260 matches
-
poziții, identificate prin susținători, publicații, scrieri și activități cultural- educative. În 1980, Z. Ornea nu numai că restrângea analiza relațiilor tradiționalismului cu modernismul românesc la deceniul al treilea din secolul al XX-lea, dar stabilea că pașoptismul, junimismul, sămănătorimul și poporanismul erau "potrivnice înnoirii organismului românesc prin industrializare", susținând "tradiția neclintită". (13b, pp. 306-307) Autorul desemna prin conceptul de tradiționaliști personalitățile și orientările din țara noastră, care aspirau spre menținerea sau continuitatea legatului transmis de înaintași. Cu acest termen se exprimau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pe de altă parte surprinderea pericolului înstrăinării de ceea ce reprezenta cu adevărat autentic, specific spiritualității noastre: cultura rurală, valoarea credinței ortodoxe, păstrarea unui folclor bogat și valorificarea unor tradiții ancestrale. Această mișcare conservatoare a fost susținută de curente precum sămănătorismul, poporanismul și, mai târziu, tradiționalismul. Orientându-se spre lumea patriarhală a satului românesc, aproape mitic, ca unic depozitar a ceea ce este specific nouă, scriitorii din această perioadă au glorificat și imaginea mamei, față de care și-au exprimat respectul profund, compasiunea și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
2. Turgheniev și paternitatea sa presupusă / 19 Capitolul 3. Nihilism, romantism, idealism / 25 Capitolul 4. Nihilismul în sens social și politic și proveniența sa franceză / 43 Capitolul 5. Nihilismul fără fundament al lui Max Stirner / 53 Capitolul 6. Nihilism, anarhism, poporanism în gândirea rusă / 63 Capitolul 7. Nihilism și decadență la Nietzsche / 73 Capitolul 8. Nihilism, relativism și dezvrăjire în "cultura crizei" / 109 Capitolul 9. Nihilismul estetico-literar / 127 Capitolul 10. Nihilismul european în istoria ființei: Heidegger și Nietzsche / 141 Prima manifestare
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
conțin ecouri îndepărtate ale Unicului lui Stirner, mult mai mult decât a recunoscut Jünger însuși. Prin urmare, Stirner și-a găsit locul și situarea cuvenite în istoria nihilismului doar în secolul XX și doar a posteriori. Capitolul 6 Nihilism, anarhism, poporanism în gândirea rusă Inteligența consumă tot ceea ce aruncăm în flăcările sale, iar la sfârșit se hrănește cu propriul foc. În gândirea rusă din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea nihilismul a devenit un fenomen de amploare, care a marcat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
idei anarhice, socialiste, utopico-libertare. Cât despre Herzen, acesta își îndrepta săgețile criticii sale împotriva "budiștilor științei" care zăboveau în contemplare într-o epocă ce chema în schimb la acțiune. Potrivnic oricărei forme de conservatorism, acesta a fost principalul teoretician al poporanismului și, opunându-se terorismului lui Neceaev și ribelismului lui Bakunin, și-a dus bătăliile cu moderația pe care o împrumutase din dragostea față de cultură și istorie, după cum rezultă din scrisorile Către un vechi tovarăș (K staromu tovarisciu) și din eseurile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
1 NIHILISMUL Cuprins 330 331 Cuvânt-înainte Itinerarium mentis in nihilum. Pentru o istorie... Turgheniev și paternitatea sa presupusă Nihilism, romantism, idealism Nihilismul în sens social și politic și originea sa franceză Nihilismul fără fundament al lui Max Stirner Nihilism, anarhism, poporanism în gândirea rusă Nihilism și decadență la Nietzsche Nihilism, relativism și dezvrăjire în "cultura crizei" Nihilismul estetico-literar Nihilismul european în istoria ființei: Heidegger... Dincolo de linia nihilismului: Jünger versus Heidegger Nihilism, existențialism, gnoză Nihilism, teologie politică, secularizare: Carl Schmitt Nihilism, posthistoire
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Florin Manolescu, op. cit., p. 262. 39 Denumire peiorativă dată de reprezentanții și mentorii "tinerei generații" interbelice (Radu Dragnea, Pamfil Șeicaru, Petru Marcu-Balș, Sorin Pavel, Pavel Sterian, Vasile Băncilă, Emil Cioran, Mircea Eliade etc.) spiritului raționalist-criticist al Junimii, al postmaiorescianismului, al poporanismului și al "zarifopolomaniei" (Petru Marcu Balș, Pârvan și filozofia statului, în "Gândirea", nr. 4, 1928, p.117, apud. Constantin Trandafir, op. cit., p.28.) 40 Este de reținut precizarea lui Ion Bogdan Lefter legată de imprecizia și inadecvarea sintagmei "generația '80
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Pușcariu la elaborarea acestuia. De remarcat și rubrica ținută de G. Coșbuc pe această temă, cu articole precum Provincialismele scriitorilor noștri, Pentru limba românească, Cărțile bisericești. De mare importanță sunt articolele lui Chendi consacrate Junimii: Junimea și Ardealul, Detractorii Junimei, Poporanismul d-lui Maiorescu, În jurul „Convorbirilor literare”, prin care a contribuit la sporirea atenției contemporanilor față de acțiunea junimistă. Un interes special s-a manifestat pentru valorificarea folclorului: se publică piese folclorice culese și articole de Tudor Pamfile, Șt. St. Tuțescu, Mihai
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
Critici și scriitori), și, întrucât opera nu e decât „oglinda unei stări sufletești”, devine, prin aceasta, oglindă a timpului. Varietatea experienței, intensificarea ei odată cu rafinarea prin cultură a interiorității („cultivarea eului nostru”) sunt opuse inspirației rurale promovate de sămănătorism și poporanism, unilateralității ei reductive, echivalată - polemic - cu primitivismul, plebeianismul, diletantismul și sărăcia artistică. „E o himeră să crezi că vom ajunge să trăim altă viață până ce nu vom porni ofensiva hotărâtă împotriva trecutului cu blestemate îndărătniciri”, va susține Densusianu și mai
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Constantin Botez, Ion Botez, Mihai Carp, G. Ibrăileanu, Gh. Kernbach (Gheorghe din Moldova), N. Quinezu și C. Stere - trăiseră, la vârsta studenției, experiența unei activități care, pornită sub egida socialistă, ajunge, mai ales datorită influenței lui C. Stere, sub semnul poporanismului, considerat ca realizabil numai în cadrul liberalismului. Un moment important al acestei experiențe l-a constituit scoaterea hebdomadarului „Evenimentul literar” (1893-1894), demers fericit în ceea ce privește coagularea ideilor și însușirea meseriei jurnalistice, dar dezastruos sub aspect financiar, anihilând multă vreme orice inițiativă de
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
va lupta, pe cât se poate în cadrul unei reviste literare și științifice, și ea, pentru realizarea mijloacelor cătră acest scop”. Acesta este obiectivul general al redacției, „idealul” ei, calificat în încheiere drept „cultural, național și democratic” sau „cu un nume cuprinzător - poporanismul”. Precizări suplimentare se găsesc în organizarea V.r., precum și în textele date la iveală. Compartimentului destinat literaturii („antologia”, cum o numește G. Ibrăileanu) i se adaugă unul de studii, apoi cel al cronicilor (literară, științifică, artistică, internă, externă), rubricile „Recenzii
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
literară”), Marin Simionescu-Râmniceanu („Luceafărul”), N. Iorga („Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”), Simion Mehedinți („Convorbiri literare”), Ovid Densusianu („Vieața nouă”), Mihail Dragomirescu („Convorbiri critice”), E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru („Noua revistă română”), N. D. Cocea („Facla” și „Viitorul social”). Aceștia îi imputau poporanismul și „țărănismul”, respingerea modernismului, a „intelectualizării” și „urbanizării” literaturii române, dar acuzau concomitent „americanismul” sau „mercantilismul” (plata colaborărilor). Apogeul manifestării lui polemice în V.r. se înregistrează în reprimanda aplicată lui Duiliu Zamfirescu pentru opiniile din discursul de recepție la
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
contrar celor afirmate în program, V.r. este și o revistă politică, nu în sensul îngust al tribunelor de partid, deși pledoariile în favoarea liberalilor nu lipsesc. În cronicile interne (foarte multe aparținând lui C. Stere), în studii precum Social-democratism sau poporanism? și Neoiobăgia d-lui Gherea ale aceluiași, în amplele expuneri semnate de G. Ibrăileanu, Radu Rosetti, Ion Radovici, Ion Teodorescu ș.a., se militează cu pasiune, cu inteligență și cu erudiție pentru reformele necesare „ridicării politice și economice a țărănimii”, adică
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
subtitlu, precum și rubricația, dar pe copertă nu se mai indică numele directorilor, probabil dându-se răgaz lui C. Stere, aflat în Elveția, să-și limpezească situația și intențiile. În locul unui program, o notă de la „Miscellanea”, intitulată Anul XII, precizează că „poporanismul” politic s-a văzut realizat prin reformele democratice introduse după război, care le-a și impus, însă pe un teren pregătit și de V.r. Sunt reiterate atitudinea față de literatură, reliefându-se justețea ei, ca și izbânzile în promovarea scrierilor
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
ca și în faza precedentă, criticii, istoricii literari, esteticienii. În fruntea lor se află tot G. Ibrăileanu, care, pe lângă ripostele date celor ce negau importanța publicației în etapa anterioară ori rostul revistei în noul context („V.R.” și cultura românească, „Prăbușirea” poporanismului, Ce este poporanismul?, Ce a făcut „Viața românească” pentru literatură?), dă însemnate studii (Poezia nouă, Caracterul specific național în literatură, Influențe străine și realități naționale, Numele proprii în opera comică a lui Caragiale, Edițiile poeziilor lui Eminescu, Modă și originalitate
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
faza precedentă, criticii, istoricii literari, esteticienii. În fruntea lor se află tot G. Ibrăileanu, care, pe lângă ripostele date celor ce negau importanța publicației în etapa anterioară ori rostul revistei în noul context („V.R.” și cultura românească, „Prăbușirea” poporanismului, Ce este poporanismul?, Ce a făcut „Viața românească” pentru literatură?), dă însemnate studii (Poezia nouă, Caracterul specific național în literatură, Influențe străine și realități naționale, Numele proprii în opera comică a lui Caragiale, Edițiile poeziilor lui Eminescu, Modă și originalitate, Creație și analiză
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
și Șerban Cioculescu, urmărește evoluția estetică a literaturii. Pe aceeași linie apar numeroase monografii ale curentelor literare: Junimismul (București, 1966) de Z. Ornea (cf. si excelenta monografie Titu Maiorescu de E. Lovinescu, București, 1943-1944) Simbolismul (București, 1966) de Lidia Bote, Poporanismul și "Viața Românească", București, 1961, de Dumitru Micu, ca și apologeticul Gîndirism de C. Vrabie, București, 1940, completează puținele lucrări despre curentele literare. Pentru literatura de după al doilea război mondial, cf. D. Micu și N. Manolescu Literatura română de azi
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în al doilea rînd, convingerea lor că nici un individ nu trebuie să renunțe la identitatea lui de dragul națiunii. În perioada aceea, Iorga a avut cîteva contacte cu mișcarea populistă larg răspîndită în România, considerată echivalentă cu aceea a narodnicilor ruși Poporanismul. Ca să-i găsim originea (ca în atîtea alte cazuri în România), trebuie să privim peste Prut. Nu este de mirare faptul că unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai mișcării, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reacție
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aceea a narodnicilor ruși Poporanismul. Ca să-i găsim originea (ca în atîtea alte cazuri în România), trebuie să privim peste Prut. Nu este de mirare faptul că unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai mișcării, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reacție împotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru țărănimii. Mulți intelectuali est-europeni considerau că marxismul are motivație doar în țările industriale occidentale. Nici o mișcare muncitorească nu avea vreun sens fără o clasă muncitoare care să merite
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
făceau eforturi serioase ca să atragă proletariatul rural lipsit de pămînt. Trebuia găsită o soluție pentru problemele arzătoare ale țărilor cu populație țărănească majoritară și cu zone rurale în care oamenii trăiau în mizerie. Stere și alți ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializării occidentale. Ca și grupările rusești similare, nu voiau să-i tîrască pe țărani într-un "Calvar Capitalist". Satul danez, olandez sau elvețian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibrăileanu, dar Stere considera că țelurile urmărite de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dar nu era de acord cu noțiunea de artă pentru artă. El voia ca implicarea politică să fie pusă în slujba naționalismului lui Eminescu cum îi spunea Șeicaru în vederea creării uni fel de "Realism naționalist"61. Ideile politice și scopurile Poporanismului erau inacceptabile pentru Iorga: "Poporanismul nu-și are sensul în acest domeniu". Pentru că nimeni nu poate ridica masele prin literatură și "dacă există ceva care poate îndeplini sarcina de a le ridica, acesta este numai naționalismul, dat fiind că, întîmplător
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu noțiunea de artă pentru artă. El voia ca implicarea politică să fie pusă în slujba naționalismului lui Eminescu cum îi spunea Șeicaru în vederea creării uni fel de "Realism naționalist"61. Ideile politice și scopurile Poporanismului erau inacceptabile pentru Iorga: "Poporanismul nu-și are sensul în acest domeniu". Pentru că nimeni nu poate ridica masele prin literatură și "dacă există ceva care poate îndeplini sarcina de a le ridica, acesta este numai naționalismul, dat fiind că, întîmplător, o națiune are suflet; pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, român, romantism, sincronism, schița, tradiționalism, sămănătorism, poporanism, satiră, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil funcțional, sublim, tragic, stil direct, stil indirect, verosimil. Sunt valabile următoarele manuale: 1. Limba și literatura română, manual pentru clasa a IX-a, ediții 1993-2000. Autori: M. Anghelescu, Gh. Lăzărescu, N.I.Nicolae, C.
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
corp firav, dar cu ceva mai multă minte. Între altele, eu revin la o idee mai veche pe care am tot repetat-o: nu știu o mișcare grass-roots, una foarte populară și zgomotoasă, inclusiv în lumea intelectuală în afara ortodoxismului, legionarismului, poporanismului, naționalismului. Liberalismul nu a fost și nu este „o mișcare”, nici măcar intelectual prea populară. Socialismul nu a apucat să fie, în formă civilizată, o astfel de mișcare. Feminismul a fost și în perioada interbelică o mișcare realizată de către o elită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Mallarme. Simbolismul s-a manifestat În literatura română aproape sincronic cu simbolismul european, avându-1 ca teoreticican pe Alexandru Macedonski, conducător al cercului revistei Literatorul. Respins inițial de reprezentanții Junimii, de scriitorii de la Contemporanul, ca și de orientările tradiționaliste (sămănătorismul și poporanismul), simbolismul românesc s-a impus prin poeți reprezentativi, după anul 1900: Dimitrie Anghel, Ștefan Petică, Ion Minulescu și George Bacovia. AVANGARDISMUL - DADAISMUL Reprezintă o mișcare lansată În 1916 de Tristan Tzara, poet român. Acesta, Împreuna cu intelectualii dezertori, refugiati politici
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]