330 matches
-
Symbols and Social Life: The Growth of Culture Studies", în Contemporary Sociology, 1990. Petriceicu-Hașdeu, Bogdan, Etymologicum Magnum Romaniae, editat sub auspiciile Academiei Române, între 1886 și 1895, în trei mari tomuri, în B. Petriceicu-Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, ediție îngrijită și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, Editura Minerva, București, 1972. Pink, Daniel H., Drive: The surprising Truth About What Motivate Us, Congate Books, 2010. Radcliffe-Brown, A. R., Structure and Function in Primitive Society: Essays and Addresses
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tematic de Sergiu Selian, Editura Albatros, București, 1989, pp. 72-73. 72 Idem. 73 Bogdan Petriceicu-Hașdeu, "Etymologicum Magnum Romaniae", editat sub auspiciile Academiei Române, între 1886 și 1895, în trei mari tomuri, în B. Petriceicu-Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, Ediție îngrijită și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, Editura Minerva, București, 1972, p. 11. 74 Idem. 75 În România circulă expresia: "Mult noroc, pentru că sănătate au avut și cei de pe Titanic", care arată convingerea românilor în forțe implacabile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mai mulți preoți (Focșăneanu - tatăl și fiul - aproape o jumătate de secol) s-au efectuat mai multe reparații, cea de după cutremurul din 1941 terminându-se aproximativ în 1955. După cutremurul din 1977 s-au impus doar mici reparații cu contribuția poporanilor. Avem puține mențiuni despre fapte eroice (Vasile Marin a fost rănit la Țiganca, 21 iunie 1941), ori gesturi ieșite din comun ale locuitorilor, dar ele nu pot lipsi în context general, așa cum nu pot fi uitate tradițiile și obiceiurile locale
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cred că nu este de trebuință, căci în ziua de astăzi nu mai stă nimeni la îndoială cum că literatura modernă trebuie să se întemeieze pe cea poporană, scoțînd la lumină toate comorile cele mari, bogate și frumoase ale literaturii poporane pentru ridicarea edificiului literaturei moderne”. Cartea preotului bucovinean apărea la Cernăuți, autorul avînd grijă să precizeze pe pagina de titlu: „Membru al Academiei Române”. În aceeași vreme, cernăuțeanul Dimitrie Dan publica lucrarea Din toponimia românească, de data asta în capitala țării
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ciocănitoarea, corbul și cioara (mai ales în previziuni meteorologice). Cocoșul prevestește ceasul rău, la miez de noapte, dar poate să dea de veste și că pragul casei poate fi călcat în curând de musafiri etc. S. Florea Marian, în Ornitologia poporană română 61, inventariază o multitudine de credințe și superstiții în centrul cărora se situează manifestările unor păsări care au puterea de a prezice anumite evenimente. Când cântă găina ca cocoșul nu-i a bine; s-o măsori din fundul casei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Bouché-Leclercq, op. cit., p. 98. 59Prodigii sunt numite toate acele fapte sau fenomene ciudate, neașteptate, inexplicabile, care nu au o cauză limpede. 60 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 112, cu referire la Porphyrios, De abstinentia, III, 5. 61 S. Florea Marian, Ornitologia poporană română, II, Cernăuți, 1883. 62 Elena Sevastos, Călătorii prin Țara Românească apud S. Florea Marian, Înmormântarea la români, București, Ed. "Grai și suflet. Cultura națională", 1995, p. 8. Relatări asemănătoare se regăsesc și în scrierile lui Ion Creangă: "iar găinile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a poporului este cu mult mai veche, ea existând „cu multe veacuri înainte de facerea Romei în țara ce se chema Latium unde e făcută Roma”, în timp ce „limba latină din cărți este meșteșugită, gramaticească, nu firească precum a fost limba latină poporană, și cunoscut lucru este că mai veche e firea decât măiestria”. Limba latină din cărți a fost, ca orice limbă cultivată, născută din limba poporului, iar începătorul ei a fost Latinus Craiul Latiului, „carele limba latină o au îndreptatu și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limba latină cultă a fost dusă de romani în Galia, Spania și „nu lung timp după aceea și în Dacia”; nici limba italiană nu a fost alcătuită pe baza latinei culte. Toate limbile romanice au la bază limba firească, adică „poporană”. Cheia gândirii istorice a lui Maior constă în aceea că romanii au dus în toate viitoarele provincii romane din afara Italiei o limbă latină firească „alcătuită din limba latină poporană și din toate alte distincte limbi ale popoarelor Italiei, popoare care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
latinei culte. Toate limbile romanice au la bază limba firească, adică „poporană”. Cheia gândirii istorice a lui Maior constă în aceea că romanii au dus în toate viitoarele provincii romane din afara Italiei o limbă latină firească „alcătuită din limba latină poporană și din toate alte distincte limbi ale popoarelor Italiei, popoare care fură învinse de romani și se făcură un nation cu romanii, iar popoarele învinse și adunate la un singur nation cu romanii învingători n-au putut să nu țină
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbi romanice s-au îndepărtat de latina populară. Faptul că poporul român „puțin se înțelege cu francezii, spaniolii și italienii” nu își are explicația în schimbarea limbii române: „că și coloniile romane care fură în Galia și Spania cu limba poporană în gură au mers acolo”, numai că „acolo țările erau pline de locuitorii cei vechi ai țărilor acestora” cu a căror limbă latina populară s-a amestecat scăzând astfel din alcătuirea ei cea veche. Trebuie apoi avut în vedere faptul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arată Hasdeu, mai ales în Oltenia, domnea peste români neamul Basarabilor, a căror marcă nobiliară, adică emblema pe steag, era capul negru. Basarabii, răspândindu se treptat afară din Oltenia spre răsărit, capul cel negru de pe steag a dat naștere legendei poporane despre Negru-vodă, de unde apoi Negri toți românii din regiunea Dunării. Ca personalitate concretă, continuă autorul, n-a existat în istoria noastră nici un alt Radu Negru afară numai de fiul lui Alexandru Basarabă, tatăl lui Mircea cel Mare” (EMR, IV, p.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
orașelor din Italia adoptă repede un mare număr de cuvinte și forme grecești, apoi, la rândul său, această limbă a orașelor contribuie în măsură mare la descompunerea și alterarea limbii naționale de la țară. Încă în sec. III î. Hr. limba veche poporană latină rămase desprețuită și persecutată. Literații romani începură să imiteze pe greci: în gramatică, în poezii, în filosofie, în istorie și chiar în geografie. Geniul popoarelor italice începe a se schimba” (p. 721). Trecerea de la limba veche, aglutinantă, la latina
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lu rusnacu. Dân fericire, don Marforio, care ie mai subțire ca fanta dă la otomatu cu firfirici, ie un antic d-ăia care tu-l confunzi c-o grămăjoară dă mătreață și iel atinge cele mai fine resorturi dân sufletu poporan, așa că nu să egzistă chichirez care să pună pă loc frână la jmecheria noastră, amânând distribuțea chiar pentru ziua festivă, sub pretextu că Departamentu dă Gabori tărăgăne trasportu dă pușcoace. Nainte să stau o oră juma planton, la o coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic: mixează sub copertele aceleași cărți cunoștințe practice de economie rurală (de ex: despre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea avangardei gândirii romantice, Hașdeu elaborează un "splendid edificiu imaginar" (Boia, 1997, p. 139) a cărui concluzie probează rădăcinile dacice ale basarabilor, precum și continuitatea milenară a dinastiei. Monumentalul Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor, proiectat ca dicționar exhaustiv al limbii române, scris însă doar până la litera B, cuprinde faimosul articol "Basarabă" (Hasdeu, 1887-1898, pp. 2540-2594), publicat ulterior ca eseu de sine stătător sub titlul Basarabii Cine? De unde? De când? (1894). Prin mijloacele analizei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Romaniloru din Daci'a Superiore. 2 volume, Viena: Cu literele lui C. Geroid și Fiiu. Papu, E. (1977). Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc. București: Editura Eminescu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1887-1898). Etymologicum Magnum Romaniæ. Dicționarul limbei istorice și poporane a Românilor. Bucuresci: Stabilimentul Grafic Socec & Teclu. Petriceĭcu-Hasdeu, P. (1894). Basarabii. Cine? De unde? De când? Bucuresci: Stabilimentul Grafic I. V. Socecŭ. Rădulescu-Motru, C. (1936). Românismul. Catehismul unei noi spiritualități. București: Fundaţia pentru literatură şi artă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte de lectură: Noțiuni simple assupra sciințelor, cullesse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Lipova (1919-1920), Târgu Mureș (1920-1921) și Cluj (1921-1922). Alcătuiește și publică mai multe manuale pentru uzul elevilor de gimnaziu, dicționare școlare bilingve (Dicționar portativ latin-român și român-latin, I-II, 1892-1908), studii lingvistice (Încercări în vocalismul limbei române, 1893, Limba română poporană și dialectul sicillian, 1904) și glosare dialectale (Glosariu de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român, 1899). Colaborează la „Analele Academiei Române”, „Anuarul Liceului Unit «Sf. Vasile cel Mare»” (Blaj), „Calendarul Asociațiunii pe anul 1927”, „Comoara satelor”, „Convorbiri literare”, „Cultura
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția constituie prima contribuție de seamă la cunoașterea speciei, remarcându-se - cum observă Ovidiu Bârlea - atât prin varietatea tipologică a pieselor, precum Brad
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri: Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Etnografice, Blaj, 1929; Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976. Antologii: Legendariu românesc, Blaj, 1884. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III, 44; Ioan Rațiu, Studii și biografii, Blaj, 1904
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile mitropoliților Varlaam și Dosoftei), Învățăturile lui Neagoe Basarab, Diregătoriile bunei creșteri, Povestea vorbei și fermecătorul tezaur al proverbelor populare. Calendarele (care au constituit, mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
publicistic) pe trei compartimente principale: traduceri, producții originale și culegeri de folclor. În ansamblul acestor preocupări, tentația literaturii populare s-a dovedit a fi o temă esențială. Preromanticii ardeleni vor culege folclor, vor scrie poezii și nuvele originale de inspirație „poporană”, vor Începe chiar să teoretizeze, pe dibuite, cu privire la rolul creației populare, În efortul de a instrumentaliza acest domeniu În folosul ideologiei naționale. Se pot delimita trei factori care au stat la baza acestei orientări fundamentale, declanșată cu mulți ani Înaintea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
originii lor, a metamorfozelor suferite În timp. Pe un plan secund apare și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului, Comorile și Pământul. După credințele poporului român (1924
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]