1,123 matches
-
i l-a mai tolerat. Și în aceeași zi a și ordonat suprimarea ziarului. Luat prin surprindere și, ca de obicei, fără a lua în calcul consecințele tot în aceeași zi Mircea Damian i-a expediat această impetuoasă, nestăpânită telegramă (pomenită uneori, dar rămasă inedită): Domnule Nichifor Crainic, Ministrul Propagandei Protestez cu indignare contra măsurii abuzice pe care ați ordonat-o împotriva ziarului "București". Am raportat pe cale telegrafică și prin memoriu Generalului Antonescu. [...] Am dreptul să trăiesc din meseria mea și
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
poate fi exploatat literar. Cărțile se mai scriu și din cărți, cum s-a spus de atâtea ori. Adesea, viața este atât de generoasă, încât subiectul îți poate apărea singur în cale, totul este să nu ratezi întâlnirea. În privința personajelor pomenite, punctele de pornire au fost foarte diferite. Unele au avut vagi legături cu diverse persoane reale: o privire anume, o replică sau, mai rar, o întâmplare te pot urmări uneori mulți ani până își găsesc locul în vreo carte. Alteori
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
vizibilă în DOOM (care înregistrează doar variantele literare); de fapt, în uz, se manifestă mai multe tendințe de regularizare a paradigmei; substantivul nene, de exemplu, a căpătat și o altă formă de articulare, tipic masculină: nenele (cu genitiv-dativ: nenelui). Formele pomenite sînt de fapt legate de un sens mai nou al cuvîntului, frecvent în uz, dar în mod surprinzător neînregistrat de dicționarele noastre din ultimii ani. Nene(a) nu mai este de mult doar termen de adresare (Hai, nene! Nene Vasile
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
moment dat, contestă ceva ce până atunci acceptaseră, intră în dezacord cu linia oficializată a grupului din care fac parte. Un dezacord exprimat public, bineînțeles, și nu în convorbiri particulare sau în pagini tăinuite de jurnal. Toți cei patru scriitori pomeniți mai sus ilustrează această categorie a contestatarilor din interior, ca foști membri ai partidului comunist.Un D. }epeneag nu o ilustrează pentru că nu fusese în partid. El însuși spune : "Disident e cel care se abate de la linia partidului său. Eu
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
a lungul întregii opere, definindu-i acesteia scriitura. Numele lui Filimon și al lui Balzac au fost puse de atîtea ori împreună, încît caracterul balzacian al Ciocoilor vechi și noi a devenit cu timpul un loc comun al criticii. Niciodată pomenit (spre deosebire de alți scriitori, numiți explicit în text, precum poeții greci, Machiavelli, Lavater ori Alexandre Dumas), Balzac își impune, difuz, prezența. în epoca lui Filimon, Balzac reprezenta prototipul romancierului contemporan de mare valoare. îl evocau și îl imitau, între alții, C.
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
exersate pe unguri și, aici, ironia lui Odobescu funcționează din plin), înșiruirile de date trebuie că le-au părut agreabile celor ghemuiți, într-o seară rece de februarie, în lojele Atheneului Român. Povestea continuă cu Iosif al II-lea, urmașul pomenitei împărătese, un apărător al românilor, pe cît se pare. Principiul mental, de notorietate în epocă, dincolo de documentele lui Odobescu, pus în funcțiune aici, este compensația de la mai mare - unde a scuipat boierul, sărută Vodă Cuza. Locul unde s-a găsit
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
dans de societate. Ele se duceau după-masă la anumite cofetării unde se servea ceai, ca să privească cum se dansează tangoul. Coincidență ciudată, în acea perioadă era elev de liceu, la Geneva, J. P. Borges, adolescent și el." De asemenea, merită pomenită recenzia lui Gelu Ionescu la cartea lui S. Damian, Trepte în sus, trepte în jos, în rîndurile căreia este deplîns conul de uitare în care a nimerit criticul stabilit la Heidelberg: "În primul rînd, S. Damian este un scriitor uitat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
Credința aceasta, în unitatea ortodoxismului și modernismului, i-a justificat, prin urmare, lui Paul Sterian manifestările din anii 1930-1933. Justețea ei poate fi pusă la îndoială, nu însă și "sinceritatea" ortodoxismului și a modernismului practicate de poet acum. În afară de manifestul pomenit, Poezia agresivă sau despre poemul reportaj, nelipsit din antologiile mișcării, mai stau sub semnul avangardismului "pretextul teatral" Hérode (tipărit în "Contimporanul"), poemul Reportaj assirian (din "Cuvîntul", 1932), fragmentele din Romanul tînărului Anadam, D-l Vam Ex-Înger, Fata Morgana. Li se
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
dumneavoastră. Cu cele mai bune urări și cu o admirație profundă, Petru Comarnescu./ 7. VI. 940, BUCAREST, ROMÂNIA. 10, STR. GRAL LAHOVARY". Autograful scris pentru R. M. Hutchins este similar celui pentru Felix Frankfurter, cu mențiunea că activitatea acestuia este pomenita la paginile 129 și 411. Pentru profesorul R.T. Flewelling a scris următorul autograf: "To Professor R.T. Flewelling, aș a greatfull and sincere token of high appreciation for hîș educațional methods and for hîș creative personality. This third book of mine
Petru Comarnescu și S. U. A. by Icu Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/8035_a_9360]
-
de pildă, că dintr-o anumită dispunere a trupelor reiese că numărul oamenilor lui Vercingetorix era mult mai mic decât cel indicat de Cezar." Dar merită să ne cultivăm scepticismul? Evidențele ne-ar infirma: Este semnificativ cât de des este pomenită capacitatea lui Cezar de a o lua înaintea evenimentelor: Ťîși dădea seama de ce Indutiomarus vorbea astfelť; Ťprevăzuse că Vercingetorix va proceda astfelť; Ťîși dădea seama de aceste uneltiriť" Îmi rezerv plăcerea de a nu reproduce între ghilimele finalul excelentului eseu
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
contra. Lupta pentru putere devine particularitatea lumii contemporane, bulversată și ea de alegerile electorale. Un cronicar pertinent - Felicia Mihali - considera că Zoe (Magda Catone) ar fi unica reușită a distribuției (Evenimentul Zilei, 8 oct. 1999). Într-o montare mai rar pomenită - cea a lui Cătălin Naum, de pe scena focșeneană, din 1999 - reținem ideea unei Zițe gravide, plînse, care parcă se roagă de cumnat să nu o dea după bagabont...CÎt privește cuplul Veta-Chiriac, nu putem trece nepăsători peste faptul că aici
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
În această zi, în Anglia, Gregory Peck suflă în cele 7 lumânări ale tortului aniversar. În Franța, Bette Davis este sărbătorită pentru cei 15 ani pe care îi împlinește. Jurnalul acesta poate satisface obsesia textualismului conform căruia maxima performanță a pomenitului textualism ar fi recuperarea întregului text al lumii. Să transferi în text tot ceea ce ai trăit. Apare în text chiar și certificatul de botez „Subsemnatul, Preot Paroh....“. O analogie interesantă. La fel ca în proza optzecistă sau ca la Dos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
bucătărie și să mănânce fără ca asta să deranjeze cumva pe cineva. Casa lui era și este până la o eventuală sistematizare ceva mai joasă înfiptă în pământ, iar din blocurile de vizavi se vede perfect cel mai mic detaliu din bucătăria pomenită. Și pensionarii plictisiți din blocurile de peste drum își găsiseră de la o vreme un hobby destul de stânjenitor în a stasă-i numere lui Nae îmbucăturile. Așa că, spre a nu se îmbolnăvi de ulcer pe fond nervos sau alte boleșnițe similare, Nae Stabiliment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
înghesuit... Nimeni n-ar fi bănuit vreodată măcar că, în această familie, odinioară fără cusur, ar putea să poposească necazul și să prindă rădăcini într-atât de adânci. Ea era formată doar din doi membri: mamă și fiu. Victoria - mai sus pomenită - rămăsese văduvă, pe când băiatul ei avea numai șase ani. După ce suferise cât suferise, ea făcu un efort de voință și se sculă din agonie și, revenindu-și aproape pe deplin, încercă să-și încuie trecutul amărui și întunecat într-un
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
respir cu proprii plămâni ai Iozefinei; treptat simțeam cum mi se împrospătau de-adevăratelea toate organele de holtei sastisit, ipohondru și pretențios; era ca și cum coborau ca la o comandă unică, și ele, în tălpile ei. Atrași amândoi de ne mai pomenitul portret al Contesei de Bethlen din pasajul mult îndrăgit de Iozefina, deschideam cartea lui Alexandru Ivasiuc, cu cele două nuvele, “Con de vânătoare” și “O altă vedere”, la pagina 12, și urmăream visând, în lectura care-mi aparținea, citatul: “...o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și acum se cunoaște locul unde o fost cărămidăria. Numai să sapi acolo și dai de resturi de cărămidă - a precizat Cotman. Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, familia asta a lui Bașotă n-ar fi fost atât de pomenită. Dar ultimul urmaș pe linie bărbătească a lui Ioniță o fost Anastasie Bașotă, om binecuvântat de Dumnezeu, care a ajuns și hatman al Moldovei! Întâi și întâi, cam prin 1838, o făcut o școală primară în limba românească, pentru copiii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
lui Timur Lenk spre Europa de Sud-Est, denumiți astfel după grecescul thingano (pronunțat thigano - numele unei secte din Asia Mică). George Guțu observă că Erich Bergel nu pune în prim plan pitorescul și picarescul acestora - ci nepăsarea, dezinvoltura, nonșalanța, caracteristici pomenite și de clasicul Lenau. Studiul Alexandrei Millner despre quasi-necunoscuta autoare austriacă Marie Eugenie delle Grazie (1864-1931), de origine din Banat (a cărei povestire Die Zigeunerin, 1885, pune în valoare ,,vraja acestei culturi") nu omite umbrele aduse de sărăcie, pasiune dezlănțuită
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
Scoase o perie din geantă și începu să se pieptene. Voia să arate bine în caz că venea televiziunea. Din celelalte case de pe stradă se scurseră câțiva oameni. Alții urlau de mama focului, mistuiți de flăcări. În câteva minute apăru și televiziunea pomenită mai sus. - Ce părere aveți despre ce se întâmplă? o întrebă un reporter tânăr și penibil pe babă. - Nu știu. - Cum nu știți? se supără reporterul. Nu vă pare rău? Nu e groaznic? - Nu știu, repetă baba. Ești cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
o teamă de neînvins, ci cu advărată uimire, o stupoare greu de descris, căci vorbele pe care tocmai le auzise depășeau cele mai inimaginabile erezii de care auzise de-a lungul Întregii sale vieți. Dumnezeu și „Eu, Regele”, În ordinea pomenită - sau invers, căci cu privire la acest amănunt preoții și justiția nu erau niciodată de acord -, fuseseră dintotdeauna piatra de temelie pe care se așezase lumea lui, și nimeni, de cînd avea el judecată, nu Îndrăznise să pună la Îndoială În prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
căderea nopții se Întindea, exact ca și chilianul, rămînÎnd nemișcat și În tăcere, cuprins de groază, pînă cînd somnul Îl răpunea, pentru douăsprezece ore, cît dura Întunericul la acele latitudini ecuatoriale. Cu trecerea timpului, Mendoza și el deveniră complici, cu toate că pomenita complicitate se limita la Împărtășirea acelorași temeri și pedepse, fiind neputincioși să conceapă un plan care să le Îngăduie să scuture jugul sclaviei. Între timp, Iguana Îi păzea. Nu știau cînd, nici În ce fel, Însă chiar dacă uneori treceau două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
era căpitanul, armatorul, stăpînul absolut al acelei insule care Într-o zi, cînd armata lui de sclavi va fi crescut suficient ca număr, avea să se declare independentă, căci nu pricepea de ce trebuia să accepte autoritatea regelui Spaniei cînd, probabil, pomenitul rege - oricine ar fi fost el - nu avea nici măcar noțiunea existenței acelei insule pierdute. Dar asta era Încă departe, după cum știa foarte bine. Avea nevoie de oameni și de arme, ca de altminteri și de o șiretenie ieșită din comun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Mendoza știa cu certitudine că acel curent puternic care venea dinspre coasta americană avea să-l Împingă fără greș spre apus. Dacă nu avea, prin urmare, norocul de a ajunge curînd pe insula Charles sau În partea sudică din Albemarle, pomenitul curent avea să-l tîrască În Pacific și În cazul ăsta s-ar fi scurs luni de zile Înainte să zărească din nou pămîntul. Ba chiar exista riscul să Încapă pe mîinile triburilor de sălbatici din Noua Guinee sau Melanezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Ce-ți veni camarade cu Consiliul? De ce te interesează Consiliul?" Leonard Bîlbîie a ridicat aproape imperceptibil din umeri, "mi-a venit și mie, cred că e la mintea cocoșului să te întrebi că dacă sînt luate sub control toate punctele pomenite este normal că nu poate fi neglijat tocmai Consiliul de Miniștri. Nu credeți că e obligatoriu să fie pus sub control tocmai Consiliul de Miniștri?". Inginerul Stoicescu s-a întors derutat către locotenent, acesta era din ce în ce mai vînăt și mai încrîncenat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
multă măiestrie, cum le recitește încântată, hohotind uneori grotesc, hî,hîî,hîîîî, auzi Nik, hîîîî, asta-i bună, forfeca revistele, ziarele, pentru a burduși blestematele de plicuri. Cât au stat la ea, au făcut un adevărat pomelnic. Pe fiecare ins pomenit l-a înzestrat cu mici note orientative. Despre unul au zis că trăiește doar în prezent, ce-a făcut în trecut îi repugnă, parcă n-ar fi fost tot el acela, poate crede că va fi iertat dacă-și neagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rafturi și purtau pe copertă numele lui Marx, Engels și Lenin. Mai erau și alți scriitori acolo pe care i-a uitat, căci n-a mai avut ocazia să-i Întâlnească de atunci, cum s-a Întâmplat cu cei trei, pomeniți mereu de tovarășii lectori la Învățământul de partid și la diferite instructaje la Sinaia, Posada sau Zalău, În anii de după război. În fața geamului era un mesteacăn care tremura mereu de frig. L-a tăiat chiar el În '56, la porunca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]