2,783 matches
-
fie de sufletul Olimpiei, al Alexandrei, al lui Filip și al Leonidei! Dumnezeu să-i ierte! Să fie primit”... Poate le era și lor foame. Așa gândeam eu. Mama nu gusta nimic din bucate, niciodată, mai înainte de a da de pomană. Nici din primele fructe: cireșe, vișine, caise. Ieșea pe poartă și dăruia primului drumeț un pumn de cireșe sau de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
din primele fructe: cireșe, vișine, caise. Ieșea pe poartă și dăruia primului drumeț un pumn de cireșe sau de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama de pomană, de sufletul morților. Astăzi îi dau eu Ariondei de pomană, dar aerul nu mai e atât de înmiresmat, florile nu mai sunt atât de intens colorate, vinul nu mai are același gust. De ce oare? Ce s-a pierdut și ce
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
dăruia primului drumeț un pumn de cireșe sau de zarzăre coapte. Apoi ne dădea nouă și la urmă, gusta și ea. Până și aerul se sfințea, atunci când dădea mama de pomană, de sufletul morților. Astăzi îi dau eu Ariondei de pomană, dar aerul nu mai e atât de înmiresmat, florile nu mai sunt atât de intens colorate, vinul nu mai are același gust. De ce oare? Ce s-a pierdut și ce s-a câștigat în toți acești cincizeci de ani, de când
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
fudul. Ceac-pac! Dar la reluări de faze Parcă ne mai trezim puțin N-avem profil de kamikaze Tiparul nostru-i byzantin. Apocalipsa furtunoasă Îi sperie pe pămînteni... Pe noi nu ne-o găsi acasă - Vom fi la meci, sau la pomeni. Aceasta, poate, ne e soarta S-o tragem și pe asta-n piepți N-aveți decît să-nchideți poarta Dacă tot face ea pe moarta... Hai, că românii e deștepți! Autor, CORNELIU VADIM TUDOR Motto: CAMIL PETRESCU P.S. Pentru că îmi
ROMÂNII E DEŞTEPŢI! ... NE AMINTEŞTE ZEFLEMEAUA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434997324.html [Corola-blog/BlogPost/365890_a_367219]
-
se mutaseră în mijlocul satului, pe malul Ursoaiei, pe șosea, lângă pod. Până să o cunosc ,,personal”, auzeam adesea expresia: ,,- Le amestică pă toate ca Turnica!”...ce?....felurile de mâncare. De ce?...așa făcea ea...și m-am convins de asta ... pe la pomenile pe care Bitina, străbunica mea din partea mamei le făcea pentru pomenirea morților din familia ei. Și cred că mulți erau, deoarece, mai tot timpul se pomenea câte cineva. Peste an, de sărbătorile de nume ale părinților, fraților,...de Înălțare pentru
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1497263432.html [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
doilea, ....mai mici așa, după timp și posibilități. Însă toamna, la Hrisovul Viilor, când creșteau gâștele,ajutate și de peștele de pe gârlă,se făcea țuica din zarzării de la grădină , se culegeau strugurii și ieșea mălaiul nou, musai se făcea o pomană ,, peste” toți morții. Și ce mai pomeni făcea, ...pe așternut,...la propriu! Avea Bitina un ,, drâmb” două ,de pânză de casă țesută în război, mai grosuță, care nu se putea folosi la confecționarea cămășilor, pe care o așternea jos, pe
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1497263432.html [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache Alerg de o vreme să-mi regăsesc timpul uitat pe o margine de drum, când încă acceptam să fiu tăiată în felii groase, inegale și așezată estetic în coșul pomanei de gesturi frumoase, ca un produs bun de folosit 24 de ore sau cel mult un an. Dau anunțul în ziarul străzii pe care locuiesc de 43 de ani. Nimeni nu comentează. Ziarul poate fi folosit pentru aprinderea focului, pentru
BĂTRÂNII DIN GÂND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Batranii_din_gand_anne_marie_bejliu_1337425906.html [Corola-blog/BlogPost/358691_a_360020]
-
câteva capete de copil în căruța cu coviltir, ornată cu sârme, fiare vechi, adunate de aiurea, târnuri și coșuri de nuiele.... - Vrei ceva de mâncare pentru copii? - Dacă tot nu ne lași să ne vedem de drum, fă-ți ceva pomană, cu de-ale gurii! - Da cu animalul ce ai, de-l bați așa de moarte? - Nu știi, tălică, ce jarlă de catâr e ăsta, când îl apucă încăpățânarea. Se tăvălește ca un copil în târg, când vrea jucării. Da am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/catarul/ [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
Din „Expresii Populare”: „În Ajun nu îngrași porcul!” E prima zi din sărbători, Când a șorici copt miroase. Iar grupuri de colindători Duc urări prin curți și case. De vrei să fii ferit de boli, Să guști din a lui pomană. Restul păstrezi de sărbători La cârnați, piftii, pastramă... Din carne sunt preparate Până în seara de Ajun, Mâncăruri mult așteptate, Pentru ospățul de Crăciun. Se face un semn de cruce Cu sânge de la porc tăiat La copii, pe nas și frunte
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1450527508.html [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
din înălțimea scaunului ministerial, funcționarul ordonator de credite să „aloce bani” pentru repararea geamului? Poate o face, dar înainte de alegeri, nicidecum după deși a promis-o în campanie. Da! Voluntariatul este prima inițiativă utilă. Prin voluntariat nu-ți pierzi de pomană timpul. Înveți ceva nou și util, faci noi cunoștințe cu alți voluntari, oameni muncitori de nădejde, te faci cunoscut iar viitori posibili patroni pot aprecia calitatea muncii depuse. Ce mai! Voluntariat poate fi coaserea dosarelor unui contabil sau repararea scaunelor
EDUCAŢIE VERSUS INIŢIATIVĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1443277123.html [Corola-blog/BlogPost/378208_a_379537]
-
preferat să moară, nu și-au pătat demnitatea. Dar nici unul dintre noi nu-și cunoaște limitele până când nu ajunge într-o situație similară, deci este greu a judeca. A CERȘI, conform dicționarului explicativ al limbii române înseamnă a cere de pomană; a cerșetori; a cere ceva cu stăruință; a se înjosi cerând ceva; a umbla cu cerutul; a se milogi; a cere cu umilință. A RUGA înseamnă tot a cere, dar în mod stăruitor, îndeplinirea unei dorințe, un serviciu, o favoare
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
umple până-n gură.” Într-o carte a inginerului Florea Dudiță, fost rector al Universității din Brașov, intitulată „Magister ex cathedra” - carte cu replici memorabile, unele de inspirație personală, altele culese din cărturăria universală, scrie: „De ce credeți că oamenii dau de pomană cerșetorilor, orbilor și ologilor, dar nu dau poeților și filozofilor?“ „Probabil, se gândesc că ar putea deveni și ei cerșetori, orbi, dar niciodată poeți sau filozofi.“ M-a amuzat! Am să vorbesc despre cerșetori, despre acei oameni care se umilesc
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
trebuie să le poarte. Dar acest scenariu este diametral opus spiritului libertății! Și-atunci? Cineva și-ar fi exprimat părerea că „în gura lor este necontenit Paradisul, iar în inima lor este Infernul.” Unii spun că cei care dau de pomană cerșetorilor de pe străzi sau de la porțile bisericilor ar fi vinovați, pentru că aceștia, cerșind, ar întreține o adevărată „școală a cerșetoriei”. Cu adevărat, sărăcia este degradantă și nu poate fi o condiție socială bună. Este îngrozitor să te umilești continuu, o
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/_mai_sunt_cersetori_in_lumea_asta_vavila_popovici_1328736044.html [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
Eu am de dus în pană Familia mea, Și alți cinci pensionari, Și am de dat din ea pentru țărani, Și pentru rana mea de pus pe rană - Ei strigă: “Țară, țară, vrem ostași!” Eu mă ascund în propria mea pomană, Aș vrea să-ntineresc, Să scriu, să scriu, Din ce, și ce, nu am, și nici nu știu, Din scrisul meu, să am să dau, în țară, Serviciu, Pentru un ostaș de școală - Și-mi fac avânt Și-alerg Alerg
JOC RIDAT de JIANU LIVIU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Joc_ridat_jianu_liviu_1330603961.html [Corola-blog/BlogPost/365183_a_366512]
-
O fi frumos? Are asemuire cu ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiil e unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, să arate mai frumos. Las în urmă pădurea cu stejarii scârțâitori și pensionarul așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit de
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_catre_nicaieri_stan_virgil_1380392076.html [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
că i-am adus o prăjitură. Uită de ouă și de drojdie și înfuleca prăjitură, bucuroasă. Mă gândesc acum dacă am reușit să îi îndeplinesc dorința lui Mile. Va urez succes și vouă și să vă ajute Dumnezeu! (Cătălin) DE POMANĂ "Azi am împărțit mâncarea pe care mi-a pus-o soțul în caserola, la birou, că aveam niște deadline-uri, cu tânți Marga, femeia de serviciu. E slabă și amarata, vai de mama ei! Am și stat câteva minute de taclale
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Va_provoc_mile_carpenisan_marian_malciu_1333471058.html [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
le fac două straturi, mă credeți? Mile, data următoare să ai grijă ce-ți dorești că, uite, s-ar putea să ți se împlinească, dar cu prețul spinării mele rablagite! Dumnezeu să fie cu ține!" (Theo) "Azi am dat de pomană! N-am știut ce să fac altceva! Și chiar am vorbit cu colegii de birou: habar nu mai avem ce înseamnă să faci o faptă bună! Dar o să ne gândim". (Stefanut) "Știu că nu este o scuză să vă spun
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Va_provoc_mile_carpenisan_marian_malciu_1333471058.html [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
cu brațele deschise. BOIER CIOCOIU: Ei căpitane, cum a fost? CĂPITANUL ARNĂUTU:(morocănos) Un adevărat măcel. BOIER CIOCOIU: (iscoditor) Dar... vreo comoară în loc de coșciug n-ați găsit? CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu ironie) Galbenii i-am îngropat lângă cadavre... să aibă de pomană! BOIER CIOCOIU: Căpitane, îți bați joc de mine!? CĂPITANUL ARNĂUTU: Vampirilor nu le pasă de aur. Ei își apără viața și nu aurul. BOIER CIOCOIU: (îl ia prietenește de după umeri) Haide în beci să te cinstesc! CĂPITANUL ARNĂUTU: Prefer să
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
în spatele acestora puzderia de personaje dezagreabile. Au explicat, de asemenea, cum aceste alegeri au fost în mare parte „rezolvate” prin revizuirea legii electorale în așa fel încât să servească cât mai bine intereselor de partid. Florin Negruțiu a scris despre pomana electorală, tradiționala flegmă pe fața oamenilor onești care au muncit și muncesc în această țară. Toate acestea procedează un Parlament și mai odios decât cel pe care România îl are astăzi. Unul în care, va trebui să mă credeți pe
România nu poate fi salvată de o mână de oameni by https://republica.ro/romania-nu-poate-fi-salvata-de-o-mana-de-oameni [Corola-blog/BlogPost/338646_a_339975]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > NU MĂ-NTREBA DE UNDE VIN Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1088 din 23 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului vinde tot ce ai și dă săracilor, dar vinde cât mai ieftin poți ori fă pomană cu vreun ciung, cu-n paralitic ori vreun orb și pune-ți sufletul în palma mea, căci asta e... averea ta! dar cine sânt, nu mă-ntreba. să nu te rușinezi de trupul tău, lasă-mă pre mine doar sfios
NU MĂ-NTREBA DE UNDE VIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_ma_ntreba_de_unde_vin_george_safir_1387830984.html [Corola-blog/BlogPost/363552_a_364881]
-
du-le o pâine din cele două din cuptor și o oală de lapte covăsit că le-o fi foame. - Ce-ai zice dacă-i cinstesc cu o litră de țuică? - De atâta drum or fi obosiți săracii. Fă-ți pomana întreagă și du-le o jumătate! Zis și făcut! Costache al lui Turcu puse într-o papornița țărănească o pită din țest, o ulcea de pământ cu lapte de vacă, o sticlă de țuică și o luă agale pe cărăruie
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
cele mai frumoase ouă între ei pentru a pecetlui prietenia lor veșnică, considerându-se frați, surori de cruce. Magdalena pregătea cu grijă ouăle rămase pentru încondeiere. Avea mereu strânse într-un sertar bucăți te lumânări de ceară, unele rămase de după pomenile morților la care a participat în decursul întregului an, altele rămase de după arderea lor în timpul întreruperilor de electricitate. Se întâmpla să rămână fără electricitate datorită penelor de curent. Lua rămășițele de lumânări și le așeza cu grijă într-o cană
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1493136053.html [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
înfigea o lumânare, pe care o aprindea. Mirosul de tămâie și plâlpâirea lumânării mă încântau nespus. Parcă mai mult decât miile de beculețe puse acum prin pomii din Cluj. Ne duceam la vecini cu turtițele. Mama zicea că asta e pomană pentru cei morți.” Talentul de povestitor al Titinei Nica Țene are forță emoțională, este cuceritor. Cartea are caracter autobiografic, sunt redate cu fidelitate secvențe de viață trăite, portrete de prieteni și ... dușmani, de buni și răi ... , analizați și judecați cu
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
se lăsase peste sat, dar noi tot pe afară eram. Moșul lui Ilie al Ioanei chiar ne-a cântat din caval. Acesta era un fel de bunic al satului, nu avea pe nimeni, și trăia din mila oamenilor și din pomenile morților. Nu răbda de foame, fiindcă în sat mureau oamenii pe capete. Nu existau doctori. Trăiai numai dacă aveai zile, cum zicea mama. Moșul Ilie al Ioanii stătea într-o casă mică, lângă o coastă. Coasta este și astăzi, și
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
satului pentru a-i ține și pe viitor în neuitare pe martirii care s-au jertfit pentru Neam și Țară. La masa de pomenire, am servit bucate alese, pregătite de harnicele Maria Dascaliuc și Maria Macoveiciuc, toți primind colăcei de pomană de la generosul Sain Mândrescu și de la soția sa, Mărioara, de sufletul tuturor Eroilor Neamului, suferinzilor răposați, care și-au găsit veșnicul repaus sub ghețarii siberieni, în pustiile Kazahstanului, în Karelia și Republica Komi, în gropile comune de pe țărmurile Lacului Onega
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]