354 matches
-
rață, prin mica lor casă. Zdrahonii cu brațe tari folosiți de spital își aveau privirea ațintită asupra lui. Ignatius Reilly, porumbelul de lut. Dar era posibil ca mama lui să se fi dus totuși la una dintre bacanalele ei de popice. Pe de altă parte, era la fel de posibil ca o camionetă cu zăbrele să gonească chiar acum spre Constantinopole Street. Să scape. Să scape! Ignatius privi în portofel. Cei treizeci de dolari dispăruseră, confiscați probabil de mama lui la spital. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
acasă, ceea ce era foarte rău pentru el. Pentru că acum erau acolo, mergând la baza dealului, începând să traverseze terenul de baseball. Jamie și Maimuțache. Pe ei! Billy îi lovi din lateral, venind în viteză, iar cei doi zburară ca niște popice, exact lângă groapa de la marginea terenului. Jamie alunecă frecându-se cu bărbia de sol, ridicând un nor de praf maroniu, iar Maimuțache se izbi de parapetul din sârmă din spatele terenului de baseball. Din apropiere, amicii lui Billy urlau: — Sânge! Vrem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
din alămuri, instrumentele de suflat din lemn negre, și scânteind din talere și tobele mari. Între târgul *** și satul San Davide erau cinci sau șase kilometri de curbe În urcuș. Din acelea pe care pensionarii, duminica după-amiaza, le parcurgeau jucând popice, o partidă, un popas, câteva sticle de vin, altă partidă, până la sanctuarul din vârf. Câțiva kilometri de urcuș sunt un nimic pentru cine joacă popice, și poate că-i fleac și să-i parcurgi În formație, cu armele pe umăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
kilometri de curbe În urcuș. Din acelea pe care pensionarii, duminica după-amiaza, le parcurgeau jucând popice, o partidă, un popas, câteva sticle de vin, altă partidă, până la sanctuarul din vârf. Câțiva kilometri de urcuș sunt un nimic pentru cine joacă popice, și poate că-i fleac și să-i parcurgi În formație, cu armele pe umăr, cu privirea Înainte, inspirând aer curat de primăvară. Dar ia să Încerci numai să-i faci cântând, cu obrajii umflați, cu sudoarea curgând șiroaie, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Resemnat și vesel. Știa mult să tacă. Deștept, trecut prin viață. Eram tânăr, aveam 23 de ani, am stat doar câteva zile - o săptămână și ceva, două săptămâni - nu-l lăsam în pace. Eram nervos, nebun, aveam mâncărici. Aveam niște popice, mici de tot, făcute... și deranjam celula, nu-i lăsam să doarmă nici ziua, nici noaptea cu popicele alea. Și, ca să mă liniștească, să stau într-un loc, Ștefănescu spunea: „Hai, vino să-ți povestesc ce-am făcut la Poiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
stat doar câteva zile - o săptămână și ceva, două săptămâni - nu-l lăsam în pace. Eram nervos, nebun, aveam mâncărici. Aveam niște popice, mici de tot, făcute... și deranjam celula, nu-i lăsam să doarmă nici ziua, nici noaptea cu popicele alea. Și, ca să mă liniștească, să stau într-un loc, Ștefănescu spunea: „Hai, vino să-ți povestesc ce-am făcut la Poiană la Brașov nu știu când. Vino să-ți povestesc ce-am făcut acolo“. Aventuri de-ale lui, isprăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cele care le-au împins în „minoratul” receptării critice („vignete grațioase, realizate cu migală și artă”, cf. Perpessicius). Lăsînd la o parte experimentele tipografice „lettriste” (bazate pe împerecheri grafice constructiviste sau futuriste, „liste” abracadabrante, caligrame muzicale năstrușnice ș.a.) din „Wifego/Popice“, alternanța cacofonic-dadaistă de „solo” și „cor” din nu mai puțin lettristul „Profetul“, trăsnăile în limba franceză din L’ésprit de l’éscalier (dedicat lui „Bebe” Vinea), burlescul urmuzian în cheie „exotică” din „Jurnal de baltă. Memoriul tinerei fete din Wei-Hai-Wei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
piață, ar trebui să renunțăm definitiv la el. E evident că e un copil problemă. Mă uit la ea intrigată. Nu pot să scoată de pe piață batonul Panther ! Ce-o să-și mai ia bunicul cu el cînd se duce la popice ? — O totală rebranduire, o readecvare la cerințele consumatorului, ar fi, pe de altă parte, destul de costisitoare... Începe cineva. — Nu sînt de acord. Artemis se apleacă puțin În față. Dacă dorim să maximizăm inovația conceptului, Într-o manieră funcțională și logistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
gara Thameslink și o stație de autobuz cu cioburile pereților ei de sticlă împrăștiate spectaculos pe asfalt, cristalele groase semănând cu o grămadă de gheață. Dincolo de ea se afla cinematograful Scala, o fostă glorie, acum închis. Auzisem că sala de popice de lângă folosea o parte din incinta cinematografului pentru a se extinde. Nu înțelegeam nici să mă pici cu ceară de ce proprietarii cinematografele le închideau, după care nu mai făceau nimic cu ele; rămâneau fațadele, care te zgândăreau când treceai pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Jessamy. Trebuie să fie și ele bune la ceva. Alice s-a alăturat grupului plină de zel. O discuție creativă era un lux de care nu se mai bucurase de ceva vreme. Dacă le-ai vopsi, ar putea deveni niște popice grozave pentru bowling, a propus ea. Pe bune, dacă te gândeai mai bine, ideea era de-a dreptul strălucită. Plus că era mult mai simplă și mai distractivă decât majoritatea ponturilor pe care Alice le citise în La Gunoi!. Joss
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
decât a adulților, iar observațiile prezentate în sprijinul acestei idei sunt multiple. O mamă povestește cum a fost bătută măr de fiica ei la un joc de memorie care consta în întoarcerea unei perechi de cărți (două girafe sau două popice). Aceste observații din viața cotidiană sunt adevărate, dar să nu uităm un factor decisiv: antrenamentul. Copilul petrece mai multe ore cu jocurile sale preferate (uneori, mai multe ore pe zi), iar repetiția - altfel spus, antrenamentul - este unul dintre cele mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
corelate cu o categorie de motivație (Lieury, Le Gall și Fenouillet, 1999, apud Lieury și Fenouillet, 2006) Descoperire și progres Competiție Noroc Cluedo Tomb Raider Jocuri de roluri Scrabble Șah Monopoly .49 .48 .47 .47 .39 .39 Fotbal Golf Scrimă Popice Șeptică .43 .36 .34 .32 .27 Loto Răzuire Sloturi Ruletă Poker Pariuri .63 .52 .52 .50 .44 .39 Concluzie Jocurile reprezintă un rezumat al activităților noastre. Cercetările arată că, în spatele imensei varietăți a activităților umane, se ascund destul de puține mecanisme
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
găsit. Merge deci spre cincizeci și cinci de ani, arătând cu toate astea ceva mai bătrân, din cauza mustății aproape albe. Mersul îi e dimpotrivă dârz, puțin cam clătinat, statura zveltă și părul gros și mai puțin vrâstat cu alb. Joacă popice și ping-pong. N-am auzit vreodată să fie bolnav, în ciuda feței palide și scobite în obraji. E așa de prudent în toate, încît nu l-am surprins niciodată amețit de băutură. De fapt bea la reuniuni și banchete, dar fiindcă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plăcută a atâtor semne de recunoaștere, care se reped asupra mea. Întreaga societate, în care îmi petrec timpul liber, râde către mine ca și cum ar avea un cadou de Crăciun în față, și spune: "E un băiat de treabă Kovacic, joacă popice ca un prof și la șaișase trage cartea proastă foarte rar, că ăsta e unul care gândește, Kovacic. Kovacic e el însuși un as, un adevărat as, și unul ca el urcă mereu, poate chiar în întreprindere. Un as poate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca și EA și dă să sugă unui Bebeluș imaginar. Se costumează în cele din urmă ca EL și împinge un cărucior de copil invizibil. Dispare din nou încurcat) EL: M-aș îmbăta conform calendarului și aș merge să joc popice în acele Zile pe care lumea le numește Sfârșit de săptămână. Și aș merge la urmă la o saună mixtă. Soarele zilnic ar răsări roșietic ca un trandafir și am avea Adevărul despre tapetul cu soare apune din toate camerele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Intempestivă, neașteptata lepădare de sine a celui care într-un alt Cântec naiv își clama smerenia (" Noi nu vrem să fim geniali") înduioșează. A reculegere ambiguă seamănă o Invitație la Dolhasca (în Adio, Robinson Crusoe): Vino la mine să jucăm popice! Tu bile de cristal, eu cea de puf Vom arunca-o spre Euridice, Îmbujorați și puri, ca pămătuf De rouă fragă la reverul umed Și-n cap cu pălării de fin batist, Și cine-o va atinge moale-n suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
27, 28]. În lipsa altor specificații, beta-blocantele sunt interzise doar în timpul competiției, în următoarele sporturi: aeronautică, tir și tir cu arcul (interzise și în afara competiției), automobilism, biliard, bob, boules, bridge, șah, curling, gimnastică, motociclism, pentatlonul modern pentru disciplinele care implică tirul, popice, navigație în cursele doar cu cârma, schi în sărituri și snowboard-stil liber, înot în scufundări și înot sincron, lupte [43]. c) Antagoniștii calciului (Nifedipina, Amlodipina, Verapamilul și Diltiazemul) provoacă vasodilatație și induc scăderea forței de contracție a miocardului. Astfel este
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
zice/s-ar crede/s-ar părea că”), acel methought care punea atât de bine în evidență dificultatea, dacă nu chiar imposibilitatea de a decide între iluzie și realitate. Pe lângă manechine, Pirandello plasează în „camera aparițiilor” și un soi de popice ciudate, al căror vârf are înfățișarea unui chip omenesc. Înrudite cu reprezentările de odinioară ale lui Hermes și cu anticii colossos, ele par să aibă rolul de a aminti importanța pentru teatru a străvechilor pietre funerare, puterea materialității lor impunătoare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
misterioasa lui vilă) pentru spectacolul cu piesa Povestea copilului înlocuit, deși Contele, nedumerit, se întreabă în modul cel mai prozaic ce-ar putea face cu ele, din moment ce sunt mute. Didascaliile precizează însă că marionetele se mișcă, vorbesc, râd batjocoritor, în vreme ce popicele cu cap de om doar țopăie; aceleași manechine își vor manifesta deplina supunere în fața bătrânei Sgricia, vestitoarea sosirii Îngerului ocrotitor al sufletelor din Purgatoriu, prosternându-se dinaintea acestuia, îngenunchind atunci când Îngerul, urmat de cortegiul său de suflete - și ele cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
în Focșani. Primele minute-s amuzante. DAR... (iar apare acest DAR, în povestirile mele). La un moment dat, sînt invitat în sufragerie. Acolo, erau doi bărbați, în uniforme de securiști: tatăl lui Vali, nea Costică, șeful Securității pe Vrancea, și Popic șeful serviciului personal al instituției. Ei, după un scurt șpriț, mă-ntreabă ce gînduri am cu fata. Eu, ușor frisonat, spun c-o iubesc. "Puțin!" decid ofițerii. "N-o iei de nevastă?" mă întreabă. Nu răspund fiindcă n-am divorțat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
începutul lunii august 1930, aici a fost inaugurată o „Stațiune Aeroși Helioterapică, prevăzută cu tot confortul modern (cabine higienic întreținute, scări de coborât în apă) și cu toate aparatele de gimnastică și de diferite sporturi (trapez, inele, paralele, joc de popice)”. Doi ani mai târziu, în cadrul ștrandului a fost dat în folosință și un restaurant, ce avea „orchestră de jazz și dancing”. Inițiativa modernizării ștrandului a fost cu atât mai salutară, cu cât cea mai mare parte a orășenilor era „condamnată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atmosfera vizitelor mele la doamna Sorana Țopa, a căzut în baltă deși ideile erau aceleași. Mi se confirma vechea mea convingere, că nu ideile în sine sunt interesante, ci oamenii care le poartă și le trăiesc. Am început să jucăm popice undeva la Peleș și să întîrziem la Verbancu, la un pahar de țuică. Jar îmi spunea confidențial despre unul sau altul că sufletul cutăruia e o închisoare, făcîndu-mă curios. De ce? îl întrebam. Cum de ce? Îl cunoștea el, sufletul lui e
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
puțin comunicativă ca și el, un fel de reportaj despre felul cum se culeg arborii de cacao, în noroi, și cum se întemeiază marile orașe din munca indienilor, exploatați sălbatic de marii latifundiari, exportatori ai acelui prețios fruct... . Astfel, între popice, vizite, Verbancu (unde totuși nu beam, experiența aceasta o făcusem odată la douăzeci de ani, cu Dimitrie Stelaru, Petru Solomon și genialul Mitică, de care am vorbit, și am ieșit cu bine; băutura, în mod inexplicabil, nu mai mi-a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
conjudețeanul meu a râs și mi-a răspuns că să n-am nici o grijă, o să ajung și cu chelie și cu burtă. N-am ajuns, deși într-o vreme am fost amenințat. N-am uitat nici de Verbancu, nici de popice. Prin iulie, deși eram în plin lucru, am primit o scrisoare de la Uniunea Scriitorilor în care mi se spunea că șederea mea la Sinaia s-a terminat. M-am întors la București și am continuat să scriu. Nu știam de ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
unghiile pregătite apărându-și pântecul; nu apucă să se mai ferească; se abătură asupra ei o pereche de palme sonore, răsunătoare, studiate pe care el le considera probabil mângâieri însă îi izbi cu violență capul de perină repetat, ca un popic dărâmat și necontrolat. Roșeața inconfundabilă de pe obraji nu era atât efectul palmelor cât, mai ales naturală, de rușine și uluială. N-o mai pocnise nimeni până atunci! - Ți-am spus să nu te opui? Nu te-aș fi lovit acum
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]