2,817 matches
-
de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață, când încă luna strălucea pe cer și broboane de rouă mai poposeau pe frunzele grâului, nu mai putea să termine snopii de legat. Soarele când se va ridica de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
construcții insolite: o biserică din piatră înnegrita de vreme, neîmprejmuita. Înțelese că incinta era de mici dimensiuni, întrucât în fața intrării,înguste și ea, zăboveau un șir de oameni pentru a intra. Era până în prânz și nu erau mulți. Grosul vizitatorilor poposea după oră sosirii cursei locale. Asta și multe altele le află de la îngrijitoarea ce mișuna între bisericuța și o căsuță liliputana la fereastra căreia tronau, ca într-o vitrină închipuita ad-hoc, cărticele inscripționate „SANTA SARĂ”. Cum avea multă lume înainte
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1421139479.html [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
căreia tronau, ca într-o vitrină închipuita ad-hoc, cărticele inscripționate „SANTA SARĂ”. Cum avea multă lume înainte, își lua broșură. Pentru câțiva cenți avea să afle legendă bisericuței. Se așeza la rând, incepand să citească. Află că în locurile acestea poposise cândva Maica Domnului în zorii unei zile de iarnă. Pesemne arca în care călătorea eșuase. Dovadă stăteau câteva bucăți de tec amintind de materialul din care fusese construită. Era însoțită de o negresa tânără. Înaintaseră escaladând rocile țărmului. Abia ajunse
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1421139479.html [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
lasă, m-oi descurca eu. - Bun. Noaptea asta dormi tot la mine, mâine dimineață mergi la ,,Vasile Lupu''. Dimineața următoare urcă tot pe jos dealul Copoului, efectiv înfiorat la vederea zidurilor masive ale Universității. Privea copacii grădinii Copou, în care poposise cândva Eminescu, apoi casele boierești de mâna întâi. N-avea nici un zor și-și mișca încet picioarele deprinse cu mersul pe jos; însă nu pe piatră cubică, ci mai mult pe pământul gol sau pe iarbă. În dreptul Grădinii Expoziției, profită
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
ce spunea că “deseori am vărsat lacrimi când am scris/ Și am udat scrisul cu plânsul meu”, respiră alături de Eminescu, cel ce mai avea “un singur dor”. De altfel, un singur dor îl măcina și pe poetul roman Ovidius. Acesta, „poposit aici pe țărmuri singuratice”, nealinat în urma despărțirii de casă, de prieteni și de iubita sa, și-a scris “Tristele” suspinând după înțelegere și părtășie spirituală. Muzele, către care surghiunitul își înălța cântul, l-au auzit și i-au împlinit rugăciunea
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1452793296.html [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
femeilor. În schimb avea posibilitatea să viziteze magnifica Meteora cu mănăstirile ei cocoțate de secole pe vârful stâncilor, ce se ridică spre cer ca niște coloane uriașe. Într-o dimineață însorită plecă la volanul mașinii din Târgoviște spre București unde poposi două zile, apoi se îndreptă spre Constanța. Își revăzu bunicii care îmbătrâniseră și cu părul alb arătau de parcă erau Moș Crăciun și Crăciunița! Dar litoralul românesc îi accentuă și mai mult sentimentul apăsător de singurătate, chiar dacă acolo regăsi întâmplător vechi
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1425882410.html [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
luceau mii de steluțe. Se simțea minunat în mijlocul naturii fără forfota citadină, ci doar cu freamătul pădurii de brad și adierea răcoroasă a vântului. Porni motorul mașinii și coborî fără grabă spre Sinaia. Aici vizitase de curând castelul regal Peleș. Poposi și aici câteva minute, respirând relaxată aerul curat al munților. Își privi ceasul. Era o oră târzie, dar nu se temu că întunericul nopții o prinsese pe drum. La ieșirea din munți, părăsi drumul național și pătrunse pe unul colateral
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1425882410.html [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
această croazieră a fost Costă Maya, Mexic. Fostul port comercial al Imperiului Maya, Costă Maya este cunoscut mai mult pentru junglele, plajele, lagunele și ruinele Maya. Apă de culoarea emeraldului și turcuoazului, palmierii abundenți și ritmurile latine te îmbină să poposești mai mult în acest paradis tropical. Chiar în port, pentru cei amatori sunt oferite plimbări cu delfinul...Flipper e la dispoziția dvs. în Costă Maya! Vacanță mea minunată mi-a oferit prilejul să admir Caraibele, un adevărat paradis terestru, să
PLECATA, FARA ADRESA... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Plecata_fara_adresa_.html [Corola-blog/BlogPost/355181_a_356510]
-
pentru a reuși trebuie să ajungă să înțeleagă mai bine, în ce mod pătrund efectele noii vieți întâlnite în viața sa personală, cum se strecoară în comportamentul său și modifică calitatea existenței sale. Nea Mitica schimbă locuri, la mare distanță, poposește în diferite orașe, țări, continente ; schimbă preocupările, dar își iubește familia și luptă pentru binele ei. De obicei, aceste schimbări induc senzația de straniu și de teamă, pe care o resimte individul în noul mediu, caracterizată prin anxietate și depresie
RECENZIE – CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX ESTE POVESTEA UNEI VIEŢI ÎN EXIL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_cartea_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_este_povestea_unei_vieti_in_exil_.html [Corola-blog/BlogPost/348507_a_349836]
-
patrupezii Azor apoi Ursei. Povestirea este presărată cu numeroase „năzbâtii” pe care le făcea copilandrul Puiu, încercând să-și imite mama, poate, modelul vieții sale de atunci. În „Salcâmul aplecat de Sudos” Puiu Răducan își aduce aminte de păsările care poposeau în el și-l încântau cu trilul lor colorat, în special cucii și mierlele, ca într-un adevărat concert păsăresc. Pe perioada vacanței, căci așa erau copiii la țară, pleca cu vitele : Mersul spre Salcâmul aplecat parcă se desfășura într-
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
cuvintele în chip de amintiri și simboluri sacre legate de personalitatea lui Grigore Vieru. Cuvintele lui Menuț Maximinian sunt tulburătoare, un fel de sinteză literară, așa cum, de altfel, toate intervențiile despre marele poet dispărut: „Sub chip de poet, îngerul a poposit pe pământul Basarabiei. A colindat țara mamă, făcând pod de lacrimi, versuri și flori, întru revenirea la matca străbună. Grigore Vieru este eroul dorului, al frumuseții netrucate, al zugrăvirii sfintei icoane a mamei. Este însuși sufletul din poemul poemelor, viața
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
sub bătăile ciocanului, continua finisarea potcoavelor, datul găurilor și în final răcirea acestora într-o baie de apă rece. Unul dintre meșteri dădea jos vechea potcoavă, tăia copita calului și o curăța, apoi aplica potcoava, țintuind-o în caiele. Călare, poposeam la cișmea, adăpam caii și apoi ne îndreptam spre casă. Vecinii-și ziceau, uite-o pe nepoata lui Costea, mai curajoasă și harnică decât toți băieții noștri la un loc. Mândră și plină de încântare mă grăbeam, spre casă, mai
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
cu onoare, demnitate și bărbăție, fiind fără tăgadă, convinși, că acesta este rostul lor - acela de a-și apăra țara. Am avut bucuria s-o cunosc personal pe doamna Ioana FILIP, fiind gazdă minunată, când, în calitate de realizator de emisiuni, am poposit cu întreaga echipă în curtea dumneaiei. A fost prima întâlnire, față în față, și trebuie să recunoaștem că totul a fost o reușită. Îi mulțumesc și-acum, am făcut-o ori de câte ori am avut ocazia, și-o voi face mereu. Voi
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
extinderii lui în toate părțile. Și devine tot mai trist, în ciuda sărbătorilor vesele și libertății de a-i cutreiera străzile fără teama de a rătăci.”. Urmează un racursiu în timp, dincolo de granița anilor 1989-2000, pre când prietenii din Moldova, care poposeau la Cernăuți, i se confesau, mai mult în serios decât în glumă, că-și plimbă pașii prin Europa. Cu destul de evidentă melancolie, Maria Toacă apreciază că, în fapt, îi atrăgea nu atât ,,civilizația europeană”, cât literatura română din regretatul magazin
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
însemnare, plasată sub arcul de lumină al unui memorabil vers al lui Lucian Blaga: ,,Eminescu este marele copac din care toți ne tragem” -, Maria Toacă dă glas unei noi efuziuni lirice: În trecerea sa peste nemărginirea timpului, Mihai Eminescu a poposit o clipă și la Cernăuți, sădind în sufletele noastre acel copac al veșniciei”. De-a dreptul cutremurătoare este povestea pătimirilor suportate în anii copilăriei de Aurora Bujeniță, în exilul siberian: Mama ne cânta, după rugăciunea de seară, De ce nu-mi
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Vai, dar mai sunt atâtea de făcut“. Trebuie să știți că la Pădureni, până la anul, va exista un sat de vacanță, în care să poată fi cazați oaspeții străini cu care satul e înfrățit sau ansamblurile și artiștii ce vor poposi în sala de spectacole a Centrului cultural. „Vreau să facem acest sat de vacanță, un restaurant cu produse locale, mă rog, cât ne-or duce pe noi puterile, mintea și brațele. Avem deja proiectul, prin Uniunea Europeană, pentru încurajarea turismului rural
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model by http://balabanesti.net/2014/01/11/in-vaslui-la-nici-100-de-km-de-balabanesti-o-comuna-model/ [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
oboi În orchestrațe extraterestră. Când umbrele-nserării se adună, Iar ramurile parcă-s văruite, Sub strălucirea razelor de lună Doar cântecele sunt neadormite. Pe-o ramură - corolă luminoasă A răsărit într-o fereastră-albastră; Pe alta, ca o veste norocoasă, A poposit o PASĂRE MĂIASTRĂ. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Două ramuri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DOUĂ RAMURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Doua_ramuri.html [Corola-blog/BlogPost/351536_a_352865]
-
apropie sărbătoarea Sfântă a Crăciunului, revăzând cu ochii minții obiceiurile de altădată. Revăd casa părintească, bunicii și părinții, frații, bucuria din casele românilor. Mă revăd fetișcană , în Purani de Videle, participând alături de ceilalți, la pregătirea casei în care avea să poposească Spiritul sărbătorilor de iarnă. Pe lângă purificarea sufletului prin post, aplicată și nouă copiilor, se făcea și purificarea casei, prin curățenie generală. Cu două săptămâni înainte de Crăciun, casa strălucea de curățenie. Uneori, părinții schimbau și paiele la saltelele pe care dormeam
IERNILE COPILĂRIEI MELE...PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1418134337.html [Corola-blog/BlogPost/375738_a_377067]
-
a vrut, Dar i-a dus ca o dovadă Inimă de porc în spadă. Un godac a împușcat Un mistreț bun de vânat. Iară fata prin pădure Trecu văi și creste sure Și spre seară se opri Lângă-o casă poposi. A bătut sfios la ușă N-a răspuns nicio mătușă A intrat atunci în casă Și s-a așezat la masă Erau șapte scăunele Și pe masă păhărele Farfurii și de mâncare Câte șapte fiecare. Fata a gustat puțin Din
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414126244.html [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
unii dintre ei pe malul Mării Negre, la câte o terasă la o cafea sau uneori la cinematograf. Îi plăcea cum erau primiți și tratați cu amabilitate. Prietenii lui aveau un temperament de armonie și comunicare. La Balcic, de pe terasă unde poposea, îi plăcea să privească munții înalți cu spinările pline de verdeață, prăbușindu-se parcă în mare. Intr-o zi ne-a spus bunicul: cândva, am colindat pe străzile abrupte de la Balcic întâlnind atâtea frumuseți că-mi străluceau ochii de bucurie
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
a vizitat Ciprul în anul 24 A.D. și continuând până la G. G. Gervinus, profesor la Heidelberg, care a vizitat Ciprul în 1863. Este de remarcat, însă că toate aceste referințe aparțin unor bărbați călători. Primele femei de renume care au poposit în Cipru au fost, probabil Sfânta Elena, mama lui Constantin cel Mare, când, în anul 326, întorcându-se de la Constantinopole, a naufragiat pe insulă, lăsând ca monument impresionant Mănăstirea Sfintei Cruci (Stavrovouni). Secole mai târziu, prințesa Berengaria de Navarra a
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_lansare_de_carte_la_am_veornica_ivanov_1359286195.html [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]
-
prințul englez îi anunță că peste o lună sunt invitați la ceremonia căsătoriei sale cu prințesa suedeză. Tânăra pereche însă nu se grăbi să ajungă în țara cețurilor și parcurse pe rând Budapesta, Viena, Berlin, apoi coborî spre sud unde poposi o săptămână în frumoasa Elveție și urcă cu telecabina într-o stațiune din Alpi. De acolo merse în Spania unde urmașul lui Dracula dansă cu măiestrie fermecându-le pe simpaticele spanioloaice cu mișcările sale grațioase. Din curiozitate, merseră la un
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427872387.html [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
Bari. Traversară marea Adriatică, Albania și petrecură două săptămâni în Grecia, vizitând renumita Meteora - unul dintre cele mai mari și importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia -, precum și Atena, pornind din nou la drum spre Turcia și Bulgaria pentru a poposi în cele din urmă în patria mamă. Referință Bibliografică: XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427872387.html [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
îi lumina chipul tânăr și frumos, că pe lumea asta, se va găsi o fată pe placul său: bună, frumoasă și blândă care să știe iubi și să fie înțeleaptă. Colindă el ce colindă și într-o seară de primăvară, poposi într-un sătuc românesc. Se opri pe câmpia de la intrarea în sat și își așeză cortul. Dădu drumul calului să pască și privea copleșit de emoție asfințitul. „Câtă liniște!”, își spuse prințul. „Mă simt ca și acasă!” Se întinse pe
LEGENDA LĂCRIMIOAREI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1459684906.html [Corola-blog/BlogPost/381237_a_382566]
-
ling buzele savurând cu plăcere sângele de pe ele. După o săptămână, balul luă sfârșit lăsându-i pe toți satisfăcuți și încântați de felul cum fusese organizat. Contele își readuse nepoții în țară, dar nu la conac, ci la castelul său. Poposiră aici câteva nopți, iar ziua când nu aveau somn, colindau împrejurimile singuri ca doi porumbei, fascinați de spectacolul oferit pe scena munților. Într-una din nopți, contele le propuse ca atunci când se vor sătura de conacul de la Târgoviște, să se
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]