16,876 matches
-
pentru căpitan, ca pe o imbecilă înconjurată de medicamente, dar cu o condiție: o să-mi faci un alt desen așa cum o să-ți cer eu, un desen colorat și cît se poate de frumos. Portretul unei fete vesele și frumoase, un portret în care să apar așa cum o să fiu peste puțin timp, în cîteva luni... - Și desenul pentru căpitan va fi foarte frumos, o să vezi. - Ăla nu mă interesează. Luă pisica de pluș și o strânse la piept. Poți să mă desenezi
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
a fi scris o carte proastă n-avea nici o șansă să-i treacă scriitorului prin minte. Recenzentul era, el, incapabil să înțeleagă cartea. N-avea gust, instrucție, caracter. Și se mai și lăsa manipulat. Călinescu schița acestui scriitor paranoic un portret de-a binelea comic. Ca să aibă parte de acceptarea lui, criticul trebuia să-i fie scriitorului nevastă iubitoare, fată-n casă sau mamă (nu soacră, Doamne ferește!); să-i caute în coarne, să-l gîdile în talpă, să-i vînture evantaiul
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
vede acolo, și o șterge de la pomana porcului, fără să-și mai ia rămas bun. Povestea "de dragoste" (de o "decență" dusă pe cele mai înalte culmi ale lipsei de naturalețe) se intersectează cu alte fire epice, menite să configureze portretul unei lumi în tranziție. Aici apar: un sexi-club, o prostituată, un unchi bătrîn, cu o avere nerecuperată, un turc escroc, specialist în "recuperări" ș.a.m.d. Cînd turcul o anunță pe doamna doctor că bătrînul ei unchi (care părea, totuși
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
Sebeș, jud. Alba. 2. Concursul de artă plastică, grafică și ex libris - se adresează tuturor artiștilor plastici, graficienilor din județ și țară, membri sau nemembri ai Uniunii Artiștilor Plastici din România. Pentru arta plastică se are în vedere realizarea unui portret al lui Lucian Blaga, cu dimensiuni până la 50/70 cm. Lucrările de artă plastică vor fi depuse la sediul Centrului Cultural "Lucian Blaga" Sebeș, județul Alba, până la 23 aprilie 2003. Juriile, formate din specialiști, scriitori, muzicieni, compozitori, critici de artă
Festivalul Internațional "Lucian Blaga" () [Corola-journal/Journalistic/14143_a_15468]
-
de dl Nicolae Leahu (care este redactorul șef al publicației), cu informații utile și aprecieri foarte juste. Unul dintre poeții tineri comentați în textul dlui Leahu este Nicolae Esinencu. Numărul din Semn se deschide cu poezia acestuia intitulată Moldoveanul, un portret scris cu acuratețe, un soi de fabulă liric-sarcastică. O reproducem integral: "Cum vede pe undeva un jug,/ Vîră capul.// Ce stai, mă, îl întrebi,/ Cu capul în jug?// Poate, zice, îmi anină cineva/ Un car.// De obicei, se găsește cineva
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
pictură, pînă acum oarecum o anexă a sculpturii, datele ei fundamentale rămîn neschimbate. Lumea sculpturii sale, aceea în care elenismul, paleocreștinismul și hieratica bizantină se îngînă spre a dezvălui o expresivitate plastică inconfundabilă, se transferă deplin în pasteluri. Figuri angelico-elenistice, portrete încremenite într-o atitudine monumentală și într-o expresie de multe ori cutremurătoare, populează acest univers - auster în profunzime -, dar care irumpe cromatic în tonuri expresioniste. Schimbînd doar datele iconografice, aceleași caracteristici se regăsesc și în guașe. Convențional peisaje, în
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14148_a_15473]
-
este magnific prezentată în seria de experiențe pictografice căroa li s-a dedicat de la un moment dat. Ea mai este vizibilă și în reconstituirea cabinetului său de lucru unde, alături de bibliotecă, din care putem recunoaște cărțile cele mai frecventate, figurează portrete ale lui Barthes de Pierre Klossovski sau Lapoujade. Fotografiile și grafismele care ilustrează Roland Barthes văzut de Roland Barthes arată cum a conceput și realizat el acest caleidoscop autobiografic, din fragmente sincopate, formă preferată pe care și-o asumase scriitura
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
opțiunile sale politice, de către marile cotidiene. S-ar putea alcătui astfel o istorie a mentalităților literare ale epocii și, totodată, adevărate monografii ale unor publicații prin prisma personalităților evocate." Și, în imediată continuare: "Pe de altă parte, ar rezulta un portret caleidoscopic al autorului avut în vedere, fiindcă este de-a dreptul fascinant să remarci cum același om, privit în oglinzi deformatoare (care, însă, fiecare se pretindea fidelă) capătă contururi și dimensiuni atât de diferite de cele reale." Iar, pe de
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
în cunoașterea și interpretarea corectă a unor "evenimente" bio-bibliografice. Altfel spus, rigoarea nu e mai niciodată maximă în polemicile literare. La rîndul lui, pamfletul exprimă prea adesea un temperament, nu o convingere. G. Călinescu i-a compus lui Lovinescu patru portrete diferite, la un interval de cîțiva ani, toate, admirabile literar, dar contradictorii sub raportul aprecierilor. Pamfletele lui Arghezi sînt lizibile astăzi exclusiv ca expresia, genială artistic, a unor umori. Nimeni nu le mai așează în oglinda unei eventuale realități morale
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
Daniel Tei "Panait era în transă...Nu mă-nduram să-mi dezlipesc ochii de la el" Încăperea în care stăm de vorbă este dominată de personalitatea lui Panait Istrati. Portretul scriitorului în ulei, portrete în creion, în cărbune, fotografii, numeroase documente, o foarte bogată corespondență, pe care, cu amabilitatea gazdei - doamna Margareta Panait Istrati - o pot răsfoi. Daniel Tei: - Stimată doamnă Margareta Panait Istrati, care a fost fila de început
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
Daniel Tei "Panait era în transă...Nu mă-nduram să-mi dezlipesc ochii de la el" Încăperea în care stăm de vorbă este dominată de personalitatea lui Panait Istrati. Portretul scriitorului în ulei, portrete în creion, în cărbune, fotografii, numeroase documente, o foarte bogată corespondență, pe care, cu amabilitatea gazdei - doamna Margareta Panait Istrati - o pot răsfoi. Daniel Tei: - Stimată doamnă Margareta Panait Istrati, care a fost fila de început a romanului-viață pe care
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
adesea tragice nu și-au abandonat crezul. În mod paradoxal, nici măcar astăzi atitudinea lor demnă nu este (re)cunoscută la scara societății, iar numele lor au rămas într-un nemeritat plan secund. Spirit justițiar, Iordan Chimet realizează și trei superbe portrete recuperatoare, pentru uzul tinerei generații, ale unor oameni de cultură pe nedrept căzuți în uitare: Alice Voinescu, Ștefan I. Nenițescu și Monseniorul Vladimir Ghyka. Ieșirea din Labirint... este o carte despre curaj și obsecviozitate, despre luciditate și iluzia în utopie
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
știe, Eminescu și Caragiale. Prima pagină a revistei din Ploiești reunește fotografiile celor trei. Ceva mai departe este comentat Cezar Petrescu: 110 ani de la naștere (1892), în decembrie trecut. La colțul de pe pagina ultimă, poetul Ion Stratan îi schițează un portret lui Salman Rushdie, "profet pro-occidental". * Și, dacă e să avem o listă și mai bogată de "ianuariști", să deschidem LITERELE tîrgoviștene pe luna cu pricina din anul 2003: vom vedea că tot în ianuarie s-au născut Al. Brătescu-Voinești (1868
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
lui Delacroix reprezentând lupta cu Îngerul - și încă una, Heliodor zdrobit, căzut pe Pământ. Nu intram în biserici, arta nu ne interesa decât dacă era marginală, și nici atunci... Delacroix, pentru noi, era numele unui amic de demult și un portret de pe o bancnotă. Ne cățăram. Când o ușă zăvorâtă bara scara, ocoleam, ne suiam din schelă în schelă, ca niște mateloți pe catarge. Am făcut o haltă în dreptul terasei dintre cele două turnuri, deasupra logiei. Vântul sufla în pânze, eram
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
cauza, mi-a scufundat copilăria într-un climat de „melancolie istorică". În majoritatea cărților mele se găsesc multe elemente „cvasi-autobiografice", dar transformate, recompuse, în așa fel încât povestea spusă este la urma urmei foarte diferită de niște posibile memorii, iar portretul naratorului e destul de îndepărtat de un autoportret: sunt mai mult niște anamorfoze, acele imagini deformate ale vieții. - Ce loc ocupă Parisul în geneza acestui roman? - Cunoașteți faimoasele versuri ale lui Victor Hugo, din Tristesse d’Olympio: «Nature au front serein
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
alăptîndu-și copiii. Încărunțise de tot înainte de vreme, ochii îi erau mai mari și uimiți în spatele primilor săi ochelari cu lentile bifocale, și purta un doliu sever, din cap pînă-n picioare, după moartea mamei sale, dar mai păstra frumusețea romană din portretul ei de nuntă, înnobilată acum de o aură autumnală. Înainte de orice, chiar înainte de a mă îmbrățișa, îmi spuse cu felu-i ceremonios obișnuit: - Am venit să te rog să mă însoțești să vînd casa. N-a fost nevoie să-mi spună
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
prielnic creșterii operei sale, Ion Irimescu, patriarhul sculpturii românești, își trăiește ziua de naștere acasă, în Fălticenii obîrșiilor și începuturilor sale. Are sălaș în apropierea muzeului, care-i poartă numele, unde sub grijirea sa se rînduiesc lucrurile ce-i alcătuiesc portretul de artist proteic și original cu un loc marcant în istoria artelor românești. Din vara lui 1999 nu mai vine la Fălticeni în vacanțe, în vizite. S-a statornicit între timp aici, în cîteva odăițe, unde-i este și atelierul
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
dificil de găsit, în întreaga noastră pictură cultă, o a doua personalitate în măsură să comenteze, cu atîta autenticitate și profunzime, halucinanta lume prin care a trecut. Poate doar lui Eustațiu Stoenescu i s-ar mai putea face un asemenea portret, dar la un alt nivel al implicării și la o altă cotă a combustiei lăuntrice. Cum a străbătut Baba acest secol, iată imaginea pe care filmul o sugerează într-un mod exemplar și pe care secvențele narative o pot articula
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
în propria lor operă. Din cînd în cînd visează Parisul, visul comun al tuturor artiștilor, iar cînd mai face cîte o vizită la Caransebeș, cu un statut profesional vag și cu un chip social îndoielnic, răspunde cîte unei comenzi de portret, fără prea multă tragere de inimă și fără prea mari pretenții. Cu toate că acum deosebirile dintre tată și fiu se adînciseră ireversibil și ei exprimau tot mai limpede aspirații, timpuri și concepții diferite, Corneliu Baba deschide prima sa expoziție împreună cu tatăl
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
stări sufletești, un observator fin al nu mai puțin gingașelor procese de conștiință și, finalmente, un stilist remarcabil pentru care proprietatea cuvîntului și rigoarea ideii nu sînt nici o clipă despărțite de căldura vocii și de orizontul interior al afectului. Acest portret narativ este însoțit însă și, evident, extins, de portretul plastic al artistului așa cum reiese el din pictura sa. Indiferent cărui gen convențional i-ar aparține imaginea și în ce sistem de semne a fost ea realizată, artistul este tot timpul
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
gingașelor procese de conștiință și, finalmente, un stilist remarcabil pentru care proprietatea cuvîntului și rigoarea ideii nu sînt nici o clipă despărțite de căldura vocii și de orizontul interior al afectului. Acest portret narativ este însoțit însă și, evident, extins, de portretul plastic al artistului așa cum reiese el din pictura sa. Indiferent cărui gen convențional i-ar aparține imaginea și în ce sistem de semne a fost ea realizată, artistul este tot timpul o prezență voluntară, imperativă chiar, melancolică sau, nu de
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
cita câte ceva. Iată doar un exemplu: "M-am stins de tânăr la Veneția/ răpus de ciumă./ Ferestre larg deschise, abia împlinisem 99 de ani./ Dar câte coroane nu căzură din cer în acele zile de doliu [...] Ascuns voi rămâne în portretul unei femei între oglinzi". (Ștefan Crăciun, București) * Se pare că la Sălciile inspirația dvs. înclină sentimental fruntea și omagiază elementar figuri, priveliști, dar și la Fundeni. Impulsuri spre meditație tratând lent cu moartea și dragostea în principal, un pact de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14293_a_15618]
-
care nu trebuie. Mi-am dorit să fiu împotriva bogătașilor, chiar dacă unii dintre ei l-au citit pe Dante: înainte de-a fi omorât, unul dintre ei avea să afle că și eu l-am citit. Mi-am dorit ca portretul meu să fie purtat în Pekin, cu un poem caligrafiat în josul umărului. Mi-am dorit să zâmbesc dogmei și totuși să mă sacrific luptând împotriva ei. Mi-am dorit să înfrunt mașinăriile Broadway-ului. Mi-am dorit ca Fifth Avenue să
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
și pentru observatorii fenomenului deopotrivă. 1998 sau nevoia unor clarificări morale O viziune romantică și nițel cinică asupra relației dintre artă și bani, înrădăcinată în conștiința comună cu puterea insidioasă a clișeului, a perpetuat în timp ideea unei funciare incompatibilități. Portretul robot al artistului și al omului de afaceri s-a conturat și el în tușe groase, la limita caricaturii, subliniind încă mai apăsat fracturarea oricărei posibilități de comunicare. Primul este perceput îndeobște ca un mic monstru macrocefal, desprins de contingent
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
și Ion Pop cultivă o anume demagogie ocolind cu grație condiția materială a scriitorului și intelectualului, în general. Autorul vede în continuare scriitorul ca rezistent, ca un om care trebuie să reziste unor condiții vitrege. Nu propune soluții, nu face portretul robot al scriitorului care se îmbogățește prin cărțile pe care le vinde. în plus, �e de semnalat slăbirea puterii scriitorului și la nivelul capacității de organizare (reorganizare) în uniuni, societăți în stare să-i apere interesele." Nimic despre o schimbare
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]