835 matches
-
inclusiv „Bon-Bon”, au fost menite să fie umoristice sau, după cum a scris Poe, „burlești asupra criticismului în general”. William Bittner, de exemplu, a scris că Poe a parodiat în special romanul "Sir Edward Seaward's Narrative" (1831) al lui Jane Porter sau "Smyzonia" (1820) al autorului cu pseudonimul „Captain Adam Seaborn”, care a fost posibil John Cleves Symmes. În numărul din 15 iunie 1833 al revistei "Baltimore Saturday Visiter", editorii Charles F. Cloud și William L. Pouder au anunțat premii de
Manuscris găsit într-o sticlă () [Corola-website/Science/325770_a_327099]
-
Andrei Brezianu La Athénée Palace, loc istoric încărcat de amintiri, a avut loc o dublă lansare, în prezența Majestăților Lor Regele Mihai I și Regina Ana a României, a Altețelor Lor, precum și a unui public avizat: cartea lui Ivor Porter, Mihai I al României. Regele și țara și Capitole târzii din viața mea. Memorii redescoperite semnate de Regina Maria a României, o ediție apărută prin strădania Dianei Mandache. Ambele cărți sunt publicate de Editura Allfa și beneficiază de numeroase fotografii
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
Editura Allfa și beneficiază de numeroase fotografii din colecția doamnei Diana Mandache, de planșe cu arborele genealogic regal și de note explicative. La eveniment au fost invitați să vorbească istoricul Neagu Djuvara, Ioana Pârvulescu și Andrei Brezianu. Mesajul lui Ivor Porter a fost citit de domnul Christian Mititelu. În finalul ceremoniei, Maiestatea Sa a acordat autografe. Capitole târzii din viața mea semnate de Regina Maria reprezintă ultima parte, socotită pierdută, a memoriilor adunate sub titlul Povestea vieții mele. Istoricul Diana Mandache
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
viața mea semnate de Regina Maria reprezintă ultima parte, socotită pierdută, a memoriilor adunate sub titlul Povestea vieții mele. Istoricul Diana Mandache a reușit să le dea de urmă, iar publicul are la dispoziție, acum, paginile care întregesc istoria. Ivor Porter este cunoscut publicului român ca autor al cărții de succes Operațiunea "Autonomous" (Humanitas, 1991). Cartea cu care autorul revine acum în atenția publicului are câteva puncte de atracție indiscutabile. În primul rând, subiectul de care se ocupă: este o monografie
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
singurul reproș pe care l-aș putea aduce cărții este că nu aduce și mărturii de la oameni oarecare, perspectiva omului obișnuit - pentru a reface imaginea lui Mihai I în România interbelică și după abdicarea forțată. În al doilea rând, Ivor Porter reușește o altă performanță: să vorbească despre un rege fără să-l mitizeze cu orice preț și fără să-l demitizeze cu orice preț, altfel spus onest și nuanțat. Portretul care se conturează din carte este al unui om care
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
întâi crește fără tată, apoi e despărțit de mamă și până la tânărul îndrăgostit, să spunem. Omul a trebuit să țină întotdeauna cont de faptul că e rege și a făcut-o în toate împrejurările. Nu în ultimul rând, cartea lui Porter captivează: n-o lași din mână, deși știi istoria, pentru că are tensiune și, dacă n-ar fi istorie reală, ar putea fi un roman de spionaj de toată frumusețea sau o tragedie clasică. Nu este însă ficțiune, este realitate și
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
ficțiune, este realitate și este istoria noastră. Pe care ar fi de preferat s-o cunoaștem și s-o înțelegem pentru că, așa cum spune William Faulkner, the past is never dead. It's not even past. (Rep. România literară) Deși Ivor Porter ne previne că lucrarea sa Michael of Romania: The King and The Country nu este o "biografie regală", ci o simplă narațiune - "a story"-, cartea sa transcende în multiple feluri sensul atașat în mod curent conceptului de povestire. De bună
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
că lucrarea sa Michael of Romania: The King and The Country nu este o "biografie regală", ci o simplă narațiune - "a story"-, cartea sa transcende în multiple feluri sensul atașat în mod curent conceptului de povestire. De bună seamă, Ivor Porter "povestește". Dar atât ca structură, cât și ca substanță, cartea sa despre Regele Mihai și evenimentele care au lovit, de-a lungul secolului XX, soarta României, îmbracă însemnătatea unei mărturii cu totul ieșite din comun, atât prin relevanța extraordinară a
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
copilării. Ele explică și ne fac să înțelegem mai bine modul în care destinul l-a propulsat pe Mihai I al României în prim-planul multora din evenimentele majore ale țării în anii care au urmat. Sub pana lui Ivor Porter, acestea scot în evidență, fără accente de ton cancanier, reacții ilustrând psihologia caracterelor, momente de zbucium în dragoste, intrigi de culise, drame de alcov și încercări de a li se găsi remediu, jocuri politice pornite din vindictă personală și altele
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
dragoste, intrigi de culise, drame de alcov și încercări de a li se găsi remediu, jocuri politice pornite din vindictă personală și altele asemenea lor, ilustrând, la unii și la alții, manifestări ale voinței de putere. Suntem aici, cu Ivor Porter, în plină istorie secretă. E vorba de nuanțe de context uman antrenând renunțări la coroană, porunci de surghiun, tensiuni, înstrăinări, împăcări, regăsiri și crize. Fără tangență imediată cu personajul principal, ajuns prima dată rege la șase ani, ele scot în
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
sa Elena și, în final, aproape de maturitate, de proximitatea, altminteri naturală, a unui model patern viabil. Trebuie spus că aici "atingând fibra delicată a unor patimi omenești" (și, tocmai de aceea, ușor de apucat în cheie senzaționalistă ori vulgară) - Ivor Porter se dovedește un narator de înaltă clasă prin reținerea și lapidaritatea tonului. în cheie modernă, - pentru că vorbim de curți și capete încoronate - stilul în care sunt istorisite aceste prea omenești ridicări și căderi din grație, trimite cumva la concizia clasică
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
Regelui tată, simultan cu o secundă și atipică urcare pe tron a regelui fiu, conducătorul statului fiind, în condițiile date, generalul cu mână de fier Ion Antonescu, cu prerogativele coroanei reduse la minimum, consemnate unui rol decorativ și ceremonial. Ivor Porter descrie cu pregnanță tragedia trăită la acel moment de cumpănă de România. Dezmembrată din trei părți, prin comuna înțelegere a celor două mari puteri totalitare ale timpului, Rusia Sovietică și Reichul nazist, obligată, pentru a supraviețui ca stat, să ridice
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
rege, să poată întoarce armele contra lui Hitler și, odată cu aceasta, printr-un paradox al istoriei, să lupte de partea aliaților lui Stalin, marile democrații occidentale, - Statele Unite și Anglia. Unul din punctele de vârf ale pasionantei cărți scrise de Ivor Porter este, în acest context, evocarea loviturii de stat de la 23 august 1944. Gândită și pusă la cale de tânărul rege, curajoasa acțiune petrecută la Palat avea să facă din România singura țară din al doilea Război Mondial care să cunoască
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
apoi (fără însă să i se recunoască de către marile puteri statutul de cobeligeranță) Reichul nazist. Culisele umane și psihologice din spatele loviturii de stat date de Rege la 23 august rămân pagini de o rară forță narativă în cartea lui Ivor Porter. Ele rivalizează prin dramatism doar cu descrierea unui context tulburător de dur prin paralelă: împrejurările celei din urmă lovituri de stat din viața regelui, cea urzită și executată de comuniști împotriva sa, la porunca Moscovei la 30 decembrie 1947, cea
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
reiese din paginile acestei cărți remarcabile, Regele Mihai al României întrunește astfel de virtuți și le-a dovedit exemplar de-a lungul împrejurărilor presărate cu vicisitudini în care și-a călit - ca rege și ca român - caracterul. Cartea lui Ivor Porter nu mitizează, nu idealizează, nu exaltă. Tonul ei este factual și precis, scutit de hiperbole și formule encomiastice. Prin însăși directețea și simplitatea ei expozitivă, scrupulos documentată, ea invită la scrutarea câtorva crâmpeie importante din trecutul apropiat al României pre-totalitare
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
României) - vin în minte cuvintele unui G.K. Chesterton: Putem fi aproape siguri că greșim cu privire la viitor, ori de câte ori greșim față de trecut". în acest sens și mutând accentul, s-ar putea spune că unul din meritele de căpetenie al cărții lui Ivor Porter este îndemnul la o mai dreaptă cunoaștere a celor trecute, astfel încât, - pentru cei dornici de faptă - acțiunea față de viitor să fie scutită de capcanele erorii din necunoaștere.
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
century” apărută În mai multe ediții succesive, Începând cu anul 1985, la editura „Hamlyn” din SUA. Lucrarea este coordonată de Neil Wenborn și beneficiază de contribuțiile lui Helen Dore, Jake Douglas, Ian Jackman, Tony Kingsford, Aln McIntosh, Brian Murphy, Sonia Porter, Pat Pierce. Lucrarea se adresează deopotrivă specialiștilor și publicului larg, dorindu-se a fi o panoramă completă a vieții planetei pe parcursul secolului recent Încheiat. Din păcate, deși autorii ei doresc să surprindă și să consemneze absolute toate evenimentele definitorii ale
Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
Joseph Porter Ruben (n. 10 mai 1950) este un producător, regizor și scenarist american. Unul din filmele sale din anii 1980, așa cum este "Tatăl vitreg" ("The Stepfather"), realizat în 1987, a devenit unul din filmele considerate „clasice”. Ulterior, în anii 1990, regizorul
Joseph Ruben () [Corola-website/Science/337328_a_338657]
-
d.1808) din Carolina de Nord și s-a mutat în Tennessee după război. Numele la naștere al lui David a fost "James", dar i-a fost schimbat în 1812, după ce a fost adoptat de viitorul căpitan de marină David Porter în 1808 (adopție prin care a devenit frate vitreg cu viitorul amiral din Războiul Civil David Dixon Porter și cu comodorul William D. Porter). În urma influenței tatălui său adoptiv, Farragut s-a înrolat ca "midshipman" (maistru militar) în Marina SUA
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
lui David a fost "James", dar i-a fost schimbat în 1812, după ce a fost adoptat de viitorul căpitan de marină David Porter în 1808 (adopție prin care a devenit frate vitreg cu viitorul amiral din Războiul Civil David Dixon Porter și cu comodorul William D. Porter). În urma influenței tatălui său adoptiv, Farragut s-a înrolat ca "midshipman" (maistru militar) în Marina SUA la 17 decembrie 1810, la nouă ani, și a luptat sub comanda lui Porter în timpul Războiului din 1812
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
i-a fost schimbat în 1812, după ce a fost adoptat de viitorul căpitan de marină David Porter în 1808 (adopție prin care a devenit frate vitreg cu viitorul amiral din Războiul Civil David Dixon Porter și cu comodorul William D. Porter). În urma influenței tatălui său adoptiv, Farragut s-a înrolat ca "midshipman" (maistru militar) în Marina SUA la 17 decembrie 1810, la nouă ani, și a luptat sub comanda lui Porter în timpul Războiului din 1812. Devenit deja "prize master" (ofițer de
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
Războiul Civil David Dixon Porter și cu comodorul William D. Porter). În urma influenței tatălui său adoptiv, Farragut s-a înrolat ca "midshipman" (maistru militar) în Marina SUA la 17 decembrie 1810, la nouă ani, și a luptat sub comanda lui Porter în timpul Războiului din 1812. Devenit deja "prize master" (ofițer de comandă pe vase capturate) la 12 ani, Farragut a fost promovat la rangul de locotenent în 1822 la 21 de ani, comandor în 1844 și căpitan în 1855. Farragut a
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
războiului, s-a mutat cu soția sa (născută în Sud) la Hastings-on-Hudson, un orășel de lângă New York City. Și-a oferit serviciile Uniunii, dar a primit la început doar un loc în Comisia Navală pentru Rezerviști. Fratele său vitreg David Dixon Porter i-a oferit o misiune specială, dar la început a ezitat aflând că ținta ar putea fi chiar Norfolkul, unde avea prieteni și rude; în cele din urmă a acceptat și a aflat că ținta misiunii era de fapt New
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
și rude; în cele din urmă a acceptat și a aflat că ținta misiunii era de fapt New Orleans. Alți ofițeri ai Marinei s-au îndoit de loialitatea lui Farragut față de Uniune din cauza originii sudiste a sa și a soției. Porter i-a luat însă apărarea lui Farragut, iar Farragut a acceptat rolul major în eliberarea New Orleansului de sub controlul Confederației. La comanda Escadrilei de Blocadă a Vestului Golfului, a cărei navă-amiral era USS "Hartford", în aprilie 1862, după un bombardament
David Farragut () [Corola-website/Science/321550_a_322879]
-
atitudine este caracterizată de anumite „atribute”. Acestea, unificate Într-un „câmp”, definesc un „univers” ce poate fi decriptat cu ajutorul unor „itemi”, care trebuie să fie gradați și să nu se suprapună. Principalele tipologii sunt legate de relațiile Între indivizi (Elias Porter), de „obiectele focale” sau de „genotipuri” (Gordon Allport și Philip Vernon). Majoritatea scalelor utilizate satisfac criteriul unidimensionalității (o măsură unică și adecvată). Printre cele mai cunoscute, trebuie să o amintim mai Întâi pe una dintre cele mai simple și mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]