2,792 matches
-
moaștele Sfanțului Ioan Botezătorul. Odată cu moaștele Sfanțului Ioan Botezătorul au fost aduse și moaștele Sfanțului evanghelist Matei, ale Sfanțului Ștefan și ale Sfintei Mucenițe Varvară. Moaștele de la Muntele Athos sunt expuse la Sibiu până duminică, iar după Cluj, acestea vor poposi la Brașov.
Moaştele a patru sfinţi aduse de la Muntele Athos vor fi expuse, luni, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca () [Corola-journal/Journalistic/25259_a_26584]
-
Adrian Alui Gheorghe (fragment) Ei, bine, Grigore baci i-a povestit doctorului Pantazi că în anul 1947 la Glod a poposit pentru o vreme Ana Pauker. Chiar ea, cea mai temută persoană din România, în acea vreme. Și nu era singură, ci era însoțită de un tînăr, un rus, Igor, un zdrahon de bărbat care avea o cicatrice adîncă deasupra ochiului
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
1957), fiul poetului, specialist în istorie modernă (cercetător la Centrul de Studii asupra Asiei Mici), a evocat, cu deosebită emoție, momente din viața părintelui său, amintiri ale lui Andreas Embirikos - care vorbea cu duioșie limba română - despre orașul natal, unde poposea an de an, din copilărie până în adolescență, verile cu familia în drum spre Rusia (mama lui Andreas era pe jumătate rusoaică), dar și despre București. Un eveniment petrecut în 1934 pe teritoriul României - mușcătura unei pisici turbate la Galați - unde
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
Negoițescu, în septembrie 1980, pe dosarul consacrat Cercului de către profesorul Henri Jacquier, pe un manuscris oferit de Ștefăniță Regman, fiul criticului Cornel Regman, ca și pe scrisorile primite de autor din partea lui Ștefan Aug. Doinaș, Cornel Regman, I. Negoițescu. Vom poposi acum asupra unor inedite ale lui I. Negoițescu. Cîteva Fragmente dintr-un jurnal de idei, datînd din anii ‘40-‘50, înregistrează pulsul inconfundabilei sale personalități, într-o perioadă în care aceasta intrase în interdicția de publicare. Estetismul funciar al criticului
I. Negoițescu inedit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2466_a_3791]
-
În urmă cu trei ani, cărările vieții m-au determinat să poposesc pe aceste meleaguri. Ca orice venetic, am dorit să cunosc istoria urbei din care fac parte. Au ieșit la iveală detalii importante, care se confirmau, altele irelevante, care se contraziceau. Totodată, prin cercetarea unor surse colaterale am căutat să completez
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
pe fluviu, întâlnind un petec de pământ, Anterior, înaltul ierarh fusese avansat la rangul de vicar de interesant, pe care s-au stabilit. În cele din urmă, către cardinalul francez Mazarin, numit apoi ca guvernator pitoreasca insulă pe care au poposit a căpătat numele de al Noii Franțe, din ordinul regelui Ludovic al XIV-lea. Pe “Insula lui Iisus”. O imensă cruce gravată pe un copac a timpul mandatului a combătut cu hotărâre fabricarea fost executată de călugări, la 16 august
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
se mărește lunar, 1989, în cartierul Vimont se află strada București, care datorită valurilor de imigranți, care speră că, pe aceste înconjoară parcul cu același nume, unde se întâlnesc cei peste meleaguri vor găsi fericirea. Se lămuresc repede că au poposit 300 de români din jur. Dintre cei peste 40 000 de români, care într-o țară cu economie bazată pe consum, care importă trăiesc în perimetrul metropolei Montreal, câțiva și-au majoritatea produselor de peste mări și țări. Țara făgăduinței cumpărat
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
Șampanie, Centrul de Panificație, Combinatul de Tutun, râul Bâc, Cimitirul Eternitatea, Cimitirul Armenesc, Casa Mateevici, Universitatea de Stat, Universitatea Agrară, Academia, Piața centrală, ajunge la monumentul lui Ștefan cel Mare și de acolo, tăind-o prin parc, pe Aleea clasicilor, poposește, în sfârșit, la Uniune, unde descălecând în grabă, își reazemă fluturele de grilaj, așezându-se la masă, pentru a-și potoli foamea și setea cu un ceai de mate. Navigând cu obstinație în fiecare zi pe aceeași rută, poetul Dimitrie
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
scump pentru refacerea celulelor ficatului? Mai degrabă te lasă gânditor, în ordine lirică, relația cvasi-asianică, profundă, cu plopul din dreptul geamului locuinței: copacul, botezat Gică, îi confirmă anumite versuri, în funcție de intensitatea foșnetului ramurilor sau de șansa ca o pasăre să poposească pe crengi, îi sprijină tâmpla obosită și ar vrea să-l vindece de impulsul mizantropist. Nichita Danilov recurge la teoriile lui Gustave Le Bon, conform cărora fascinația se exercită prin contagiune și doar vag prin mecanismele raționamentului, pentru a explica
Între legendă și tratament critic by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2425_a_3750]
-
o presupune o călătorie deasupra norilor. Teoretic, pari că știi către ce țintă te îndrepți, în realitate însă nu vezi nimic și poți oricînd nimeri altundeva. Personajele sînt o mină de emigranți ruși, ca în multe dintre cărțile lui Nabokov, poposiți la o pensiune berlineza, de unde fiecare așteaptă, mai mult sau mai putin conștient, o schimbare a norocului. O pensiune sărăcăcioasa, locuită de înși amărîți și jerpeliți, cu un trecut vag sau pur și simplu complet uitat chiar de ei înșiși
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
în țară: Și de-o fi să mă-ntorc iarăși, iarăși să mă vază-n sat,/ N-o să vrea să creadă nimeni că sunt eu-că-i cel plecat/ Nimeni n-o să mă cunoască, șiochii reci ai tuturor/ Vor privi-ncruntați streinul poposit în satul lor. Prin mijloace necunoscute, poezia În orașul cu trei sute de biserici a ajuns la Berlin, unde a citit-o Caragiale. Uimit de versuri și de conținut, acesta a precizat: În orașul cu trei sute de biserici este ceva neprețuit
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
Bucur România are parte, în acest an, de o lungă toamnă cinefilă. După "Sărbătoarea filmului francez" și "Zilele filmului spaniol", Bucureștiul s-a bucurat de un week-end elvețian (cu o deschidere de gală în 12 octombrie), "Zilele filmului elvețian" au poposit apoi, la Cluj și, la sfârșit de lună (27-30 octombrie), vor ajunge și la Timișoara. Cum de două decenii marile noastre ecrane n-au mai găzduit creații venite din Țara Cantoanelor, această manifestare cinematografică a fost realmente un eveniment. Cele
Un week-end elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16689_a_18014]
-
și adesea invocată în tot felul de discuții, n-a căpătat și concretețea vreunui premiu sau măcar aceea a unei nominalizări la vreun premiu. Mulți îi uitaseră pe cei doi actori brașoveni. După Frații, au reintrat în vizorul regizorilor care poposesc la Brașov precum și acela al criticilor. Nu știu dacă sînt multe montările în care numele lor să nu figureze în distribuție. Frații rămîne însă un moment cu o încărcătură extraordinară atît pentru cei care au lucrat spectacolul, cît și pentru
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
selecția autohtonă a pornit de la o ofertă substanțială de 113 lungmetraje și 353 scurtmetraje. "Important este să ai talent și să dorești să comunici ceva lumii" a afirmat producătorul Jeremy Thomas într-un incitant dialog cu David Cronenberg. Maestrul a poposit în festival nu doar cu a new look tineresc, ci și cu un filmuleț în suita de Preludii, inițiată special pentru a prefața anul acesta fiecare proiecție. Un omagiu adus de către gazde generoasei arte a 7-a, canadienii fiind renumiți
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
Meleșcanu simte și el cum îi fuge pământul de sub picioare, aranjorul Stoica o dă din ce în ce mai cotită cu alianțele contra naturii, Băsescu începe să demonteze chioșcurile din București. Până și Fane Spoitoru are un proces de conștiință, urcă în avion și poposește în brațele poliției române. După ce a grăit, asemeni oracolului, domnul Constantinescu se învăluie în tăcere, lăsându-ne pe toți să fierbem în suc propriu. Speculațiile curg gârlă, suntem din nou vedete pe C.N.N., pe Euronews. începem să ni-l imaginăm
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
a României, ducesa de Edinburg, regina noastră a plecat la înmormîntare, luînd cu ea pe George al Greciei cu cele două surori ale sale (Elena și Irina), Carol alăturîn-du-se și el "expediției" în trenul regal. Apoi, la Zürich, unde au poposit cu toții, Carol i-a cerut încă abdicatului rege Constantin mîna Elenei. Aceasta mărturisește în jurnal că "mă simțeam atrasă de el și, în timp, eram sigură că m-aș fi putut îndrăgosti de el." Mama ei s-a împotrivit acestei
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
și puternică în zbuciumata ei existență de nomadă ce are menirea să perpetueze obiceiurile mamei, o indiancă maya a cărei cenușă o poartă într-un vas de lut. Această moștenire dictează și stilul prăvăliei pe care o deschide acolo unde poposește, de responsabilitățile destinului eliberîndu-se cînd intriga îi va fi dezvăluit pe deplin caracterul de femeie tînără, lipsită de prejudecăți, care izbutește să schimbe cu totul rînduielile bizare ale unui orășel din Franța anilor '60. Un burg cu alură medievală, înghețat
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
muntean, om de lume, industriaș și pasionat în ale aviației. Căsătoria lor (au avut o fiică, Valentina) nu a fost fericită, soțul înșelînd-o constant, încît, cei doi oameni de lume, au convenit să-și trăiască, fiecare, viața. În România, cînd poposea, avea două celebre castele, cel de la Mogoșoaia și cel de la Posada, bașca apartamentul din București și cel de la Paris. A debutat, în 1908, firește la Paris, cu proza Les nuits paradis, premiată de Academia Franceză. Și așa a apărut scriitoarea
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
etape de fotbal. Ies cu pachetul de Kent și cu sticla de Coca-Cola în mîini. Privesc, iarăși, firma. CROITORIE! La Tanti Elvira Nu de mult, într-un week-end splendid de toamnă blîndă și tandră, o parte din redacția noastră a poposit la Brăila. Un oraș, și el, bîntuit de povești fabuloase, de o viață cosmopolită ce palpita și la vedere, și în culise. Am încercat să redescoperim ceva din alt timp. Pașii noștrii străbăteau străzile unui oraș-ruină, unui oraș traumatizat parcă
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
Agamemnon, pe care o poartă fără să-i descopere ceva din natura ei, din esența orgoliului și neputințelor unui bărbat atins în vanitate. Singura care încearcă cîte ceva, cu mici izbînde, este Silvia Codreanu în Casandra. Pare că toată lumea a poposit mai mult lîngă acest personaj, de la costum și machiaj, pînă la cele cîteva nuanțe ale disperării, ale culpelor, ale unei iubiri contorsioante. Din păcate, și aici o prea mare agitație manifestată aproape de fiecare dată la fel ar fi trebuit epurată
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
Cronica", ai plecat de la ziar. Ți s-a făcut onoarea să fii chiar redactor la noul săptămînal? Da. Eram redactor pentru arte. Ieșisem dintr-un coșmar și trăiam altă viață. Făceam cronică de artă, interviuri cu marile figuri străine ce poposeau la Filarmonică, mergeam foarte des la București, unde domeniul artelor, prin confruntările lui franșe, muntenești, era teribil de tentant pentru molcomul provincial. Cel care avea deja destin dublu: de lefegiu într-o redacție, oricum civilizată, și în-verșunat practicant în atelierul
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
a înălțat, impunător, monumentul ce i se cuvenea marelui prozator, probabil unul dintre cei mai mari ai prozei românești de cînd există ea. Și, repet, e extraordinar că această operă există, acum, conservată într-o foarte bună ediție critică. Să poposim pe marginea acestor interviuri, pentru că ele, aici, sînt compartimentul cel mai important, fără a neglija deloc și răspunsurile la anchetele literare. În februarie 1925 declara o opinie perfect valabilă și astăzi. Întrebat de ce nu pătrunde literatura română peste hotare, Rebreanu
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
încheie cu un fermecător și plin de umor periplu imagologic - Parisul și parizienii văzuți de exilații români. Ion Heliade Rădulescu, Kogălniceanu, Ion Codru-Drăgușanu, Xenopol, Iorga și atâția alți intelectuali români de acum un veac, un veac și mai bine, care poposesc în capitala Franței, cu toții au o atitudine ambiguă, "de admirație și de teamă în fața unui oraș în care granița dintre bine și rău, virtute și viciu" le pare aproape insezisabilă. Unii detestă cancanul, "dans dezmățat", "lasciv", "obscen", dar admiră monumentele
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
povestit cineva din conlocutorii săi intelectuali cu care se tot întreținea în franțuzește. Dar e meritul lui de a nu fi uitat basmul și a-l fi transcris în carte. Evident, Kunisch, venit la noi cu vaporul pe Dunăre, a poposit mai întîi în Ungaria, pe care o consideră, în cartea sa, drept poartă spre Orient și se lasă impresionat mult de crîngul din Pesta și muzică populară maghiară cîntată de lăutari țigani. Pentru el Orșova e locul de popas de unde
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
legile ieșite de sub fruntea lui Ion Dolănescu, aceeași frunte pe care la nunți se lipea cu scuipat bancnota de-o sută de lei? Ce protecție a artistului să aștept din partea Irinei Loghin, alta decât a sutienului în care, se spune, poposeau bancnotele generos oferite la chermeze cu muzică deocheată? La ce integrare europeană să visez, alta decât aceea pe bază de vulgaritate, xenofobie și ură, propusă de patronul gazetei anti-semite "Atac la persoană"? Ce alibi moral pot avea la examen să
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]