465 matches
-
găsiți au aparținut, chipurile, unor „jidovi” <endnote id="(341, p. 107)"/>. Probabil că motivul mitic referitor la comorile jidovilor legendari a beneficiat și de credința În mercantilismul și bogăția „evreilor reali”. „De bogăția cea mare a Jidovilor s-a dus pomina - zic țăranii. În Vâlcea se zice de un om bogat, «chiabur», că «e Jidov» de bogat” <endnote id="(166, p. 48)"/>. Pe de altă parte, nu de puține ori mormintele din cimitirele evreiești au fost profanate În căutarea comorilor cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea vreme, pentru a fi echipați corespunzător, retezam izmenele de deasupra genunchiului, prindeam prohabul cu două agrafe, încălțam tenișii personali sau de împrumut și încingeam niște meciuri de pomină. Eu nu eram nici foarte amator, nici prea priceput într-ale fotbalului dar, când nu se găsea altul mai bun, eram cooptat pe post de bec, asemănător cu al lui Cristi Chivu. *** Evenimentul care a întrerupt mersul normal al vieții
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ar fi procurat aripi noi și uși și tabla de care aveam nevoie pentru podea și ca să peticim capota. Poate unde prea Îl pomenisem În nopțile din urmă, avându-l În vedere permanent În timp ce puneam la cale un jaf de pomină Încununat cu o senzațională fugă peste graniță, joi a descins În curtea Unității șeful de post din Glina. Îl știam, Îl văzusem pe aici În mai multe rânduri, venea ceva mai rar decât Viorel, dar Întrevederile lui cu stăpânul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a avut de luptat zilnic. Însuși localul în care a fost silit să funcționeze facultatea constituia o caricatură arhitecturală, combinând stiluri fanteziste cu construcții constructive insolite, împărțite în diverse imobile din oraș, unele încă rezistând până astăzi. A rămas de pomină o expresie a profesorului Sculy, decanul căruia i se impuneau, prin intervenții, cadre care urmau a fi promovate ca profesori; e mult despre cineva care urma să fie trimis, în acest scop, să învețe patologia cu un chirurg celebru, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
românilor bucovineni, sub direcția lui Dionisie Voronca și cu colaborarea lui Mihai Teliman, apare cu prilejul alegerilor din 1898, la 11 septembrie până la 9 aprilie 1899. Apare în perioada când președintele țării este baronul Bourgignon (1898-1903) care a rămas de pomină în amintirea românilor din Bucovina, el a dus cea mai aprigă luptă împotriva elementului românesc. A căutat să slavizeze școlile primare împotriva voinței populației, să introducă spiritul antiromânesc până și în universități. Ridicându-se împotriva tricolorului românesc, Bourgignon la coborât
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
responsabil al săptămânalului ce-și propune să fie la cititori în fiecare duminică. „Nici program, nici promisiuni - curaj și primenire socială” este titlul primei pagini a primului număr sub care apar altele mai mici: „O eră nouă”, ”Destul!”, „Guvern de pomină”, care învederează venirea pe tronul României a M.S. Regele Carol al IIlea (care renunțase la tron în 1925 și se afla la Paris), dar titlul general s-ar putea referi și la faptul că Timpul nu afișează în numărul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Elemente de viziune plastică în opera lui Ion Creangă Zoe Dumitrecu Bușulenga susține asemănări între unele scene din Amintiri din copilărie și Școala flamandă: Pe de o parte atmosfera de kermesă flamandă care stăpânește neîntrerupt în zilele și nopțile de pomină ale catiheților buclucași îmi amintea de petrecerile țărănești din tablourile lui Breugel și ale altora. Pe de alta, interioarele cinstitelor crâșme au un aer adesea foarte acuzat de scene de interior, un genre în felul acelora în care olandezii descriau
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Century (Un copil al secolului, n. trad.), influența lui Gogol - precum și cea a lui Bret Harte, Richard Harding Davis, Nathaniel Hawthorne, Maxim Gorky, Honoré de Balzac, Guy de Maupassant, Edgar Allan Poe, William Makepeace Thackeray și a "unui om de pomină numit [Alexandre] Dumas" (84). Astfel a ajuns să practice jurnalismul cu o predilecție spre literatură. Însă comparația cu Gogol este cu precădere potrivită, întrucât Hecht a mers până într-acolo încât și-a denumit pudelul francez "Googie", de la Gogol. Hecht
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1973; Un bucureștean de altădată - risipitorul logofăt Dudescu, Milano, 1978; Stihuri pentru Draga, București, 2000; Istoria poeziei culte românești (1570-1830), I-IV, îngr. Dumitru-Mircea Coloșenco, cu un Cuvânt de prețuire de I.C. Chițimia, București, 1993-2001. Traduceri: Întâmplările și faptele de pomină ale năzdrăvanului Til Buhoglindă, București, 1971; Cervantes, Don Quijote (repovestire pentru copii), București, 1975; Din stihurile jupânului François Villon, postfață Romulus Vulpescu, București, 1979. Repere bibliografice: Popa, Ist. lit., II, 1098; Dumitru Micu, De la Coresi la Iancu Văcărescu, ALA, 2002, 600
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
stare să fac asta. Habar n-am ce s-a întâmplat aici; câte certuri și discuții și injurii or fi avut loc. Ce știu precis e că Elinor e probabil neagră de supărare. Și că mă așteaptă o ceartă de pomină cu ea. Însă... pur și simplu nu-mi pasă. Tot ce-mi doresc acum e să mă bag cât mai repede în pat. — Hei, ai primit azi mai multe cutii de la QVC. Danny mă fixează curios. Ai comandat tu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de femei și care îi dă lui Nea Pătru un halat de doctor și a stat netulburat în policlinică până a doua zi dimineața. Peste câteva zile s-a aflat că cel căutat era chiar el. După această noapte de pomină, s au întâlnit la locuința lui Călin și Chioreanu, toți cei veniți din Germania, în frunte cu Petrașcu și cei din țară și au discutat în liniște trei zile și trei nopți, stabilind atribuțiile fiecăruia: Petrașcu - Comandant general; Chioreanu - ajutorul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Voica întocmai ca Ion, personajul lui Liviu Rebreanu, pe Ana. Își bate și soacra, atunci când nevasta îi fuge la ea. La rândul ei, Voica, întoarsă acasă și găsind în rol de gospodină o cumnată, îi administrează acesteia o bătaie de pomină. Nu e singura situație în care dovedește o duritate de fier, o voință ce o plasează în galeria celor mai aprige femei din literatura română. Făcând o fixație pentru petecul de pământ râvnit, se luptă pentru obținerea lui cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
fi însușit jumătate din suma, doar de el știută, ce i s-a oferit. O inspecție înfățișează păcăleala trasă de un inspector de la centru funcționarilor unei preturi și altor slujbași, care, derutați de amabilitatea lui simulată, improvizează un ospăț de pomină. Inspectorul intră în rol doar după ce indivizii, potlogari și cheflii, își dau arama pe față. Definită drept „comedie într-un act”, Lacrima e mai curând o dramoletă superficială. Frivola Lelia Mihăilescu îl reîntâlnește pe procurorul Teodor Enescu, ce determinase, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
așterne tăcerea în apartamentul celor doi. Raul este un pachet de nervi. Ar dori să reia seria acelor bătăi interminabile, care l-au făcut "stăpîn" în casă. Ușa de la baie se deschide și apoi este închisă cu o trîntitură de pomină. Pașii se aud tîrșîind prin casă. Se caută unicul pahar al casei. Unde ai pus paharul? Adu-mi sticla, dacă nu-l găsești. Marilu caută cu încăpățînare. Aprinde lumina și-l zărește pe o etajeră. L-ai pus aici aseară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
neperformant"; noi aplicăm "constatativul" "performativului". Nu greșim cînd denunțăm, ca epistemologul clasic, nu configurațiile infraconceptuale dezgropate, precum arheologia foucaldiană, ci urmele notabile fără de care am construi doar o doctrină în plus, și nu o disciplină. Fără nici o triere. Lucru de pomină: o istorie care se ocupă de propria ei difuzare, un discurs căruia i se adaugă credință și în care nu se crede de-a binelea, dar care este îmbrățișat și reînviat; toate acestea ne sînt suficiente. Este un program vast
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
coleg - fost tipograf, fuseseră angajați mulți tipografi pe post de redactori - ne citea, semiagramat, tot în fie care dimineață, articolul de fond din Scânteia. Iar noi trebuia să-l comentăm extaziați. Dintre chemările mele la Cadre, una a rămas de pomină. Aveam și eu ceva fru mos în mine: niște gene lungi și în toarse. Îmi aduc aminte odată, când am făcut cunoștință cu poetul George Lesnea, că mi-a spus: „Vai, ce gene îmbârligate ai!“ O stupiditate ca asta ți
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
porțile Orientului, unde nimic nu se ia în serios" ("à la légère"), și după alt principiu și mai sănătos, "mioritic" scapă cine poate (și cum poate, am spune noi). Unii dintre "cooperatori" au "scăpat" în politică, ajungând respectați parlamentari (de pomină răspunsul unui distins senator, care, întrebat în zilele noastre câți "acoperiți" or mai fi prin Parlament, l-a luat gura pe dinainte, răspunzând: "Nu știu exact câți mai suntem!"), miniștri, prefecți..., alții în afaceri, ajungând respectați și invidiați, nominalizați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tabere la Gărâna, noi, pictorii naivi am început să ne reunim în tabere de pictură pe la Băile Herculane, o stațiune milenară, pe valea Cernei, unde făceau baie în izvoare chiar și romanii, acum vreo 2000 de ani. O tabără de pomină la Băile Herculane a fost prin 1992 sau 1993, când am fost cazați cu toții la hotelul Hercules mi se pare, eram vreo 14 inși din toată țara. Tevatura a început încă din prima zi, când am descărcat bagajele noastre și
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
care l-a pictat a fost acela cu stripteuza din seara trecută, înfășurată cu acea eșarfă roz. Tabloul nu mai știu pe unde a ajuns, dar oricum pentru Măric, de altfel un tip destul de serios, seara aceea a rămas de pomină, și de multe ori când ne întâlneam pe la vreo expoziție, îi aduceam aminte lui Măric ce bine s-a distrat la Moldova Nouă când am fost la strip-tease. În unele dimineți programul meu la Moldova Nouă era diferit. Mă sculam
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ore deasupra noastră luase sfârșit. Ne pusesem mințile la contribuție, unindu-ne, deslușisem această enigmă, pufnind cu toții în hohote de râs, amuzându-ne de cele petrecute pe parcursul zilei. Ultima seara la un joc de remy A fost o noapte de pomină în care am luat o bătaie de toată frumusețea, atât eu cât și Bobiță, de la soții Hlinka. Ne amuza de fiecare dată cicăleala prietenească dintre ei, dornici să se depășească unul pe celălalt. O seară de neuitat a unui moldovean
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
din tabără, datorită insistenței lui Gusti asupra lui Vintilă de a mi-o da, pentru că o meritam. Împreună cu D-l Vintilă Reîntâlnindu-ne am povestit cu plăcere pățaniile din tabără, amintindu-ne de misterul tuburilor de vopsea, de nopțile de pomină petrecute în preajma jocului de remy. Totul trecuse, lăsând în suflet doar amintirile plăcute. După aproape un an și ceva m-am reîntâlnit cu Vintilă la un vernisaj, revederea noastră se petrecuse ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat între noi
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
să apară nu fotografia lui Eminescu, ci aceea a lui Ceaușescu (nu pun nici un semn de exclamare pentru că ar trebui să pun prea multe). Neobositul efectuase, cum se zicea în „epocă”, duminică 11 iunie și chiar în acea zi de pomină, miercuri 14 iunie, alte câteva excursii în natură, cu helicopterul și limuzina, excursii de mult și definitiv botezate „vizite de lucru în unități agricole de stat și cooperatiste”. Și cum orice vorbă și orice pas ale „conducătorului” trebuiau consemnate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
îngreuna tranziția româ‑ nească. De-ar fi fost doar asta, dar mai avem și opoziția democratică ce dădea dovezi repetate de cecitate politică. Mult timp s-a complăcut într-o agendă care nu era deloc a majorității electoratului ; era de pomină, de exemplu, cazul unui lider care le reproșa ziariștilor, într-o confe‑ rință de presă, că nu vin deloc în întâmpinarea obsesiilor sale. Poate ar trebui să deschidem discuția despre Ceaușescu și să vedem în ce măsură e justificată apropierea pe care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Brăila, hotărât s-o las În gară, unde plângeam amândoi, deși aveam treizeci și trei de ani. Dar s-a ridicat deodată, aprigă ca o leoaică, și m-a târât pe sus la un hotel, unde mi-a oferit o noapte de pomină. Când m-am trezit dimineața, amețit Încă de excese, eram singur. Nu putuse Înțelege ca generozitățile mele să rămână nerăsplătite. DEȘI EROU SENTIMENTAL CAPABIL DE EFUZIUNI, DEVOtamente și generozități romantice față cu femeile, de parcă aș fi fost mâ nat spre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trufan dalele“ și „prospăturile“ picate din provincie pe pavajul Bucureș tilor și prubuluite de „nenea“ cel păros ca un câine și În cămașă cu arnici roșu la gât. - Câteva exemplare din această floră rău mirositoare, unele de stil, altele de pomină și altele cerșind purificarea pe pragurile bisericilor. - Damele particulare „cu pălărie“ și clientela lor cu gusturi speciale. - Domnu’ Busuioc, patronul femeilor cu rele năravuri și mecenat al cul turii nea mului. - Ultimul bordel din zilele noastre, cu contabilitate normată și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]