376 matches
-
interpretări critice, la care se angajează și reputați cercetători străini, precum francezul Jean Boutiăre, care scrie în 1930 "La vie et l'ouvre de Ion Creangă". G.Călinescu, în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent", modifică viziunea asupra scriitorului‖ poporal", "primitiv" și "instinctual", criticul asemănându-l cu Rabelais și cu Sterne și situându-l în rândul marilor clasici ai literaturii române, alături de Mihai Eminescu, I.L.Caragiale și Ioan Slavici. Creangă este exponentul artei narative populare duse până la rafinament, alternativa în fața
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
interesul unui public străin. Jules Michelet în Légendes démocratiques du Nord207 se arăta interesat de poezia lui Vasile Alecsandri, ciclul Doine și lăcrămioare publicat în 1853, și mai ales de balada Miorița, pe care poetul o publicase în volumul Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești). Adunate și îndreptate de d. V. Alecsandri, împreună cu alte balade, în 1852, într-o versiune stilizată, facilitând asimilarea lor cultă. Figurile eposului eroic popular sau cele ale basmului precum Făt-Frumos208 sau Ileana Cosânzeana constituie pentru L. Bachelin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ceea ce cu două decenii în urmă și în condiții incomparabil mai favorabile realizase Titu Maiorescu prin Convorbiri literare. E cunoscut faptul că ziarul a tranșat definitiv vechiul conflict între fonetism și etimologismul latinist, că a pus bazele unui valoros "realism poporal" din care se va trage literatura ardelenească majoră, a oferit modele de limbă și artă literară. Exemplul cel mai grăitor în acest sens îl reprezintă opera lui George Coșbuc, poetul revendicat în întregime de cotidianul sibian. Mișcarea literară a fost
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
istorie a literaturii române, vol. III, București, Editura Minerva, 1987, p. 416. 164 Vezi Ștefan Badea, Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros, București, 1990. 165 "Țăranul Creangă nu este însă deloc un talent necioplit cum credea Negruzzi și niciun "autor poporal" cum l-a numit Titu Maiorescu. El este un talent rafinat, un mare artist". (Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne 1944). 166 Ioana Pârvulescu, Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T., Editura Crater, București, 1999. 167 Arhiva Episcopiei ortodoxe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
imprimat în memoria colectivă, timpul a deteriorat-o, așa că tot poeților le revine nobila misiune să-i dea glas în modernitate, restaurînd-o sub semnul inspirației. Istoria devine cîntec și știință ezoterică. În asemenea manieră începe și Alecu Russo articolul Poezia poporală: „Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricînd reconstitui trecutul întunecat”. Cum „arhiva” există, transmisă mistic peste veacuri, în forme mai mult sau mai puțin coerente, nu rămîne decît să fie „cercetată” de către oameni inspirați
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
prin pletele bătrânului rege nu sunt metafora vie a creierilor săi, în cari imaginile, florile gîndirei s-amestecau sălbatece și fără înțeles? Și câtă profunditate în acele gândiri, și cât miros în acele flori! Astfel sunt și florile sălbatece - cântecele poporale. Pe câmpiile lor a cules Shakespeare și orce poet național - pe alte câmpii însă a cules poeții aciia cari vorbesc de rai și iad de îngeri și demoni, de stelele cerului și de mărgaritarele din fundul mărei. Shakespeare a vorbit
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pentru învăți și al treile pentru monumente? Iacă motivele pentru care am primit noi ortografia cu semne! Sumarul fascioarei I-a e următorul: Ioan Amos Comenius. - Băncile de școală (cu ilustrațiuni). - Importanța și utilitatea studiului limbei române. - Geometria în școala poporală - Din calculul [în original: computul] cu frângeri vulgare. - Pentru primul învățămînt din istorie. - Câteva observațiuni relative la orele de lectură în școala poporală. - Regule de toate zilele pentru învățători începători (în original: incipiențit. - Ortografia cu semne. - Pentru "Școala romînă". - Varietăți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ioan Amos Comenius. - Băncile de școală (cu ilustrațiuni). - Importanța și utilitatea studiului limbei române. - Geometria în școala poporală - Din calculul [în original: computul] cu frângeri vulgare. - Pentru primul învățămînt din istorie. - Câteva observațiuni relative la orele de lectură în școala poporală. - Regule de toate zilele pentru învățători începători (în original: incipiențit. - Ortografia cu semne. - Pentru "Școala romînă". - Varietăți. - Bibliografie. Ceea ce ne cam miră în foaia pedagogică a d-lui Petri e reproducerea nimicurilor d-lui A. Vizanti. Dar, în sfârșit, multor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Manualul de istoria Principatului Moldavei redactat de Ioan Albineț, publicat la Iași în 1845; Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățătorii și școalele populare române 7 al lui Ioan V. Rusu (Sibiu, 1865), care trebuie cuplat cu Istoria Ardealului pentru școlele poporali al lui Ioan M. Moldovan (Blaj, 1866). Aceste ultime două manuale, deși cronologic vorbind nu sunt contemporane cu cele publicate în celelalte două principate române, ele aparțin aceleași prime generații de manuale specializate de istorie apărute în spațiul românesc. Condițiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Manual de istoria Principatului Moldavei (1845), afirmă exact același lucru: "Din aceste colonii [romane cu care Traian împoporă Dacia prefăcută în provincie romană] se tragu Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru scolele poporali (1866) nu se putea dezice de preceptele Școlii Ardelene în această chestiune identitară a originii pur latine. Într-un pasaj din care pot fi degajate mai multe elemente chintesențiale ale conștiinței românești, Moldovan afirmă că "Dein Romanii, ce n'au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile forță ale Școlii Ardelene rămân neschimbate. Drept dovadă, în manualul de Istoria patrieĭ în legătură cu evenimentele epocale din istoria universală pentru școléle poporale române (patria însemnând, bineînțeles, Ungaria), V. Goldiș (1896) continuă să susțină atât teza explicită aoriginii pur latine a românilor, cât și teza implicită a exterminării dacilor (p. 17). Față de aceasta, o primă torsiune prin care pozițiile clasice ale paradigmei latiniste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Librar-Editor, Leon Alcalay (Typografia Stefan Mihalescu). 1885. Pârvulescu, M. Poesiĭ naționale și morale: Culese dupĕ diferițĭ autorĭ: Pentru usulŭ scólelorŭ primare de ambele-sexe. Ploescĭ: Editura Librăriei George Carjean (Tipografia "Progresulŭ"). 1894. Petri, Vasile. Legendarŭ saŭ Carte de cetire: pentru scólele poporale. Partea I-ă: pentru alŭ 3-le și alŭ 4-le anŭ de scólă. Sibiu: Editura Autorului Vasile Petri. 1898. Odobescu, Alexandru I. și Borgovan, Vasile Grigore. Carte de citire: pentru divisia a II-a a școalei primare rurale: Anul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romani. Sibiiu: Tiparitu si in comisiune la S. Filtsch. 1865. Rusu, Ioan V. Elemente de istori'a Transilvaniei pentru învețiatorii și școalele popularie romane. Sibiiu: Tipariu si in comisiune la S. Filtsch. 1866. Moldovan, Ioan Micu. Istoria Ardealului, pentru scolele poporale. Blasiu: Cu Tipariul Seminariului. 1869. Heliade Rădulescu, Ion. Elemente de Historia românilor sau Dacia și România. Bucuresci: Typographia Statului. 1870. Laurian, August Treboniu. Elemente de istoria romaniloru: pentru classile primarie. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1876. Melidon, Georgiu Radu. Istoria națională pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria romănă: pentru scólele primare de ambe-sexe. Bucuresci: Imprimeria Statului. 1890. Xenopol, Alexandru D. Istoria românilor: pentru clasele primare de ambe-sexele. Iași: Editura Librăriei "Școalelor" Frații Șaraga. 1896. Goldiș, Vasile. Istoria patrieĭ în legătură cu evenimentele epocale din istoria universală pentru școléle poporale române. Brașov: Editura Librăriei Nicolae I. Ciurcu. 1896. Tocilescu, Grigore G. Istoria romanilor cu narațiuni, întrebări și resumate: pentru clasa IV-a urbană și a V-a rurală: Cursul superior. București: Editura Librăriei Socec & Co. 1897. Xenopol, Alexandru D. Curs
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
VIAȚA NOUĂ, publicație apărută la Cernăuți, săptămânal, între 6 ianuarie 1912 și 17 decembrie 1914, sub conducerea lui George Stoica, ziarist ardelean, căruia i se încredințează ziarul de la numărul 27/1912. Subtitlul „Organ politic național” devine „Organ politic național poporal”, apoi „Organ al Partidului Național”. În articolul Câteva vorbe directorul afirmă: „În nădejdea închegării cât mai strânse a rândurilor noastre și călăuzit de cele mai frumoase îndemnuri, m-am înrolat și eu, modest ostaș, sub flamura luptelor ce ne așteaptă
VIAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290530_a_291859]
-
viața culturală din București, V. reia, îndeosebi din „Românul”, articole de istorie ale lui A. D. Xenopol (Teoria lui Rösler) și Gr. G. Tocilescu (Dacia sub romani), rezumatele conferințelor lui B. P. Hasdeu sau studiul lui G. I. Ionnescu-Gion intitulat Poezia poporală. În continuarea acestor preocupări se înscriu articolele despre istoria romanilor ale lui At. M. Marienescu și capitolul Datinile de la nuntă la romanii vechi, din volumul Cultul păgân și creștin al aceluiași autor. Un lung studiu despre ortografie, rezumând discuțiile din
VIITORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
de acțiunea ASTREI (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român, înființată la Sibiu în 1861, subpatronajul mitropolitului Andrei Șaguna), de revistele transilvănene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Amicul școlii, Școala română, Minte și inimă, Școala poporală, Școala și familia etc.) sau de înfăptuirile în domeniul educației adulților ale Societății pentru Învățătura Poporului Român (1866), facilitate de Legea învățământului, de la 1864, a lui Al.I. Cuza. Școlile au devenit centre de instrucție și cultură pentru adulți, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de acțiunea ASTREI (Asociațiunea Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român, înființată la Sibiu în 1861, subpatronajul mitropolitului Andrei Șaguna), de revistele transilvănene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Amicul școlii, Școala română, Minte și inimă, Școala poporală, Școala și familia etc.) sau de înfăptuirile în domeniul educației adulților ale Societății pentru Învățătura Poporului Român (1866), facilitate de Legea învățământului, de la 1864, a lui Al.I. Cuza. Școlile au devenit centre de instrucție și cultură pentru adulți, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 31, 1986, fasc. 2. Popa, Mircea, „Ipostaze ale iluminismului românesc”, În Echinox, 1976, nr. 9-10. Popa, Mircea; Tașcu, Valentin, Istoria presei literare românești din Transilvania de la Începuturi până În 1918, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Popa, Septimiu, „O gazetă poporală românească În anul 1848”, În Societatea de mâine (Cluj), 1928, nr. 4. Popescu Teiușan, Ilie; Netea, Vasile, August Treboniu Laurian, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1970. Popescu-Boteni, Stelian, Relații Între România și SUA până În 1914, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Prodan
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ioan Rațiu XE "Rațiu" , op. cit. (v. nota 318); Alexandru Lupeanu-Melin XE "Lupeanu-Melin" , „Începuturi ale ziaristicii românești În Ardeal”, Almanahul presei române, Cluj-Napoca, 1926, pp. 46-47 (tot aici, vezi și articolul „O carte de reculegere”); Septimiu Popa XE "Popa" , „O gazetă poporală românească În anul 1848”, Societatea de mâine, Cluj, 1928, nr. 4, pp. 82-83. Ion Breazu, „Lamennais XE "Lamennais" la românii din Transilvania, În 1848”, În Mircea Curticeanu, Studii de literatură română și comparată, vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973, pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
după ce se referă la numărul de locuitori și la etniile care locuiesc satul, fără să precizeze sursa de informare, vorbește despre dependența politico-administrativă a comunei Vama față de căpitănatul Câmpulung și cea bisericească de protopresviteriatul (protopopiat) Câmpulung. “Vama are o școală poporală, o poștă, mai multe ferestree, pive de piuat sumani, vreo câteva băi de fier și două biserici ortodoxe: una parohială și una filială. Amândouă bisericile acestea sunt simple, făcute din lemn. Cea dintâi, adică biserica parohială, cu hramul Sf. Nicolae
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
românilor. Învățătorii au folosit orice mijloc posibil pentru a instrui elevii În limba maternă, pentru a le face o educație În spiritul dragostei de neam. Reuniunile Învățătorești, reuniunile de lectură, corurile românești ctitorite de harnicii dascăli ai satelor bănățene, bibliotecile poporale și cele școlare au reprezentat puternice focare de conștiință și demnitate națională, importante nuclee de polarizare a voinței de unitate națională. Nu este de mirare că ministrul de culte și instrucțiune de la Budapesta ordonă În anul 1911 suspendarea unui mare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Manualul de istoria Principatului Moldavei redactat de Ioan Albineț, publicat la Iași în 1845; Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățătorii și școalele populare române 7 al lui Ioan V. Rusu (Sibiu, 1865), care trebuie cuplat cu Istoria Ardealului pentru școlele poporali al lui Ioan M. Moldovan (Blaj, 1866). Aceste ultime două manuale, deși cronologic vorbind nu sunt contemporane cu cele publicate în celelalte două principate române, ele aparțin aceleași prime generații de manuale specializate de istorie apărute în spațiul românesc. Condițiile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Manual de istoria Principatului Moldavei (1845), afirmă exact același lucru: "Din aceste colonii [romane cu care Traian împoporă Dacia prefăcută în provincie romană] se tragu Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru scolele poporali (1866) nu se putea dezice de preceptele Școlii Ardelene în această chestiune identitară a originii pur latine. Într-un pasaj din care pot fi degajate mai multe elemente chintesențiale ale conștiinței românești, Moldovan afirmă că "Dein Romanii, ce n'au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
literatura didactică de limbă română din Ardeal, care continuă să trateze Transilvania ca parte integrantă a patriei maghiare, enunțurile forță ale Școlii Ardelene rămân neschimbate. Drept dovadă, în manualul de Istoria patrieĭ în legătură cu evenimentele epocale din istoria universală pentru școléle poporale române (patria însemnând, bineînțeles, Ungaria), V. Goldiș (1896) continuă să susțină atât teza explicită aoriginii pur latine a românilor, cât și teza implicită a exterminării dacilor (p. 17). Față de aceasta, o primă torsiune prin care pozițiile clasice ale paradigmei latiniste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]