333 matches
-
arată Hasdeu, mai ales în Oltenia, domnea peste români neamul Basarabilor, a căror marcă nobiliară, adică emblema pe steag, era capul negru. Basarabii, răspândindu se treptat afară din Oltenia spre răsărit, capul cel negru de pe steag a dat naștere legendei poporane despre Negru-vodă, de unde apoi Negri toți românii din regiunea Dunării. Ca personalitate concretă, continuă autorul, n-a existat în istoria noastră nici un alt Radu Negru afară numai de fiul lui Alexandru Basarabă, tatăl lui Mircea cel Mare” (EMR, IV, p.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
orașelor din Italia adoptă repede un mare număr de cuvinte și forme grecești, apoi, la rândul său, această limbă a orașelor contribuie în măsură mare la descompunerea și alterarea limbii naționale de la țară. Încă în sec. III î. Hr. limba veche poporană latină rămase desprețuită și persecutată. Literații romani începură să imiteze pe greci: în gramatică, în poezii, în filosofie, în istorie și chiar în geografie. Geniul popoarelor italice începe a se schimba” (p. 721). Trecerea de la limba veche, aglutinantă, la latina
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și administrative, și Din vatra unui sătean cuminte (1911), proză de oarecare abilitate epică, pledoarie nedisimulată în favoarea culturalizării satelor. D.-D. tinde să elaboreze și comentarii mai ambițioase, după cum o dovedește un prim volum din Considerațiuni critice asupra poeziei noastre poporane, intitulat Doine (1903). Într-un proiect, erau anunțate alte patru volume, despre doinele „voinicești-haiducești”, „de străinătate”, despe balade, cântece haiducești și strigături. Autorul delimitează „folklorele” de „știința folklorelui”, analizează comparativ diferite colecții (V. Alecsandri, G. Dem. Teodorescu, Gr. Tocilescu) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
luncă, București, 1896; Freamăt, pref. Alexandru I. Hodoș, București, 1898; Jianu (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1900; Peneș Curcanul (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1901; Avem cu ce să ne mândrim, București, 1903; Considerațiuni critice asupra poesiei noastre poporane, vol. I: Doine, București, 1903; Două drame țărănești (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1903; Închinare praznicului adormirii de patru veacuri a lui Ștefan-Vodă-Cel-Mare și Sfânt, București, 1904; Prolog în 16 cântări la „Povestea neamului de la Traian la Carol I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
primite de la Paris, Viena și din câteva orașe italiene. Dintre corespondenți făceau parte, probabil, S. Periețeanu-Buzău și I. Al. Lapedatu, care erau studenți la Paris. Un interes deosebit se arată pentru poezia populară, din primul număr publicându-se articolul Poezii poporane române din Crișana, precum și patru balade culese de Miron Pompiliu, din a cărui colecție se va tipări în continuare, alături de alte materiale folclorice din culegerile lui A. Vodă, V. Gr. Pop, I. C. Fundescu și S. Fl. Marian. Pe lângă doine din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
467 etc. 3 Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boerii Moldovei, ediție îngrijită de Rodica Rotaru, Mircea Anghelescu, Ștefan Gorovei, București, 1973, p. 19-21. 4 Dintre care amintim: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, ediție de Grigore Brâncuș, vol. I, Editura Teora, București, 1998; Octavian George Lecca, Familiile boierești române. Istorie și genealogie, București, 1899; Th. Cornel, Figuri contemporane din România. Dicționar bibliografic ilustrat, București, 1909-1914; Paul Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a vizitat orașul Huși în 1661. În Vizitația apostolică în Moldova din 7 iunie 1661 semnala următoarele: „Huși [sosește în 19 iulie seara, în ziua următoare liturghie]. Biserica de lemn acoperită cu paie (!), 2 altare frumoase. Dacă ar avea preot <poporenii> l-ar ține bucuros. Copii n-a botezat fiindcă fusese săptămâna trecută un pater iezuit. Episcopie (Biserica episcopală Sf. Petru și Pavel, 1495, n.a.) schismatică cu 2 biserici, una de piatră. Biserica romano-catolică n-are nici un fel de bunuri temporale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rânduelii obștești și întărirea drepturilor câștigate prin revoluție, Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi. Până la chemarea adunării poporane a Republicii Moldovenești, care va fi aleasă de tot norodul prin glăsuirea de-a dreptul, deopotrivă și tăinuită, după sistemul proporțional, cea mai înaltă ocârmuire a Republicii Democratice Moldovenești este Sfatul Țării, alcătuit din împuterniciții tuturor organizațiilor democrației revoluționare ale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
târgurilor. Puterea împlinitoare în Republica Democratică Moldovenească o are Sfatul Directorilor Generali, care sunt răspunzători numai înaintea Sfatului Țării. Înfățișând voința noroadelor trăitoare pe pământul Republicei Moldovenești, Sfatul Țării are în vedere: 1. Să cheme în timpul cel mai scurt adunarea poporană a Republicei Moldovenești, aleasă prin glăsuire obștească, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuită după sistemul proporțional. 2. Să împartă norodului muncitor tot pământul fără plată, pe temeiul folosirei drepte. Până la alcătuirea unei legi despre trecerea pământului la norodul muncitor - ca să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tuturor națiilor, va urma mai departe cu întărirea slobozeniilor câștigate prin revoluție și vestite prin Declarația Sfatului Țării de la 2 decembrie anul 1917. Îndeosebi Sfatul Țării și sfatul miniștrilor Republicei Moldovenești se va sili să cheme cât mai degrabă adunarea poporană pe temeiul glăsuirei obștești, care va hotărî desăvârșit rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte țări, dacă aceasta o va cere binele popoarelor republicei noastre. În al doilea rând, Sfatul Țării și Sfatul miniștrilor Republicei Moldovenești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
general, Zamfirescu nr. 71. 65 1918, martie 16/29, Kiev. Telegrama trimisă de ministrul de Externe al Republicii Ucraina, Golubovici, guvernelor german, austro-ungar, turc, bulgar și român Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoștință următoarele: Consiliul Miniștrilor Poporului Republicei Poporane Ucrainene găsește necesar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean și cel moldovenesc, se întrepătrund, nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la Conferința de pace de la București, guvernul Republicei Poporane Ucrainene găsește că discuția asupra acestei chestiuni și soluționarea ei poate avea loc numai cu participarea și consimțământul reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici 66 1918, martie 16/29, Chișinău. Notă de protest trimisă de guvernul Republicii Poporane Moldovenești Republicii Ucrainiene Sfatul Țării, Parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada Centrală și întreg poporul ucrainean, protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de auto-determinare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară că Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă și neatânată la 24 ianuarie a.c. în granițele fostei gubernii a Basarabiei, despre care fapt au fost anunțate toate statele și Ucraina. Sfatul Țării amintește Ucrainei că între Republicele Moldovenească și cea Ucraineană din momentul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fermă și credința nestrămutată că poporul ucrainean eliberat nu va vroi să sugrume politicește și economicește popoarele libere ale Republicei Moldovenești. Pentru conformitate, Secretar al Sfatului Țării, B. Epuri 67 1918, martie 16/29, Chișinău. Instrucțiuni date de guvernul Republicii Poporane Moldovenești și de Sfatul Țării, delegației care pleacă la Kiev pentru stabilirea raporturilor oficiale între cele două state 1. Delegația trebuie să ceară recunoașterea și garanția independenței complete a Republicei Moldovenești în hotarele fostei gubernii a Basarabiei, între Prut, Nistru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu poate fi ruptă în folosul altui stat. 3. Întrucât Republica Moldovenească acordă pe teritoriul său naționalității ucrainene și celorlalte naționalități autonomie național-culturală personală, moldovenilor de peste Nistru trebuie să li se acorde aceleași drepturi în Republica Ucraineană. 4. Până la adunarea poporană, guvernul Republicei Poporane Moldovenești se bazează în întregime pe platforma anunțată în declarația Sfatului Țării din 2 decembrie 1917 și 24 ianuarie 1918. Secretar al Sfatului Țării, B. Epuri Anghel Saligny 68 1918, martie 27/aprilie 9, Chișinău. Declarația oficială
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
614-615; Dimitrie Vulpian, Poezia populară pusă în muzică, București, 1886, 56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
56-57, 78-79, 85-86; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Buzdugan, Cântece din Basarabia, I, Chișinău, 1921, 180-186, II, Craiova, 1928, 132-133; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 15-22; Tache Papahagi, Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925, 87-89, 106; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926, 116-119; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973, 314-317, 322-324; Gruia Viteazul și tatăl său Novac, Gherla, 1928; C. Sandu Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd. N. Cartojan, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
1930, 49-52; Pavel Dan, Baladele haiducești. Ciclul Novăceștilor, „Blajul”, 1934, 3; Lucian Costin, Novăceștii în balada bănățeană, „Banatul literar”, 1937, 2-8; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. II: Balada bănățeană, Craiova, 1942, 69-115; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada poporană și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969, 106-107; Traian Ionescu-Nișcov, Haiducia și cântecele haiducești, REF, 1958, 2; Gh. Vrabie, Balada Novăceștilor, O, 1958, 6; Ist. lit., I, 102; Al. I. Amzulescu, Introducere la Balade populare românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
principii ale sămănătorismului și poporanismului, precum iubirea de neam și păstrarea moștenirii culturale: „O literatură trebuie să-și aibă întotdeauna ramuri care să pornească din trupul gros al poporului, din gândirea, viața, spiritul și manifestațiile acestui popor” (Sava Pârăianu, Curentul poporan în literatura românească). Se publică articole și literatură de inspirație rurală și folclorică, sunt reproduse, la rubrica „Din scriitorii români”, versuri de Ion Pillat (din Satul meu) și poezia Limba noastră de Al. Mateevici . Colaborează Sava Pârăianu, Em. Gojinescu, A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288320_a_289649]
-
s-au aflat mereu în centrul atenției celor de la B. În mai multe articole au fost afirmate ideea unității basarabenilor cu românii din partea dreaptă a Prutului, comunitatea istoriei și a culturii lor. Gazeta își propunea să facă „începutul unei literaturi poporane” și să popularizeze folclorul. În ciuda scurtei sale existențe, B. a avut eficiență, propagând activ literatura națională sau ilustrând-o prin retipăriri din opera lui Gh. Asachi, Al. Donici, C. Negruzzi, V. Alecsandri, I. Creangă, M. Eminescu, Al. Russo, Gr. Alexandrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285665_a_286994]
-
domină atât în trecut cât și'n prezent, fără însă să constitue, lucru foarte de mirare, o atracție, o vrajă diabolică pentru cei care l-au urmat"145. Ca și în cazul literaturii sau al teatrului, influența "liricii și muzicii poporane"146 se simte și la el. Precum predecesorii săi, Sibelius și-a găsit de multe ori sursa de inspirație în epopeea Kalevala. Oprișan menționează primele sale compoziții pentru cor și orchestră la care s-au mai adăugat motivele luate din
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sau două piane. Celor doi li s-au succedat alte două talente: Toivo Kuula și Leevi Madetoja. Primul a creat lieduri, cel de-al doilea simfonii. Referitor la Madetoja se mai precizează că a folosit "motive din lirica și muzica poporană a regiunilor din Nord, deci a acelui tezaur rar exploatat și prin farmecul ineditului, prin amestecul lui cu forme arhaice păstrate la Laponii și Finii de aici"150. Influența muzicii moderne și a noilor curente începe să se facă simțită
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
i-a stat în puteri, să-și cultive propria individualitate, lucrând mereu pe cont propriu. Un alt aspect interesant legat, de data aceasta, de influența anumitor motive culturale, mai precis de influența folclorului asupra muzicii culte: "Folclorul, lirica și muzica poporană n'au exercitat absolut nicio influență (...). Singura muzică poporană care s'a desvoltat, este aceea brodată pe motive din mitologia și legendele fineze. Ea e mai mult un acompaniament monoton la recitarea versurilor din Kalevala sau altă poemă"152. Horia
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
individualitate, lucrând mereu pe cont propriu. Un alt aspect interesant legat, de data aceasta, de influența anumitor motive culturale, mai precis de influența folclorului asupra muzicii culte: "Folclorul, lirica și muzica poporană n'au exercitat absolut nicio influență (...). Singura muzică poporană care s'a desvoltat, este aceea brodată pe motive din mitologia și legendele fineze. Ea e mai mult un acompaniament monoton la recitarea versurilor din Kalevala sau altă poemă"152. Horia Oprișan specifică referitor la muzica populară că nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]