hirte la Copou” precum și “2 poloboace vin ot Copou în pivniță la mănăstire”. Întreabă-mă cine nu avea vii în Copou, dragă ieșene. Nu te întreb, fiindcă multă lume se îndulcea cu “poama” și vinul din Copou. Dintr-un zapis al lui “Sămion Gînga seimăn agiesc
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
-i mulțumi și cu apă chioară? Cam știu eu unde bați, dar mai pune-ți pofta-n cui, Pâcule. Până diseară, la Crâșma din drum, nu ai de unde să te înfrupți cu nimicuța. O să mi se corogească gâtul ca doagele polobocului uitat la soare. Si asta îmi trebuie mie? Dar n-am ce face, vrei nu vrei, bea Grigore aghiazmă! Te rog ca din această minută să nu mai vorbești de funie în casa spânzuratului, Dumitre. Ii deajuns o măciucă la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
LG Bușteni în baloți, mănunchi, legătură LZ Butie TO Butoi HG Butoi de vin Fl Butoi din lemn 2C Butoi din lemn cu cep QH Butoi din lemn,cu partea superioara amovibila QJ Butoi mare CK Butoi mic BA Butoi (poloboc) BU Butoiaș KG Cadă (cazan) TB Cadru LV Canistră cilindrică JY Canistră din otel 3A Canistră din otel,cu partea superioara amovibila QL Canistră din otel,cu partea superioara neamovibila QK Canistră din plastic 3H Canistră din plastic,cu partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214221_a_215550]
-
Mediterane, în primul rând, lemn brut, totuși lemnul ce se fasona pentru construcții (de pildă catargele), sau lemnul ce se prelucra pentru nevoile casnice ale marii majorități a poporului (de pildă vesela) - sau pentru nevoile gospodăriei țărănești și boierești (cară, poloboace pentru regiunile viticole) sau chiar pentru export, era obiectul principalei îndeletniciri a meșterului din regiunea de munte. Progresul societății, creșterea necesităților și a cerințelor unor largi pături sociale au determinat o accentuare a specializării și în acest domeniu. În documente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură și ei de venirea mea, zicea tata, dându-ne huța. Ce le pasă? Lemne la trunchi sunt; slănină și făină în pod este de-a volna; brânză în putină, asemene; curechi în poloboc, slavă Domnului! Numai de-ar fi sănătoși să mănânce și să se joace acum, cât îs mititei; că le-a trece lor zburdăciunea când or fi mai mari și i-or lua grijile înainte; nu te teme, că n-or
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și cu zeul roman Saturn, de la solstițiul de iarnă 354, este răscumpărată de Sfântul Vasile care deschide generația sfinților tineri (Dragobete, Sântoader, Sângiorz) și care este considerat "un fecior holtei, împărat al iubirilor, care joacă și cântă, stă călare pe poloboc și chefuiește".355 În seara Sfântului Vasile, de An Nou, când se deschid cerurile, în Bucovina, pentru aflarea norocului, se pune un pahar plin cu apă pe o fereastră, se bat douăsprezece mătănii dinaintea paharului și se merge la culcare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pânzături, catrinți, sumane, / Trase-n furcă de mașină / De Malanca cea bătrână. / Malanca-i sârguincioasă, / Se-nvârtește ca o roată / Și face trebulița toată. / S-apucă iute de spălat, / Focu-n vatră de-ațâțat. / Pune borșișor la foc / Cu moare din poloboc / De pește din bolotău / Legume de la sudău / Și cu apă din Suceavă, / Nu-i mai mânca borș degrabă. Îmblă noaptea pe afară / Pe la răchite cu borți, / Pe la borți cu strigoi. Știe-a face de ursită, / De-ngheață și apa-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce urmau să fie încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lipsite de randament și realizate cu mijloace primitive. Până în anul 1867 străzile au fost stropite cu ajutorul tulumbelor pojarnicilor (pompieiloră, apa fiind luată din râul Bistrița sau din fântânile din apropierea Primăriei. Începând cu anul 1867 au fost puse în funcțiune dou) poloboace mari, ce aveau împreună o capacitate de aproximativ 60 de vedre (750 de litri). Acestea erau transportate în dou) căruțe trase de caii împrumutați de la unitatea de pompieri din localitate. Apa, ce era deversată cu ajutorul unui furtun pe baza principiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
750 de litri). Acestea erau transportate în dou) căruțe trase de caii împrumutați de la unitatea de pompieri din localitate. Apa, ce era deversată cu ajutorul unui furtun pe baza principiului gravitației, „cădea mai mult pe ițarii și opincile omului de la Primărie”. Poloboacele au fost înlocuite în anul 1887 cu dou) sacale. Primul primar care a început bazaltarea (pavarea) trotuarelor a fost Costache Radu. Începute în anul 1889 cu muncitori aduși din București, lucrările au declanșat la vremea respectivă numeroase proteste din partea băcăuanilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]