271 matches
-
Umbre de edili miopi. S-a topit un cer de stele Peste legendarii plopi; Prin orașul plin de schele, De gunoaie și de gropi. Peste oale și ulcele, Ochii triști mai varsă stropi, Se azvârl cuvinte grele, Prin biserici cântă popi Prin orașul plin de schele. O MIE ȘI UNA DE PIETRE Evident, O mie și una de pietre ne duce cu gândul la fabu- loasele povești care ne-au încântat copilăria și ne-au stimulat înțe- lepciunea din cele O
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
au fost ajunși când treceau hotarul: „Spuneți celui care v-au trimis, strigă către ei Spancioc, că ne vom vedea pân-a nu muri” Deznodământul se desfășoară În capitolul al IV-lea, „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu”. Dar cuprinsul ultimului capitol mai are și un crâmpei de punct culminant. Spancioc și Stroici scăpați de furia Lăpușneanului, trebuie să facă dreptatea promisă atunci: „Spuneți celui care v-au trimis că ne vom vedea pân-a nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
păcatele. Setos de sânge Însă, când se trezește din leșin, Îi amenință cu moartea pe cei din jur: „Boaită fățarnică! Tacă-ți gura; că eu care te-am făcut mitropolit, eu te desmitropolesc” Îi zice părintelui Teofan. E hotărât „să popească și el pre mulți”. Sfârșitul lui Vodă Lăpușneanul e și el sub semnul cruzimii pe care a cultivat-o cu o Îndărătnicie ieșită din comun. „Acest fel fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sânge În istoria
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu răzbunare, gata să-i răspopească pe mulți. Imposibil însă, pe toți cei 7,4 milioane de oameni. Bomboana de pe colivă a explodat zilele acestea când a anunțat că s-a sculat (,,de mă voi scula ... pre mulți am să popesc și eu” Lăpușneanul) și să vedem noi ce urmează ...! Când vitele mor de foame din cauza secetei... Când oamenii sunt în pragul deznădejdii... Când forțele politice-s divizate iar U.E. ne desființează legi, limbă, obiceiuri, dușmănie generală ne trebuie? La seceta
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
austro-ungare,,. Iată și o spectaculoasă etimologie, însoțită de o îndrăzneață hermeneutică a limbii latine care-i lasă gură-cască pe absolut toți filologii: ,,Alexandru Lăpușneanu s-a ținut de cuvânt atunci când a spus: "De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu! Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu,,...". ,,Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decât în scris. După căderea Imperiului Roman, o parte din latina clasică defunctă a devenit bulgară. Limba română
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pe inspectorii guvernamentali, a căror exclusivă atribuție era ,,a constata cu deosebire în școalele elementare poporale nemaghiare ascultarea art. de lege XXVII din 1907 și instrucțiunile ministeriale transmise cu nr. 76.000 din 1907.” În 12 octombrie 1907, episcopul Nicolae Popea dispunea scoaterea inscripțiilor nemaghiare de pe frontispiciul școlilor invocând art. 17 al legii Apponyi, pe care îl reproducea integral, după care revine și solicită organelor școlare și bisericești să informeze imediat consistoriul dacă autoritățile administrației locale au intervenit pentru înlăturarea inscripțiilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Să începe hotarul satului Broștenilor de sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(aă Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curățe din sus preste Drislăvăț în cea parte în dreptul locului la pomii lui Stan, deci pre drumul lui Covrag pre la casa
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să începe hotarul satului Broștenilor din sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(a) Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curițe din sus preste Drislovăț în cea parte în dreptul locului la pomii lui Stan, deci pre drumul lui Covrag pre la casa
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mergând acolo cu mulți oameni buni au ales hotarul târgului Hușilor de cătră hotarul satului Episcopiei. Și se începe hotarul târgului din Vale(aă Popii din sus în semne, iar hotarul satului Episcopi(e)i să începe din Vale(a) Popii, așijder(a) din semne în semne, deci șoltuzul și cu toț(i) târgoveții ci au rămas înainte(aă noastră și din toată lege(aă țării pentru căci s-au aflat cu adevărat cum că ei n-au nici o triabă cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Sunt primiți cum se cuvine: Slavco Almăjan, Nicu Ciobanu, Adam Puslojić, Vasile Barbu, Ion Baba, Vasa Barbu, Pavel Gătăianțu, Lucian Marina, Ileana Ursu, Milan Nenadic, cel care l-a tradus pe Eminescu în limba sârbă, Marioara Baba, Felicia Munteanu, Gligor Popi ș. a. La ediția următoare cercul crește și mai mult în diametru. Spațiul editorial ia proporții, punți ale prieteniei între Iași-Chișinău-Cernăuți-Novi Sad-Panciova-Uzdin-Belgrad, Vidin și Skopje, apoi Malmö și Köln, Bremen-Paris-Israel-California..., veritabile poduri și biblioteci, stimulente pentru creatorii de expresie românească. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
păunița din ograda preotului. De câte ori treceam pe la poarta lui, mă opream să admir păunul cum își rotește coada, cu câtă măiestrie se urca pe știubeiul fântânii și scotea niște sunete deosebite. Oamenii din sat cunoșteau mersul vremii după strigătele păunului popi... Știau mai cu seamă când vine ploaia, căci glasul păunului o prevestea cu exactitate. Când scoteau jocheii mânjii popii la plimbare prin sat, noi copii ne adăposteam sub gard, în șanț sau intram în ogradă. Ne era tare frică de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
câteva tăgârțe anemice de boabe la moara din Jianu. Calul, obosit și melancolic, a deprins repede tehnica opririlor și, dornic să inspire pe nările prăfuite o doză mai curată de oxigen, se oprea singur la încrucișările de drumuri, dându-i popii posibilitatea să-și murmure litaniile sacramentale, întrerupte, la intervale precise, de intervențiile agonice ale bătrânului cantor, sprijinit în cădelnița fumegândă. De o parte și de alta a drumului înțesat de bălării, tufele de porumbele și de măceși, în uniformele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
școală în Baea. La Moldova nu era nici punte și nici pod. Și treceam cu un car dacă era, dacă nu veneam acasă. O bucată de vreme am stat la gazdă în Baea la bunica tati Zoița dascălului Ghiorghi a Popi. Ea era o fimee foarte bună, era din neamul Macsinenilor dinspre Moldova. Gheorghe a Popei a lui Popa Vasile Șarpe era om foarte răutăcios. El punea oamenii care suduiau de cele sfinte cu picioru în butuc dinaintea bisericii și câți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Fălticeni la o casă a lui și lucra la roate dar era foarte rău cu soția lui, Ruxandra. Și Gheorghe a Popii avea și un ficior negru ca mezu nopții, parcă-l făcuse măsa nu știu cu cine. Ghiorghi a popi avea o grădină ca un rai, cu tot soiul de meri și de peri și văratici și tomnatici și flori frumoase și o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Alde Timur Todor Bulicri Nan Bulicri Iuon Popa Opre Scorobetz Duone Trindul Rodel Mohela Toder Ciucul Stanciul Tarcia Toder Stoica Bucur Cimașul Opre Roman Iuon Grecul Stanciu Springhe Iuon Spictie Iuon Hilibaci Vâduve de iobagi: Stanca Solomonsca Dina Ana Opri Popi Deși, după cum am văzut din recensământul celor două sate, Oprea era cârmuit de un preot în timp ce la Streza, satul era cârmuit de un boier, în general un obicei străvechi în satele din Țara Făgărașului, impunea alegerea unui boier care să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o poa(tă) lua dela dânșii. Scris(am) eu popa I(o)an d(in) Câ(r)țiș(o)ar(ă) la 1769 augustu (?) 6 zile»ne) b. Pe păretele de legătură dinăuntru: Acea(stă) psa(l)tire este a popi Ioa(n) din Câ(r)țișoa(ră) și am cu(m)p(ă)ra(t) drept flori(n)ți 4 și 8 măriași (mesea)ța iunie... Să știe dacă a(r) lua acea(stă) psa(l)tire dela...(va avea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Latină poate avea o contribuție meritorie la consolidarea unității naționale. Leonida Lari Membrilor Societății Culturale Ginta Latină urările mele de sănătate și ajutor de la Dumnezeu În opera lor de eliberare și reîntregire a neamului românesc prin puterea cuvântului. Prof. Gligor Popi Deoarece anul acesta se Împlinesc 10 ani de la constituirea Societății Culturale „Ginta Latină”, exprim și pe calea aceasta cele mai calde felicitări pentru angajarea cu mult suflet la sprijinirea românilor de pretutindeni și doresc În continuare o strânsă colaborare cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vacanță, reuniuni ale medicilor din Balcani și Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare În serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute În contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini În trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Îl cântă cu evlavie adesea În grai duios bănățean. Roman Sfera și Ninoslav Stoislavici, prezenți la manifestările noastre din anul 2001, conducători ai grupului de elevi din Voivodina care ne vizitează Începând cu anul 1992 odată cu descoperitorii de valoare Gligor Popi, Traian Trifa Căta, Vasile Barbu etc. Din Locve am primit " Foaia Sân-Mihaiului" și am dori să ne mai revedem cu harnicul și inimosul redactor Șef. Românii din Valea Timocului așezați În dreapta Dunării În fața Olteniei și a Banatului sunt răspândiți În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de la Ciric. Al IV-lea Simpozion al Societății „Ginta Latină” cu tema „Realități din viața românilor de peste hotare”. Au susținut comunicări personalități ale vieții culturale din țară și din afară, din care menționăm pe d-nii Pavel P. Filip și Gligor Popi din Voivodina. Vizita Comitetului filialei Sângeorz condusă de prof. Dr. Mute. -31 august. Participarea noastră la Marea Adunare Națională din Chișinău. 13-15. X. La propunerea Societății „Ginta Latină” și susținerea Consilierului Municipal Ing. I. Humiță secretarul societății de a se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
0 păgânește - - - - - 0 părintește 11 3 - - - 14 păsărește 3 - - - - 3 penalicește (înv.) - - - - - 0 pescărește (rar) - - - - - 0 pionerește (I) - - - - - 1 piraterește (C) 1 - - - - 1 pisicește (rar) - - - - - 0 plugărește (rar) - - - - - 0 poeticește (C) 1 - - - - 1 politicește (rar) 7 - - - - 7 polițienește (I) - - - - - 1 popește (pop.) 11 1 - - - 12 porcește (C, I) 1 - - - - 2 potlogărește (fam.) 21 - - - - 21 pravilnicește (înv.) - - - - - 0 preoțește (rar) - - - - - 0 prietenește 2 4 - - 2 8 prostește 28 11 - - - 39 psihologicește (înv.) 1 - - - - 1 pungărește (DILR 2007) - - - - - 0 pustinicește (DILR 2007) putin-icește
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
nu justifică scoaterea definitivă din discuție a amintirilor pe care ei le lasă. în toamna lui 1889, derutați „ca niște vrăbii speriate” cum spun chiar ei, de moartea Maestrului, își caută alt drum în literatură și se despart de Radu Popea, redactorul șef al Fântânei Blandusiei și, pentru ca lucrurile să capete semnificație mai adâncă, numesc noua lor publicație tot... Fântâna Blandusiei. Așa se face că avem două publicații cu același titlu, iar după un timp revista celor tineri poartă indicație „serie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
semnificație mai adâncă, numesc noua lor publicație tot... Fântâna Blandusiei. Așa se face că avem două publicații cu același titlu, iar după un timp revista celor tineri poartă indicație „serie nouă”. Nu insistăm, dar câteva fragmente din textul lui Radu Popea, din 8 octombrie 1889, sunt necesare pentru a înțelege fenomenul: „în numărul trecut al acestui ziar s-a înregistrat zvonul despre apariția unei noi Fântâna Blandusiei. Zvonul s-a adeverit. Duminica trecută s-a dat în vileag un ziar cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și Nerva Hodoș își dau demisia (și vor fi găsiți la Universul, ziar mult mai important) iar alți colaboratori îi declară verbal redactorului șef că se retrag. Cei demisionați scot, însă, o altă Fântâna Blandusiei și-l atacă pe Radu Popea, care răspunde astfel: „Organul noilor blanduziști susține că prin Fântâna Blandusiei cât timp a continuat fără dânșii s-ar fi profanat numele lui Eminescu. Desfid pe oricine să-mi spună dacă în privința lui Eminescu s-a făcut în vreun ziar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poate veți și fi, lucru pe care nu l-aș dori...” Repetăm, lipsesc multe numere din ambele serii ale Fântânii Blandusiei ca să putem reface această polemică. Ilie Ighel nu face parte din grupul celor care pleacă, va rămâne alături de Radu Popea și apoi îl vom găsi la ziarul,, Buciumul român”. Această imagine a „santinelelor” care și-au părăsit postul fixat de Eminescu, apoi aceea a „focului de paie” ce i-a cuprins în toamna lui 1889 pe acești tineri care în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]