564 matches
-
1943. Stoenescu-Dunăre, V., "Canalul navigabil de la Cernavodă la Constanța între Dunăre și Mare", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Stoicescu, D., "Învățătorii dobrogeni", în Analele Dobrogei, an IX, vol. II, Cernăuți, 1928. Sturdza, Dimitrie, A., "Suprafața și populațiunea Regatului României", în Buletinul Societății Geografice Române, București, 1900. Timofte, Mihai, "Rusia și modificarea tratatului de la Paris (1856). Impactul asupra României", în volumul Itinerarii istoriografice. Profesorul Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, Iași, 1996. Ursu, Nicolina, "Industria
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Bitoleanu, op. cit., p. 217. 61 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., pp. 329-330. 62 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., pp. 219-220. 63 Al. P. Arbore, "Așezărilor bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, nr. 1/1916, pp. 37-38; Idem, "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII-XIX", în Analele Dobrogei, nr. IX/1924, p. 55. 64 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 327. 65 Ibidem. 66 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 221. 67 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Franța, Italia și Japonia, de alta), 28 octombrie 1920, al cărui cuprins integral și cu preambulul introductiv este următorul: Considerând că în interesul păcii generale în Europa trebuie asigurată, încă de pe acum, în Basarabia, o suveranitate care să corespundă aspirațiilor populațiunii și să garanteze minorităților de rasă, religiune sau limbă, protecțiunea ce le este datorită; Considerând că din punctele de vedere geografic, etnografic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care să corespundă aspirațiilor populațiunii și să garanteze minorităților de rasă, religiune sau limbă, protecțiunea ce le este datorită; Considerând că din punctele de vedere geografic, etnografic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România; Considerând, în sfârșit, că România din propria ei voință dorește să dea garanții sigure de libertate și dreptate, fără deosebire de rasă, de religiune sau de limbă, conform cu tratatul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sovietică între Prut și Nistru a făcut timp de cinci veacuri parte din Principatul Moldovei și numai la 1812, în urma războiului ruso-turc, a fost rupt din corpul Moldovei și încorporat imperiului rusesc, ca oblastie autonomă moldovenească, împotriva protestelor unanime ale populațiunii autohtone românești și ale membrilor obșteștii adunări a Moldovei. Guvernul rus a numit noua sa achiziție teritorială Basarabia, nume împrumutat de la vechea dinastie românească a Basarabilor. Noua oblastie cuprindea o suprafață de 45.631 km pătrați și o populație de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
482.630 de suflete. Timp de una sută de ani Basarabia a stat sub stăpânirea rusească, păstrându-și însă cu sfințenie tradițiile, instituțiile și vechea sa legislație românească. Iată la ce se reduce pretinsa unitate seculară a Basarabiei cu Rusia. Populațiunea principală a Basarabiei a fost și a rămas cea moldovenească sau românească, care, din prisosul ei, a populat, în scurgerea veacurilor, și regiuni întinse dincolo de Nistru până la Bug, fapt care a determinat Uniunea Sovietică să creeze pentru acea populație românească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în Bucovina n-au fost niciodată legate de Ucraina, nici prin comunitatea soartei și nici prin comunitatea de limbă și compoziție națională. Ocuparea lor de trupele sovietice nu găsește justificare nici în criteriul etnic, întrucât caracterul etnic românesc al acestei populațiuni este mai presus de orice îndoială. Puși de nedreptate în fața acestei tragice situațiuni, vedem cu durere cum se repetă față de Bucovina jocul diplomatic din 1775 și cum un teritoriu românesc, cu o veche mitropolie ortodoxă, cu o universitatea românească și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1775 Bucovina a făcut parte din Moldova. De atunci până la 1918 ea a constituit o provincie de coroană austriacă, asupra căreia însă Austria renunțase formal în favoarea României prin art. 59 din tratatul de pace de la Versailles. La 28 noiembrie 1918 populațiunea Bucovinei s-a unit, din propriul său îndemn și nesilită de nimeni, cu țara mamă România, din corpul căreia fusese ruptă. Actul Unirii a fost votat de Congresul General al Bucovinei din 28 noembrie 1918, din care făceau parte și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-a unit, din propriul său îndemn și nesilită de nimeni, cu țara mamă România, din corpul căreia fusese ruptă. Actul Unirii a fost votat de Congresul General al Bucovinei din 28 noembrie 1918, din care făceau parte și reprezentanții populațiunilor minoritare. Realipirea Basarabiei și Bucovinei la țara mamă România n-a fost deci, precum susține nota ultimativă a Uniunii Sovietice, o „luare cu forța” ci o reîntoarcere din voie liberă la matcă. Din constatările de mai sus se vede deci
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la Ismail și Hotin, precum și trei așezăminte de înaltă învățătură și anume Universitatea Carolina din Cernăuți, Facultățile de Teologie și Agricultură din Chișinău. La aceasta se mai adaugă și sutele de școale primare, secundare și profesionale pentru răspândirea și luminarea populațiunii românești, care, ajunsă sub ocupațiune străină, este amenințată să rămână fără învățătură în limba sa maternă. Iată pentru ce ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de Nord constituie pentru națiunea română una din cele mai grele lovituri pe care o națiune
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Constanța sunt peste o sută de victime ale bombardamentului atroce. Le-am împărtășit ceea ce poate nici nu mai este un secret, că Brătianu a intervenit special și personal la Bussche, ambasadorul Germaniei, pentru a nu se face război aerian asupra populațiunii civile, și chiar a primit asigurări în această privință. Cum orele erau înaintate, iar soții Nicolaid țineau să ajungă cu punctualitate la gară, ne-am ridicat și am părăsit chioșcul. Din păcate, Sophie chiar se afla în imposibilitatea de a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
strigând : Trăiască armata română ! Comparase spectacolul cu cel de la 10 Mai, când bietul Ferdinand a trecut prin mijlocul unei mulțimi mute și nepăsătoare. Amicul Victor a avut chiar un moment de grandilocvență, mărturisind că sentimentele lui coincideau perfect cu ale populațiunii și că fusese, până în ultima clipă, convins că „neamțul de Ferdinand n-avea să intre“. Altfel umoarea lui era, ca de obicei, cât se poate de rea, mai ales à propos de guvern și de Brătianu. Nu mergea însă chiar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
II-a Cartea de citire editată de Socec vol. I III " " " ". " " vol. II IV " " " " " " vol. III Revizor școlar: M. Eminescu românia INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI {EminescuOpXVI 443-466} {EminescuOpXVI 467} [ÎNSEMNĂRI DE LUCRU. IAȘI II] [martie 1876] 2288 Com. Podul-Iloaiei [... ] Fluctuația populațiunei din com. Podul-Iloaiei Născuți 229/ian. 33, fevr. 26 Morți 277/ian. 39, fevr. 32 2306 Aureliu Cotta - a se anunța prin d. Toma Săvescu despre vacanța școalei din Șipote. ACT JUSTIFICATIV ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCUMSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 176
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
activitatea omenească. Cu cât aceste cunoștințe și principie cari să li fie tuturor comune sunt mai dezvoltate, cu atâta poporul respectiv e mai civilizat. Căci clasa inteligentă numai nu constituie civilizațiunea, carea e și trebuie să fie comună tuturor păturelor populațiunei. Sunt popoare ce posed o respectabilă inteligență naltă, fără de a fi ele civilizate; sunt altele cari, fără inteligență naltă, întrunesc toate condițiunile civilizațiunei. Științele (afară de ceea ce e domeniu public) trebuie să prezinte lucruri proprie ale națiunei, prin care ea ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
supremația culturei extrafine din Buda-Pesta și Viena poate fi visul diplomaților de la "Post", dar exemplul României ar trebui întipărit în mintea popoarelor de preste Dunăre, ar trebui să li se spuie că protectoratul Austriei este ecuivalent cu sărăcirea, cu stoarcerea populațiunelor prin agenți economici fără patrie și că acelea n-ar forma decât terenul de nutrițiune al dezvoltatelor sisteme intestinale de la bursa din Viena. În loc de a trăi pentru ele înșile, în loc de a forma prin clasele lor pozitive terenul înflorirei unei culturi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cere cât de multă. Între aceste opinii divergente se vede că lucrează cu liniște diplomația cancelariei germanice. Astfel textarea acelei cancelarii formulează în definiție clară îndreptățirile provinciilor răsculate ca o autonomie administrativă, adică ca un sistem de instituții prin care populațiunile să fie puse în starea de-a controla {EminescuOpIX 206} actele organelor esecutive locale și a se garanta în contra mînuirei arbitrare a autorității statului. Cu această textare dispar prevențiunile Austriei, care se temea de formarea unor nouă state semisuverane, căci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al Ungariei pe anul 1877 arată un deficit de 15 milioane fiorini. [29 septembrie 1876] {EminescuOpIX 215} TURCIA ["FIINDCĂ REALIZAREA... "] Fiindcă realizarea proiectului de reformă pe care guvernul turcesc l-a admis ar putea fi împiedecat prin o revoltă a populațiunilor musulmane, puterile au hotărât de a soma Poarta să încheie mai întîi un armistițiu în regulă cu Serbia și Montenegro, apoi să aducă din nou pe tapet cestiunea autonomiei; iar, ca amerințare contra musulmanilor, unele din puteri să se fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
PERIODUL AL DOILEA... "] Periodul al doilea al istoriei moderne, de la închierea războiului de treizeci de ani până la revoluția franceză, se caracterizează prin întemeierea puterei statului în persoana monarhilor. Oriunde un monarh zicea "L'Etat c'est moi", el avea concursul populațiunilor, sătule de rapacitatea multiplă a sutelor de mii de mici tirani feudali, din cari fiecare era pe pământul său stăpânitori absolut. Acești reprezentanți ai libertății absolute, ai liberului veto, a ruinat statele unde ei conduceau afacerile, pe când ideea monarhică, deprinzând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îmblînzit ar forma desigur baza unei acțiuni diplomatice clare și temeinice - dacă toate puterile ar dori într-adevăr pacea precum o dorește bietul turc. Aceste propuneri mai au avantajul că sunt echitabile, căci ne-am înșela dacă am crede că populațiunea moametană se află mai bine decât cea creștină. Un ziar arab ce apare în Constantinopole face următoarea descriere: Funcționarii din vilaieturile Aleppo și Damasc se servesc de orice nedreptățire și arbitrarietate și comit toate vexațiunile posibile față cu poporul. Cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din România - mutatis mutandis însă. Rolul senzitivilor creștini îl joacă la noi străinii, evreii mai cu samă, rolul turcului - țăranul român. Atingi urechea unui evreu obraznic? Toată presa europeană strigă. Dar această presă ocupatu-s-a ea vrodată de mizeria și mortalitatea populațiunei romîne? [6 octombrie 1876] {EminescuOpIX 225} RUSIA ["FORMAREA A REGIMENTE... "] Formarea a regimente întregi de voluntari, înarmarea militară, înrolări continue, cumpărarea de corăbii și de tunuri, conscripțiuni de cai, apoi chemarea contelui Reutern, ministrul de finanțe, la Livadia, pentru a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va lipsi numaidecât și libertatea, care nu este altăceva decât expresiunea oamenilor liberi, iar democrația în o asemenea țară va fi o mare minciună. Ultimul rău ce va rezulta în fine din o asemene stare de lucruri va fi scăderea populațiunei, provenită din munca cea grea și puțin răsplătită a țăranului și din burlăcie. S-a calculat într-adevăr că nutrirea țăranilor cu carne este cu totul neîndestulătoare: un bou la 53 locuitori pe an; un miel la 66; un porc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inevitabil, atunci nația îl va susținea c-o energie cu atât mai mare, cu cât el va veni după ce se vor fi mântuit toate încercările pacinice. Caracteristic este că, pentru întîia dată de când există autocrația rusească, tonul ziarelor și a populațiunei a devenit cutezător față cu capul statului chiar. Un conservativ, adresîndu-se cătră partida revoluționară din Rusia, care nu încurăjează îndestul războiul contra Turciei, se esprimă în acest mod neauzit: Nu combateți cea mai populară din mișcările câte s-au întîmplat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a căria inițiativă o luase nu de mult Anglo-Jewish Association. Această conferință, la care trebuie să ia parte delegații tuturor asociațiunilor izraelite din Europa, are de scop de a asigura ovreilor din Turcia drepturile ce se propune a se acorda populațiunilor creștine. Ea va avea loc la Paris, la 11 decemvrie, sub președința d-lui Cremieux, membru al Senatului și președinte al Alianței Universale. După Jewish Chronicle conferința ar fi adoptat deja un program elaborat de comitetul esecutiv al Anglo-Jewish Association
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a da unui institut de cultură sufletească caracterul frivol a unui cafe-chantant. [20 mart. 1877] ["ȘTIRELE DIN URMĂ... Știrele din urmă zic că s-a subscris protocolul prin care puterile cer ca Turcia să îndeplinească dorințele Europei în privința îmbunătățirei soartei populațiunilor; nu se vorbește în el de dezarmarea din partea Rusiei și Turcia nu este chemată a subscrie protocolul pentru moment, dar pacea pare asigurată. [23 martie 1877] ["ȘTIRILE DIN STRĂINĂTATE... "] Știrile din străinătate sânt pacifice. Din Londra se vestește că înțelegerea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
chiar din partea vreunor vagabonzi. Acestea s-au adus la cunoștința tuturor d-lor prefecți pentru a fi în pozițiune să dezmintă zgomotele falșe și poate rău intenționate care s-ar fi răspândit în județele respective. Totodată ministeriul promite a ține populațiunile în curent de orice agresiune sau vexațiune și de orice pericol ne-ar amenința. Senatul s-a constituit alegând de vicepreședinți pe d-nii Manolachi Costachi Epureanu și Dimitrie Brătianu. Camera lucrează în secții. [17 aprilie 1877] ["AU SOSIT ȘTIREA... Au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]