KorAP: Find »[drukola/base=poporal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...16 >

377 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970

de două ori pe săptămână, joia și duminica, în format 35/26 cm., avea redacția și administrația în Cernăuți, str. 63 Ambros nr.3, editor administrator și redactor responsabil era Atanasie German. Deșteptarea înlocuia fostul ziar Patria în care Partidul Poporal Național își publicase programul. Își propunea „să fie scrisă într-o limbă care va fi înțeleasă de tot Românul și va avea un supliment care va cuprinde materii menite anume pentru creșterea politică a sătenilor noștri.” De la 1 octombrie 1900

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
De la 1 octombrie 1900, Deșteptarea va apare de 3 ori pe săptămână, iar de la 5 ianuarie 1903 în format mai mare: 44/29 cm. Ea era purtătoarea opiniilor intelectualilor dr. Iancu Cavaler de Flondor și dr. George Popovici, creatorii Partidului Poporal Național și sprijinea să devină deputați doi bărbați deosebiți: dl. Baron Eudoxie Hurmuzachi și dl. George Popovici. Din 6 aprilie 1903, Deșteptarea avea un supliment literar de patru pagini, cel din 6 aprilie publicând: „Probleme ale culturii românești” de I.

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
de preotul și publicistul Constantin Morariu, în ea citinduse articole cu caracter instructiv din domeniul agricol, economic și istoric, bucăți educative și literare, întâlnite și în „Biblioteca Deșteptării”. Independent de voința fondatorului, Deșteptarea avea să devină ziarul politic al Partidului Poporal Național. La ziarul Deșteptarea din Cernăuți a colaborat și scriitorul Mihai Teliman, un bun cunoscător al literaturii universale, un ironist îndrăzneț, cu un umor care amintește de pana lui C. Negruzzi. Colaboratorii ei au fost și Artemie Berariu și Vasile

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
moartea parohului meu Olinschi - pagini inedite rămase de la preotul C. Morariu,” publicate în Făt-Frumos nr. 56/1933 cu prilejul comemorării a 30 de ani de la apariția celui mai de seamă periodic popular al Bucovinei. * Apelul Comitetului de întemeiere a foii poporale Deșteptarea a fost publicat în „Gazeta Bucovinei” nr.57 din 1892, comitet fictiv la data publicării, dar devenit în curând realitate: Artemie Berariu, președinte, iar ca membri Vasile Morariu, profesorul Grigore Halipa, spiritualul seminarial Vasile Calancea, prefectul seminarial Gavril Teleagă

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
Economul țăran Alecu Burlă din Cireș - Opaieț zice în scrisoarea sa publicată în nr. 24 din 1893, pag.191: ...Mă poți crede, domnule Morariu, că cunosc și eu multă literatură românească și chiar de aceea trebuie săți spun, că foaie poporală ca Deșteptarea noi românii n-am avut și nu avem... Trimite-o în toate provinciile locuite de români, tot poporul va înțelege-o, afară poate de al 50lea sau al 100lea cuvânt care la dv. e provincialism...” 69 (din Gazeta

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
ca Deșteptarea noi românii n-am avut și nu avem... Trimite-o în toate provinciile locuite de români, tot poporul va înțelege-o, afară poate de al 50lea sau al 100lea cuvânt care la dv. e provincialism...” 69 (din Gazeta Poporală „Deșteptarea” - pagini rămase de la preotul Constantin Morariu - revista FătFrumos nr. 5 6/1932, Suceava) * „Deșteptarea a apărut ca ziar poporal până la încetarea ziarului „Patria” în 1900 când a devenit ziar politic.” A fost o pierdere care nu a putut fi

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
va înțelege-o, afară poate de al 50lea sau al 100lea cuvânt care la dv. e provincialism...” 69 (din Gazeta Poporală „Deșteptarea” - pagini rămase de la preotul Constantin Morariu - revista FătFrumos nr. 5 6/1932, Suceava) * „Deșteptarea a apărut ca ziar poporal până la încetarea ziarului „Patria” în 1900 când a devenit ziar politic.” A fost o pierdere care nu a putut fi reparată nici prin scoaterea altui jurnal poporal - Deșteptarea Poporului” George Tofan din Viața Românească nr.3, 1906) * Deșteptarea, gazetă pentru

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
Morariu - revista FătFrumos nr. 5 6/1932, Suceava) * „Deșteptarea a apărut ca ziar poporal până la încetarea ziarului „Patria” în 1900 când a devenit ziar politic.” A fost o pierdere care nu a putut fi reparată nici prin scoaterea altui jurnal poporal - Deșteptarea Poporului” George Tofan din Viața Românească nr.3, 1906) * Deșteptarea, gazetă pentru țărani, (1893-1904) are merite deosebite în problema susținerii cabinetelor de lectură, publicând articole de fond, statutul tip (27 iulie 1895), regulamentul (în nr.7/1899), continuând ceea ce

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
despre rectorul lor?...” * Foaea Poporului Foaea Poporului, când ziarul Patria a reapărut la 7 februarie 1909 - 27 noiembrie 1910, el consemna vestea preluată din publicația Tribuna de la frații noștri de peste munți”: „Azi a apărut nr.8 al bunei noastre foi poporale - Foaea Poporului. Din cele 22 articole și articolașe, care se cuprind în acest număr, remarcăm articolul „Bucovina.” Foaea Poporului va da pe rând portretele mai multor fruntași români din Bucovina. În numărul de azi este portretul tânărului și zelosului luptător

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
din Bucovina ori „Armonia” - pentru cultivarea muzicii naționale și Societatea „Lumina” - a cantorilor ziarul a pus accent pe folosirea literaturii în ce privește creșterea sentimentului românesc în Bucovina. La Foița Gazetei Bucovina sau publicat producții de tot felul în sensul acesta: „Credințe poporale bucovinene” de Dimitrie Dan, paroh în Lujeni, în 19 episoade; Glume și povești de Dimitrie Stăncescu, cu o scrisoare din 16 octombrie 1894 semnată de Al Vlahuță, care apreciază că: „editorul n-a știrbit nimic din podoabe și arta lor

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
pozitiv pentru toate timpurile și împrejurările, dreptul său de existență pe acest pământ.” Luptând pentru „deplina și libera dezvoltare a limbii noastre materne, egala ei îndreptare pe toate terenurile vieții publice a localităților locuite de români”, „ pentru ca învățământul în școalele poporale, primare și secundare să se așeze pe singura bază pedagogică primită și recunoscută de știință”, să „facem ca biserica să fie pusă în posibilitatea de a urma și în viitor a fi pentru Români ceea ce a fost în trecut - un

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
societate „Stejarul” din suburbia Cernăuților-Horecea se aranjează pentru duminică 13/25 iulie 1897 o petrecere împreunată cu teatru de diletanți și un concert în casele domnului Lomoș - proprietar în Horecea”, iar „poporenii din Siret aranjează la 18 iulie o petrecere poporală împreună cu o reprezentațiune teatrală, cântări și declamațiuni...” Societăți de cetire au fost încurajate și susținute și în localitățile din Suceveni, Ceapor, Pătrăuți pe Suceavă, la pădurea Cirîncău, Corecti, Marginea. „Scopul cabinetelor de citire” se intitulează un articol semnat Radu Sbierea

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
limbii române se îngemănează cu alte inițiative ale ziarului. La rubrica „Biserica și școala” citim despre „O nouă desconsiderare a limbei române”. Czernowitzer Zeitung din 21 iulie 1897 publica un concurs pentru ocuparea mai multor posturi de învățători la școlile poporale ale Cernăuților și Caliceanca.” Și de data aceasta limba Țării este total desconsiderată, căci nici un singur cuvințel nu se cere de la competenți cunoștințele lor. Drept dovadă sunt admiși nu mai puțin de patru învățători pentru limba ruteană, singurul - Rusnak mai

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
Cernăuțiul să trăiască îngrozitorul exod polonez, suflarea românească fiind grav și dureros afectată. Mare centru cultural românesc, Cernăuțiul devine un teritoriu al bejeniei, al pribegiei, al împrăștierii valorilor, un refugiu, neașteptat... * Steluța Steluța, foaie pentru poporul român de la țară, ziar poporal, era scoasă de două ori pe lună de Simeon Cobilanschi, paroh în Chorovia - județul Cernăuți. Ea purta ca motto: „Luminează-te și vei fi. Lucrează și vei avea.” Primul număr a apărut la 9/21 septembrie 1883. Cuprindea sfaturi economice

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
an, iar în al doilea an doar un singur număr. Gazeta Steluța, „foaie pentru popor” a lansat ideea cabinetelor de lectură, dar meritul principal în această privință îl are „Revista politică” de la Suceava (18861891) și tipărită la Cernăuți. În foia poporală, Steluța nr.15 din 18 aprilie se relatează că în ziua de 11 martie 1884 s-a deschis un cabinet de citire în satul Toporăuți, județul Cernăuți; la îndemnul și sub îndrumarea preotului Grigore Vorobchevici. „Cabinetul a hotărât să închirieze

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
deosebea prea mult de programul pe care îl avusese Patria, n-a fost suficient acceptat, ziarele din Ardeal și din România făcându-i o primire puțin favorabilă,chiar neprietenoasă. Lupta dintre ziarele Timpul și Deșteptarea, care se transformase din organ poporal în organ politic, trecut sub conducerea lui Atanase Gherman, era fățișă, ireconciliabilă. După 75 de numere, Timpul a înclinat totuși armele slavei, în nr.75 al său, sub titlul „Timpul se află pe patul de moarte” citim: „Mărturisim fără înconjur

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
neobservat la cele veșnice... Istoria, desigur, se face cu unii din aceștia.” (Cronica din revista „Tudor Pamfil” nr.1 6/1928, reprodus din Neamul Românesc din 6 ianuarie 1928). * Voința poporului Voința Poporului, (1 octombrie 1902 - 11 octombrie 1908), organul poporal independent, este ziarul noului partid condus de doi luceferi noi ai vieții politice din Bucovina - Florea Lupu și Aurel Onciul, care jucându-le țăranilor înaintea ochilor mirajul unor revendicări economice și sociale, condiții de trai prospere, dar introducând lupta de

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
popor de Nico Cărăuș; 7. Strofe de Ioan Popșior; 8. Ziua și noaptea la popor, credințe poporane adunate de dna Elena Voronca; 9. Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu Sbiera (conținând tabele cu testimoniile școlare ale lui Eminescu de la școala poporală și gimnaziul+ din Cernăuți; 10. Poezii de Filimon Taniac; 11. Concertul, nuvelă de Adrian Forgaci. (Din Deșteptarea nr.47/1903) * Almanahul evreesc pentru România Mare Almanahul evreesc pentru România Mare, cu calendarul pentru anul 5683 (19221923), anul I, editor dr.

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
adaptând ortografia stabilită de Academia Română din București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și de critică literară, recenzii cuprinzătoare și la obiect, iar din literatura folclorică - poezii poporale, datini, obiceiuri, descântece etc. În Aurora semnau: Samson Bodnărescu, Enea Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V. Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în literatură. S.

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
Samson Bodnărescu, Enea Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V. Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în literatură. S. Fl. Marian semna articolele referitoaere la literatura poporală: obiceiuri, moravuri, datini. Cu timpul, revista devine plină de teme științifice, de studii filologice și istorice, iar partea literară este redusă la câteva poezii semnate de I.I. Bumbac, ca și partea științifică. Doar T.V. Stefanelli mai publica câteva comedii. Conștient

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
Societatea Academică română „Dacia”. Deosebit de partea calendaristică, conținea diferite poezii, cântece, chiuituri și cimilituri, precum și bucăți de proză ca povești și legende scurte, selecționate și redate anume pe înțelesul copiilor. Este precedat de un cuvânt introductiv adresat elevilor școalelor noastre poporale, îndemnându-i să învețe, să respecte părinții și să lupte pentru țara noastră mărită. Adresa: Hotel Paris, strada Regele Ferdinand nr. 2 Cernăuți. Se transmitea gratuit și copiilor școlari din Basarabia. * Calendarul „Glasul Bucovinei” pe anii 19191940 Calendarul „Glasul Bucovinei

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
1923 a avut 472 de pagini, 1924 - 524 pagini, 1925478 pagini, 1926 -364 pagini. La Candela nr.9-12/1923 se adăuga suplimentul de 50 de pagini cu „Grija cea mai mare trebuie s-o avem de viața cea veșnică”, scriere poporală, de preotul Constantin Morariu, redactată la Cernăuți 1923, la Institutul de Arte Grafice „Glasul Bucovinei”. Candela pe anii 1931 și 1932 nu mai nominalizează persoana directorului și administratorului. Începând cu anul 1934, Candela are conducător și redactor pe prof. univ.

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
al foii și editor dr. Ambrosiu Dimitrovțæ (Dimitrovici), cu tiparul lui Rudolf Echardt, Cernăuți. Comitetul de redacție al foii adresându-se „Către cetitori” le spune că „națiunea română din Austria, punând în aplicare spusa poetului transilvan „cu neuitatul său imn poporal «Deșteaptă-te române» a dat viață în anii din urmă „Reuniunii române de leptură” care, dezvoltându-se, acum s-a transformat în „Soțietate pentru literatură și cultură în Bucovina.” Scopul acesteia este de a concentra puterile spirituale naționale din patria

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
apucăm dar de lucru cu ajutorul lui Dumnezeu!” Și publica Kera Nastasia sau Mania pensiilor de V. Alecsandri, poezii - Defira de S.G. Vârgolici - dedicate poetului V. Alecsandri, un necrolog dlui Ambroziu Dimitrovici, un studiu „Mișcări în cestiunea unificării ortografiei române”, Cântece poporale, bibliografie, extrase din protocoalele ședințelor Comitetului Societății. Foaea aduce mărturii și despre ceea ce făcea biserica în vremea aceasta. Ziarul Albina din Viena consemna că deși primele încercări făcute în 1865 de către teologii din Cernăuți au fost paralizate, „cu ocazia serbării

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
austriacă.” „Cel mai fecund colaborator bucovinean al Foaiei a fost poporul cu producțiunile sale artistice, spune Const. Loghin în „Istoria literaturii române din Bucovina 1775-1918”. Editura Alexandru cel Bun, Cernăuți - 1996. Acestora li se dă cuvenita atenție. Se publică legende poporale, una despre imigrarea lui Bogdan Dragoș în Moldova de L.G.B. (Gherasim Buliga), Cimilituri române poporale de Ion B. (Bumbac?), dar mai ales un număr foarte mare de poezii poporale, culese din toate părțile Bucovinei. Și ceea ce e mai important, poeziile

BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]