10,721 matches
-
stradă, crau! pe un stâlp de telegraf, de nici nu bănuiau bieții oameni ce cârâie dumnealor. Zbârnâiau întruna mesajele cifrate la maestrul Ciorică, iar acesta, extrem de îngrijorat, întocmi un raport minuțios despre starea tulbure din țară. În scurt timp se pomeni strigat la împărăteasă: - Să vină maestrul Negru-Cioară! Alergă speriat pe coridoarele palatului și se înclină adânc când intră în sala tronului. - Apropie-te, maestre, apropie-te! rânji împărăteasa. Tremurând, aplecat și cu pași mici, maestrul se apropie de tron. Bâigui
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
se strecoară singurătatea... II. GHEORGHE ANDREI NEAGU - NEDUMERIREA, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. (Schiță de roman) Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era orfan. Tatăl lui murise la Oituz. Toader primise pământ ca un fel de veșnică
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă ... Citește mai mult (Schiță de roman)Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe toți eroii, orfanii de război și cei care n-au avut de niciunele. El era orfan. Tatăl lui murise la Oituz. Toader primise pământ ca un fel de veșnică
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
pe noi în fața lui Dumnezeu, dar, după cum menționează Sfântul Ioan de Kronstadt, să ne așezăm ca în fața unui Tată iubitor, cu simplitate 10. A ne ruga nu înseamnă să facem doar rugăciunile de dimineață și de seară, ci să-L pomenim și să dialogăm permanent, pe cât se poate, cu Dumnezeu. Lui să-I cerem un sfat, să-I prezentăm o situație mai complexă, dar și să-I mulțumim, să ne bucurăm de lucrările Lui, să le înțelegem încercările îngăduite, să-L
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1343029470.html [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
proză poetică, Aurel Avram Stănescu deține taina fabulosului poetic: „am călărit împreună armăsarii norilor cenușii până au fugit înnebuniți de zările sângerii curățând umbrele și ochii zânelor cu dantelării de alpaca.” Pentru a-i înțelege esența profund-spirituală, trebuie să-l pomenim aici pe Saint-John Perse: „Ô toi, desir, qui vas chanter...” Și replica poetului Aurel Avram Stănescu: „cuprindeai în palmă lumea!”. Și iată cîntecul de lebădă: „Nu plânge! Visează, știu că ești frumoasă! Mi-a șoptit un înger.” Ciudată este însă
TAINA SCRISULUI (36) – DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_lila_taina_scrisului_36_des_ioan_lila_1346806509.html [Corola-blog/BlogPost/343760_a_345089]
-
-l și pe el”, și o pornire de ospitalitate, emblematică și ea pentru români, și ideea că „oameni suntem”. Și m-am dus în josul paginii uneia din aceste reviste, apoi a alteia, m-am uitat mai bine și m-am pomenit pe ulițe românești mirosind a sat la vremea înserării, cum de ani nu mai avem, aievea, nici în România, dar sat al cărui spirit există, în continuare, oricât ne-am fi urbanizat și occidentalizat. La o portiță, se istorisea o
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Acasa_din_indepartate_zari.html [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
loviturile de ciocan ale valurilor uriașe. Ben, cum îi spun prietenii, a intrat în fiecare compartiment al navei, a stat de vorbă cu toți membrii echipajului, a filmat viața simplă a celor care aduc glorie țării, fără a li se pomeni vreodată numele, fiind atunci secondat de cel care și-a asumat mânuirea camerei de filmat, Marian Moșneagu. Nu ezit să reiterez afirmația că de la Benone Neagoe am învățat și savurat unele dintre secretele realizării reportajelor de televiziune, aidoma untului întins
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
în alb, încins cu brâu roșu, stând cu ochii prelinși la ceata Călușarilor. Amintindu-și asta, Dinu îl încredință pe fratele îngrijorat că-i va vorbi băiatului. Și chiar o făcu. Două zile să fi trecut? Ori trei? Frații se pomeniră cu Vătaful în ogradă. Dădu binețe și, nici una nici două, îl întrebă pe Filu dacă se simte vrednic să-i fie ucenic, deoarece auzise că taman asta și-ar dori. Copilul, după clipa întâi de uimire, înțelese că avea să
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
până ce te văd slugă!) și mai ales de faptul că pământul nu merge chiar pe un perfect rotund? Cine? Cine e el, cine sunt eu și cine ești tu? Ce este omul? Omul , acest EU - TU, cu, sau fără etc-ul , pomenit ceva mai sus? Referință Bibliografică: EU -TU (Identitatea, diferența în a fi și etc-ul) / Nicolae Bălașa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 3, Anul I, 03 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Bălașa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Eu_tu_identitatea_diferenta_in_a_fi_si_etc_ul_.html [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
morții. După câteva săptămâni de sub stratul de var a apărut moartea. Nu la mult timp după această apariție Bican a murit. Să fi fost un blestem, o pedeapsă sau o minune? De atunci nimeni nu a mai îndrăznit nici să pomenească de pictura cu moartea. 2) Anii au trecut și șița de pe acoperiș a putrezit. Enoriașii care aparțin de această mănăstire au făcut toate demersurile pentru a primi aprobarea de înlocuire a acoperișului cu șiță nouă și cu toată lemnăria nouă
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
Vinerea Mare” sau „ Vinerea Patimilor lui Christos". Pentru că în această zi, Cerul, Pământul și Adâncul au fost martorele celei mai groaznice bătălii din istoria omenirii. Oricâte lupte, războaie, bătălii umane, crucificări au existat de-¬a lungul anilor, despre niciunul istoria nu pomenește atât de mult. Și la niciunul nu s-¬a întunecat Cerul de durere în mijlocul zilei, devenind dintr¬-o dată, întuneric. Despre niciun război din lume nu se vorbește atât de mult, cât se vorbește despre bătălia spirituală care a avut
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
realitate. Pe măsură ce interesul pentru țăran creștea, s’a ajuns să nu se mai poată vorbi despre el decât în termeni hiperbolici. Iar când sufragiul universal a oferit un buletin de vot țăranului analfabet și nemâncat, oropsitul de ieri s’a pomenit deodată tiran prin procură. Pentru că toate mișcările în favoarea țărănimii au fost infectate de retorism, au rămas simple intenții fără rezultate practice. După o sută de ani de emancipare, devenit proprietar asupra aproape totalității pământului cultivabil, țăranul român se află în
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Hristos îi cere această jertfă. Perioada de detenție o numește „exercițiu de iubire” și fiecare nouă restricție care le era impusă însemna o potențare a acestui exercițiu. Relatarea cea mai tulburătoare pe care ne-o face și despre care va pomeni și o altă mărturisitoare cu care am stat de vorbă, Tanța Moței, este vindecarea de o boală gravă, nediagnosticată, a Elenei Codreanu, pe când se aflau la penitenciarul Mislea. Vindecarea a avut loc în urma a 40 de zile neîntrerupte de rugăciune
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
personalului administrației penitenciare. Plutonierul Ion Dobre (Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele), căpitanul Elena Tudor (Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne), gardianul Olteanu (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă) și un lung șir de alți anonimi dar pomeniți prin faptele lor demonstrează că mașinăria comunistă nu a funcționat fără reproș și că în ciuda oricăror eforturi ale unui sistem evident demonic, ce desfășura forțe gigantice spre a distruge omul ca persoană, aceasta nu s-a reușit. Scânteia de divinitate
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
comunismul a distrus fără să poată pune nimic în schimb și, în urma acestei constatări a cărei concretețe e incontestabilă, se impune ca, abordând comunismul ca regim politic sau ideologic, să-l privim și din perspectivă teologică. „Antispiritul comunist” de care pomenește părintele André Scrima este în fond acel suflu demonic care îl străbate în toate cotloanele sale. Proteic și insidios, comunismul își păstrează constanta demonică în toate împrejurările. Ca neam și persoane care am trecut prin experiența comunistă, ni se impuneca
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Proza > GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului 27.01.2016 Găina (Scheci a la nea Mărin) Elena Agiu-Neacșu Mă, frațâlor, ascultați la mine pățanie! Mă pomenesc anu’ trecut, așa pe primăvară cu Ion a lu’ Fleașcă la poartă. Nea Mărine, zâce, vino pân’ la mine că am o treabă cu ’mneata! Ce treabă, mă? îl întrebai. Ce treabă ai tu cu mine? Vino, zâce, și o să
GĂINA (SCHECI A LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1453921842.html [Corola-blog/BlogPost/378034_a_379363]
-
foiam în preajma lui. Diverse. Îmi scrie, de pildă, că acum la el în Pomerania trebăluiesc polonezii, că a devenit, ceea ce n-ar fi crezut niciodată, proprietar de săli de spectacole la Hamburg. Și că mă invită să-l vizitez ... Te pomenești că, își trădase adevărata preocupare tata, după ce mi-au citit scrisoarea, cum le stă în obicei, ăștia iar mă vor chema să le dau declarații. O vreme, nu mai țin minte dacă ți-am spus sau nu, mă tot chemaseră
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
cu presupusul, îmi dezvăluia în continuare interlocutorul meu ocazional, că era bine proptit dinafară!... Și amintise numele lui Rennhoff, a cărui scrisoare el însuși i-o adusese tatei, și al încă unui individ, Cezar, de care tata însă nu-mi pomenise niciodată. Dar de ce ți-a adus-o tocmai Magda? țin minte că întrebase mama, imediat ce văzuse în mâna tatei scrisoarea lui Rennhoff. Fiindcă, răspunsese el, e venită pe adresa baroului, iar pe Magda l-au reprimit de curând în barou
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
deși ne aflam la mulți kilometri în spatele frontului, de mici unități de comando inamice. Îmi terminasem destul de repede treburile și mă vedeam deja pe calea întoarcerii la divizie, unde urma să îți sărbătoresc venirea ta pe lume, când m-am pomenit abordat de un aghiotant. Că mă recheamă Rennhoff la dânsul, îmi comunicase. Herr Leutnant, îmi spusese cu gravitate colonelul revăzându-mă, pe lista aceea pe care mi-ai prezentat-o spre aprobare mai adineauri există o importantă omisiune. Îmi vorbea
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
mi-ar fi dat cu ceva în cap. - Păi, după spectacolul de la ceceu și fuga lui Ceaușescu, teroriștii ori securiștii, ce or fi fost ăia au pus mitralierele pe noi iar eu am rupt-o la fugă și m-am pomenit pe la Statuia Aviatorilor unde m-am hotărât ca să vin aici deoarece am auzit pe stradă că la Televiziune se va constitui Guvernul. - Ce vorbești? - Dacă-ți spun! E unu Iliescu despre care se zice că ar fi luat frânele și
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
The Pimp and His Trophies, semnat de artista vizuală Antoinetta Zwirchmayr, este o revizitare onirica a amintirilor din copilăria autoarei despre bunicul său - unul dintre cei mai celebri proxeneți din Salzburg. Aflând de pasiunea bunicului pentru vânătoare, ‘trofeele’ despre care pomenește titlul filmului capătă o nouă viață, materializându-se din purgatoriul memoriei prin procesul de reflecție cinematografică. Renumitul artist român Călin Dan revine în selecția festivalului cu Still Life, Poire gelée, o lucrare ce intră pe teritoriul conceptual al artei video
Prima ficțiune filmată în Marele Accelerator de particule de la CERN, în premieră la BIEFF by http://www.zilesinopti.ro/articole/11523/prima-fictiune-filmata-in-marele-accelerator-de-particule-de-la-cern-in-premiera-la-bieff [Corola-blog/BlogPost/98518_a_99810]
-
lumii noastre este, de fapt, o iluzie abil creată de o inteligență de nenumărate ori superioară nouă, în ,,Muguri de vise” poeta spune că ,,realitatea nu-i altceva decât/ ce-i permitem să fie”. Numele zeului Thanatos (zeul morții), arareori pomenit cu teamă în mitologia greacă, apare în poezia Mihaelei Oancea nu ca o entitate înfricoșătoare, ci ca un zeu al transformării dintr-o formă de existență în alta. Această ipostază a lui Thanatos am întâlnit-o în Luceafărul lui Mihai
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
Gălbenuș. Printre ouă, printre frați, Nu știu cum, nu mă-ntrebați, Ud și-n haină aurie, Prinse-a face gălăgie. -Lângă puii negricii Cum putuși tu ca să vii? Se-ntreba cloșca-mbufnată, Cu galoși și nemachiată. -Doar de-atâtea generații N-am pomenit deviații. Negri-am fost din tată-n fiu Zise cocoșul zglobiu. Și-uite-așa, lângă coteț, Se-ntocmi un sfat isteț. Discutând acest delict Se ajunse la verdict: Gălbenuș e negreșit, Pui de rață rătăcit. Referință Bibliografică: Gălbenuș / Teodora Noje : Confluențe Literare
GĂLBENUŞ de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Teodora_noje_1397931106.html [Corola-blog/BlogPost/375996_a_377325]
-
noastră națională, ce știi tu. Dar rezolvăm noi și asta. A trecut vremea când bărbații mai cumpărau încă flori pentru doamne, le cântau serenade sub balcoane, le închinau ode, se băteau în duel pentru dumnealor. DOAMNA CUCU: Măi Cuculeț te pomenești c-ai prins șpilul. CUCU (misterios): Cucule, fă-ți autocritica. Ia spune tu sincer de când nu i-ai mai cumpărat soției tale flori? Mândria noastră, turnătoarea familiei își dorește un buchet de flori. Dar nu vrea trandafiri că ăștia se
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1.html [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
eu catastrofă, nu tu. CUCU: M-ai convins, mamă. Mă duc să-mi leg iar șorțul de gât. (Își pune șorțul, se duce la bucătărie de unde se întoarce cu două cești aburinde de cafea). DOAMNA CUCU: Ai găsit cafea? Te pomenești că e și naturală. CUCU: Aroma e naturală, sută la sută, dar cafeaua... DOAMNA CUCU: Aha! CUCU: Cine bea cafea naturală, în fiecare zi, am citit în nu știu care ziar că ziarele de-asta scriu ca să băgăm la bilă, se urcă
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_1.html [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]