371 matches
-
galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de pești: 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 2533 - Cobitis elongata (Fașa mare) 355. ROSCI 0376 - Râul Olt între Măruntei și Turnu Măgurele Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creasta dobrogean) Specii de pești: 1124 - Gobio
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Boarța); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) Specii de nevertebrate: 1061 - Maculinea nausithous 359. ROSCI 0380 - Râul Suceava Liteni Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1323 - Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari); 1324 - Myotis myotis (Liliac comun); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă); 1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta) Specii de pești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
ROSCI 0389 - Sărăturile de la Gură Ialomiței - Mihai Bravu Tipuri de habitate: 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita) 369. ROSCI 0390 - Sărăturile Diniaș Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 370. ROSCI 0391 - Șiretul Mijlociu - Bucecea Tipuri de habitate: 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Specii de nevertebrate: 1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4014 - Cărăbuș variolosus; 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosașul transilvănean); 1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag) 375. ROSCI 0398 - Straja-Cumpăna Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita); 2635 - Vormela peregusna (Dihor pătat) 376. ROSCI 0399 - Suharau - Darabani Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Specii de amfibieni și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
este un gen de animale rozătoare din familia Sciuridae. În România poate fi întâlnit prin specia popândăului european. Toate animalele din această grupă sunt rozătoare, pe partea dorsală (spate) sunt în general de culoare brună sau cenușie, iar ventral ( pe burtă ) sunt de culoare gălbuie. Cele mai multe specii poartă dungi sau pete de culori diferite. Popândăii aurii, din
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
prin specia popândăului european. Toate animalele din această grupă sunt rozătoare, pe partea dorsală (spate) sunt în general de culoare brună sau cenușie, iar ventral ( pe burtă ) sunt de culoare gălbuie. Cele mai multe specii poartă dungi sau pete de culori diferite. Popândăii aurii, din subfamilia Callospermophilus vara au pe cap și regiunea umerilor (omoplaților), blana de de un galben intens. Lungimea corpului diferă în funcție de specie, ea fiind între 13 și 40 cm, cu o greutate corporală între 85 g și 1 kg
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
de de un galben intens. Lungimea corpului diferă în funcție de specie, ea fiind între 13 și 40 cm, cu o greutate corporală între 85 g și 1 kg, iar lungimea cozii fiind între 4 și 25 cm. Arealul de răspândire al popândăilor se întinde în Euroasia, din Austria, Asia Centrală, ajunge până în Siberia și Mongolia. În America de Nord, se află în zonele de munte, păduri, preerie, tundră și deșert, din Canada, vestul SUA și zona centrală a Mexicului. În Europa trăiesc numai două specii
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
se întinde în Euroasia, din Austria, Asia Centrală, ajunge până în Siberia și Mongolia. În America de Nord, se află în zonele de munte, păduri, preerie, tundră și deșert, din Canada, vestul SUA și zona centrală a Mexicului. În Europa trăiesc numai două specii: popândăul european ( citellus), și popândăul perlat (Spermophilus suslicus). În trecut el a fost întâlnit și în Germania, în apropiere de granița cu Cehia. Din anul 2006 se încearcă în Saxonia repopularea cu popândăi. Popândăul sapă două tipuri de galerii subterane, unul
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
din Austria, Asia Centrală, ajunge până în Siberia și Mongolia. În America de Nord, se află în zonele de munte, păduri, preerie, tundră și deșert, din Canada, vestul SUA și zona centrală a Mexicului. În Europa trăiesc numai două specii: popândăul european ( citellus), și popândăul perlat (Spermophilus suslicus). În trecut el a fost întâlnit și în Germania, în apropiere de granița cu Cehia. Din anul 2006 se încearcă în Saxonia repopularea cu popândăi. Popândăul sapă două tipuri de galerii subterane, unul pe care îl sapă
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
a Mexicului. În Europa trăiesc numai două specii: popândăul european ( citellus), și popândăul perlat (Spermophilus suslicus). În trecut el a fost întâlnit și în Germania, în apropiere de granița cu Cehia. Din anul 2006 se încearcă în Saxonia repopularea cu popândăi. Popândăul sapă două tipuri de galerii subterane, unul pe care îl sapă tot timpul anului, în el se ascund în anotimpul cald și unul săpat pentru sezonul rece, de iarnă, unde hibernează, nasc și cresc puii. Tunelul lor este compartimentat
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
Mexicului. În Europa trăiesc numai două specii: popândăul european ( citellus), și popândăul perlat (Spermophilus suslicus). În trecut el a fost întâlnit și în Germania, în apropiere de granița cu Cehia. Din anul 2006 se încearcă în Saxonia repopularea cu popândăi. Popândăul sapă două tipuri de galerii subterane, unul pe care îl sapă tot timpul anului, în el se ascund în anotimpul cald și unul săpat pentru sezonul rece, de iarnă, unde hibernează, nasc și cresc puii. Tunelul lor este compartimentat, el
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
sapă tot timpul anului, în el se ascund în anotimpul cald și unul săpat pentru sezonul rece, de iarnă, unde hibernează, nasc și cresc puii. Tunelul lor este compartimentat, el are o ieșire principală și mai multe ieșiri laterale. Hrana popândăilor este mai ales de natură vegetală, ea constă din semințe, rădăcini, tuberculi și bulbi de plante. Popândăii se mai hrănesc cu nevertebrate mici, insecte. Spre toamnă încep să-și facă rezerve de hrană, pe care le depun în galeriile subterane
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
de iarnă, unde hibernează, nasc și cresc puii. Tunelul lor este compartimentat, el are o ieșire principală și mai multe ieșiri laterale. Hrana popândăilor este mai ales de natură vegetală, ea constă din semințe, rădăcini, tuberculi și bulbi de plante. Popândăii se mai hrănesc cu nevertebrate mici, insecte. Spre toamnă încep să-și facă rezerve de hrană, pe care le depun în galeriile subterane. Perioada de hibernare durează în general din luna septembrie până în luna martie, în această perioadă se hrănesc
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
membri, nu se formează legături sociale strânse. Săpatul galeriilor este preluată de femele tinere (fiice), pui masculi , când ajung la maturitatea sexuală, sunt goniți. Unii din acesti masculi goniți devin o pradă ușoară, păsărilor răpitoare sau animalelor carnivore. Împerecherea la popândăi are loc o dată pe an, după perioada de hibernare, între lunile martie și mai, ea durează între una sau două săptămâni. Femela în funcție de specie, naște între 2 și 15 pui, greutatea noilor născuti (ca. 10 g), este în funcție de numărul lor
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
IUCN. Mistreț ("Sus scofa"), enot ("Nyctereutes procyonoides"), vidră de râu ("Lutra lutra"), bizam ("Ondatra zibethicus"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), hermină mică ("Mustela erminea aestiva"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor pătat ("Vormela peregusna"), șacal auriu ("Canis aureus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), dihorul de stepă ("Mustela eversmannii"), arici ("Erinaceus concolor"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"), șoarecele-de-mișună ("Mus spicilegus"), șoarece pitic ("Micromys minutus"). Parcul național adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
chiar în podurile caselor unde vânează porumbei. Exemplarele capturate de Ion E. Fuhn au fost colectate de pe dealurile stâncoase de lângă Greci (vârful Țuțuiatul, liziera pădurii) sau din lucernierele de la Valul lui Traian, vecine cu o pădurice. Se adăpostește în galeriile popândăilor, gerbililor și rozătoarelor mici, în golurile de sub pietre, fisurile și rigole solului și în scorburile arborilor. În stepa virgină înțelenită se întâlnesc până la trei exemplare la 3-5 km lineari sau 0,4-12 exemplare/hectar. Populațiile acestor șerpi sunt într-un
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
retrasă, ascuns sub pietre sau în galerii pe care le sapă cu botul, ieșind numai când caută prada. Năpârlesc de 4-5 ori pe an (în captivitate). Se hrănește cu rozătoare de talie mare și mijlocie ca șoareci de câmp, șobolani, popândăi, gerbili, hârciogi, cu iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle lor, mai rar cu șopârle (saurofagie facultativă). Vânează de dimineață până la apusul soarelui. După ce a apucat prada cu gura, se încolăcește în jurul ei până ce o
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
mare (80-100 cm, de mărimea unui curcan), cu corpul cafeniu, coada albă, ciocul galben puternic, lung, drept, încovoiat spre vârf și picioare galbene, la fel ca și degetele; unghii negre, mult curbate. Se hrănește cu pești, broaște, șerpi, rațe, iepuri, popândăi, hoituri. Cuibărește în arbori din vecinătatea apelor. ul este corpolent și cu o talie mare, are o silueta masivă caracterizată prin o anvergură mare și o coadă scurtă cuneiformă. Codalbul are o talie mare, 70-90 cm lungime (între curcă și
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
animale, un necrofag ocazional (se hrănește cu hoituri) și pirat, având o gamă largă de pradă în funcție de locație și de sezon. Hrana include pești, broaște, șerpi, păsări (rațe, lișițe etc.), ouăle și puii din cuib; mai puțin frecvent, mamifere (iepuri, popândăi etc); în multe regiuni peștele este probabil cea mai importantă hrană. Hoiturile pot fi deosebit de importante în hrană pe timpul iernii, sau chiar pe tot parcursul anului în anumite regiuni, cum ar fi Scoția, unde lagomorfele sunt, de asemenea, o hrană
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
găndacei și păianjeni Și următorul atac britanic de trei zile mai târziu a fost un succes voltametria cu stripping anodic depune întâi metalele pe electrodul de aur prin aplicarea unui potențial vulpea mănâncă probabil cele mai multe mici mamifere șoareci de câmp popândăi castori lemingi veverițe iepuri etc cei mai mulți membri ai acestui infraordin locuiesc la tropice și subtropice îndeosebi în pădurile umede a refăcut clădirile și sub pretextul inființării unui muzeu al tipografiei încet încet așezământul a fost repopulat la modele diesel antena
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
specii de șoim este faptul că nu își construiește cuib. Astfel, în lipsa alternativei, o parte însemnată a perechilor de șoim dunărean își crește puii în cuiburi construite de alte păsări, pe stâlpii de înaltă tensiune. Se hrănește în principal cu popândăi ("Spermophilus citellus") dar și cu păsări. Specia "Falco cherrug" este listată în anexele diferitelor convenții internaționale pentru protecția păsărilor și este menționată pe Lista Roșie a speciilor pe cale de dispariție realizată de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN). Convenția privind
Șoim dunărean () [Corola-website/Science/327627_a_328956]
-
baltă ("Bombina bombina"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"). Din clasa reptilelor apar broasca țestoasă de apă ("Emys orbicularis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de casă ("Natrix natrix L."). În zonele de câmpie, fauna este reprezentată prin rozătoare ca popândăul ("Spermophilus citellus"), șobolanul de câmp ("Apodemus agrarius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), cățelul pământului ("Spalax microphtalmus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), bizamul ("Ondatra zibethica L."), iar dintre carnivore: nevăstuica ("Mustela nivalis"), dihorul ("Putorius putorius"), bursucul ("Meles meles"), vulpea ("Vulpes vulpes
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot fi văzuți mistreți, mai ales în zonele joase din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
ex.) în arelele: Făgărașu Nou Daieni, Babadag-Sarichioi și Beștepe-Sarinasuf. Areale largi de răspândire are nevăstuica și dihorul comun.Foarte rar se întâlnește dihorul galben. Dintre rozătoare, întâlnim: chițcanul comun, șoarecele de câmp, șoarecele gulerat, șoarecele de pădure, șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc). Fauna cinegetica este bogată (cocosul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km. Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]