214 matches
-
de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi influențează pe N. Iorga (care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar, mai ales, să reflecte specificul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi influențează pe N. Iorga (care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pedagogic al mediului sătesc, deoarece o școală pentru educarea poporului trebuie să fie profund legată de situația culturală specifică a satului românesc într-un anumit moment (*** 1968, pp. 35-42). Abordând această problemă în viziune iluministă, dar cu o ușoară tentă poporanistă, profesorul Stanciu Stoian este de părere că programa școlară a cursurilor țărănești trebuie adaptată pedagogic mediului sătesc, deoarece caracteristica mediului sătesc tipic trebuie să stabilească permanent relația dintre pregătirea teoretică și cea practică, dar, mai ales, să reflecte specificul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de conduită. Despre foloasele cărții P., în demersurile căruia se observă o pronunțată înclinație didactică, vorbește stăruitor, cu pilde ce se vor grăitoare, ca în Contribuțiune la munca pentru ridicarea poporului (1904; Premiul „Adamachi” al Academiei Române), unde configurează, în paletă poporanistă, portretul unui „apostol” dăruit menirii lui în - utopie de început de secol - „satul ideal”. Cumnat cu Constantin Stere, P. cată însă cu mâhnire la „satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște „studii asupra sufletului și vieții țărănești”. O manieră de abordare de sorginte poporanistă, de pe urma căreia și literatura lui are de câștigat. Relevând o plăcere, ca de șezătoare, a istorisirii, suita narativă Din povestirile unui vânător de lupi (1912), cam simpluță altminteri, e înviorată de buna intuiție a sufletului infantil. Povestind, autorul își exercită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
Având în frunte un membru marcant al partidului liberal, pe doctrinarul poporanismului, C. Stere, primind, sub o formă sau alta, din partea acestui partid, un sprijin material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din partea acestui partid, un sprijin material, Viața românească nu putea să nu sufere, și în partea consacrată literaturii, influența poporanistă. Această influență n-a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu ridicarea nivelului lor cultural, categoria socială fiind desemnată, în virtutea ponderii ei numerice și economice, prin termenul „popor”. Un rol important revenea - în ochii ideologului - intelectualilor, inclusiv artiștilor, îndeosebi celor ieșiți din popor. Programul este numit încă din acest moment „poporanist”, S. precizând că e vorba de un curent prezent și în Anglia, dar mai ales în Rusia, unde așa-numitul narodnicestvo cunoscuse între 1870 și 1885 o amploare extraordinară. O prezentare mai detaliată a acestor mișcări o face în „Adevărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
care foarte activ se arată G. Ibrăileanu. Cu referire la limba literară, S. observă că aceasta trebuie să fie „un rezultat al lucrării împreună pe terenul social, cultural și intelectual a maselor muncitoare, dintr-o parte, și a păturii culte poporaniste [...] dintr-alta”. Alt articol (Ce cerem de la artiști?) vorbește despre „marginile peste care nu se poate trece”, margini „arătate de datoriile morale pe care le are orice om cult crescut și susținut de «economia națională» - față cu masele muncitoare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
conștient și neatârnat”. Definiția este completată cu observația că poporanismul „e mai mult un sentiment general, o atmosferă [...] intelectuală și emoțională decât o doctrină și un ideal bine hotărât”. În altă parte formulează și postulatul caracterului național al oricărei literaturi poporaniste. Clarificări sunt aduse apoi în alte articole - „Omul perfect”, Motivele artei, „Poporul” în artă și literatură, „Arta pentru popor”. Ultimul, cuprinzând un amplu excurs în artele plastice și în dramaturgia europeană, dă seamă și de largul orizont cultural al ideologului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
volumul de debut al lui Octavian Goga, poezia ardeleanului fiind considerată expresia integrală și cea mai valoroasă a poporanismului literar. Distincții subtile operează și comentariile referitoare la scriitori din epoci diferite, ca Oscar Wilde, Henrik Ibsen și Lev Tolstoi. Ideile poporaniste sunt vehiculate și în Patru zile în Ardeal, relatare a unei scurte călătorii întreprinse în mai 1906, text ce relevă și un cert dar de povestitor, umor, spirit de observație, capacitate de portretizare în câteva tușe sigure. De altminteri, publicistul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
așezată în rama, literară, a unei scrisori de sinucigaș, în care informațiile autoreferențiale incomplete, generând o aură de mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Imperiul otoman atinge apogeul în timpul lui Soliman Magnificul B) Grigore Ureche scrie “Letopisețul Țării Moldovei” C) Nicolaus Olahus scrie Hungaria a) CBA b) BAC c) CAB d) ABC 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) poporaniștii conduși de Constantin Stere susțin modernizarea prin dezvoltarea agriculturii B) Alexis de Tocqueville vizitează S.U.A. C) este lansat proiectul de Politică Externă și Securitate Colectivă a) ABC b) CAB c) BAC d) CBA 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Capitalist". Satul danez, olandez sau elvețian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibrăileanu, dar Stere considera că țelurile urmărite de naționalism sînt mai presus de revoluția socială. Fiind un antisemit moderat, îi considera pe evrei drept reprezentanții "capitalismului rătăcitor". Poporaniștii nu dădeau vina, pentru problemele din România, pe instituțiile occidentale, ci pe cauzele structurale și sociale, propunîndu-și să le înfrunte și să le înlăture. În artă și literatură, poporaniștii nu erau de acord cu detașarea scriitorului sau a artistului. Stere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un antisemit moderat, îi considera pe evrei drept reprezentanții "capitalismului rătăcitor". Poporaniștii nu dădeau vina, pentru problemele din România, pe instituțiile occidentale, ci pe cauzele structurale și sociale, propunîndu-și să le înfrunte și să le înlăture. În artă și literatură, poporaniștii nu erau de acord cu detașarea scriitorului sau a artistului. Stere (ca și narodnicii din Rusia) considera că scriitorul trebuie să-i facă pe toți să-i iubească pe oameni (adică pe țărani), dînd o mînă de ajutor la răspîndirea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și ridicarea maselor prin intermediul unei literaturi populare. Acest lucru presupunea stabilirea unor criterii politice și sociale în vederea stabilirii valorii operelor artistice. Așa cum spunea Nikolai Nekrasov: "Nu trebuie să fii poet, dar ești obligat să fii cetățean". Iorga a susținut ideea poporanistă în privința artei și literaturii, deși respingea cea mai mare parte a ideilor mișcării. Junimismul era mai aproape de ideile politice ale lui Iorga, dar nu era de acord cu noțiunea de artă pentru artă. El voia ca implicarea politică să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a le ridica, acesta este numai naționalismul, dat fiind că, întîmplător, o națiune are suflet; pe cînd o gloată internațională și vulgară, "poporul", care nu face decît să trudească și să sufere, nu are nimic de acest fel"62. Pentru poporaniști, faptul că moșierul sau exploatatorul erau români sau aparțineau altor grupuri etnice era irelevant. Unicul lor interes era ajutorarea țăranilor și a muncitorilor. Pentru ei, numai țăranii și muncitorii alcătuiau națiunea. Cu toate că, pentru Iorga, țărănimea constituia reazemul națiunii și îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la Întreaga realitate Înconjurătoare. Modernismul lui Lovinescu era, nici mai mult, nici mai puțin, decât o reație antitradiționalistă, cu răspunsul cuvenit din partea revistei „Gândirea” și „gândirismului” lui Nichifor Crainic. Nu trebuie să se uite că, paralel cu acestea, continuau tendințele poporaniste și sămănătoriste, chiar dacă nu la nivelul celor de la Începutul secolului al XX-lea. Fiecare din aceste mișcări nu priveau latura teoretică a literaturii, ci tocmai ceea ce era socotit actualitate sau nu. Modernismul este o exagerare a actualității și negarea totală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
monografică a satului ardelean arta narativă „Ion” este o capodoperă a creației literare a lui Liviu Rebreanu și un punct de referință În evoluția romanului românesc. Eugen Lovinescu Îl consideră o adevărată revoluție față de lirismul sămănătorist, eticismul ardelean și atitudinea poporanistă de la Începutul sec. al XX-lea. Elita criticii literare a vremii a văzut În acest roman un punct de răscruce În evoluția speciei, dar și o reflectare a imaginii satului și a țăranului român dintr-un alt unghi narativ, cel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și o reflectare a imaginii satului și a țăranului român dintr-un alt unghi narativ, cel realist obiectiv. Într-adevăr, romanul aduce o imagine nouă, autentică, obiectivă asupra realității rurale, respingând orice intenție de idilizare, sau de Înfrumusețare, cum făceau poporaniștii și mai cu seamă sămănătoriștii. Geneza: Liviu Rebreanu a pornit În scrierea acestui roman de la fapte reale, transfigurate obiectiv În opera sa. În articolul „Mărturisiri”, romancierul dă amănunte despre geneza operei sale. În primul rând mărturisește că a fost impresionat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
raporturilor de producție existente, s-au legitimat noile căutări în sociologia rurală românească, acreditând ideea potențialului activ, creator al clasei țărănești în istoria națională. Proiecte asupra dezvoltării sociale ca suport al identității culturale. Evaluări ale unui fond fără forme Proiectul poporanist și țărănist al dezvoltării societății românești întemeiate pe solidarități specifice Principalii teoreticieni ai modelului dezvoltării întemeiate pe solidarități proprii, specifice identității culturale, etnice a colectivității umane, aparțin romanticii germane, narodnicismului rusesc, poporanismului și țărănismului. Această reprezentare constituie, în esență, o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
străine; în același timp, adepții acestei reprezentări consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxie etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și Virgil Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxie etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și Virgil Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că „evoluția agriculturii urmează calea ei proprie”, iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Manoilescu (1891-1950), „este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Susținând teza utilității și viabilității proprietății mici și mijlocii, C. Stere, întemeietorul sociologiei poporaniste, a formulat modelul structural de tip agrarian-romantic al societății românești de la începutul acestui veac: „O țărănime liberă și stăpână pe pământurile ei; dezvoltarea meseriilor și a industriilor mici cu ajutorul unei intense mișcări cooperatiste la sate și orașe; monopolizarea de către stat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]