351 matches
-
Scrie cronici despre literatura contemporană, articole de sinteză referitoare la fenomenul literar basarabean și la literatura română clasică, în care se relevă ca un bun diagnostician și un comentator critic inteligent; cultivă o formulă simpatetică, poetică, având o dominantă eseistică. Portretist de excepție, L. este fenomenologul optzecismului în antologia Portret de grup (1995) și al creației poeților din epoca Eminescu în antologia Poeți de pe vremea lui Eminescu (1990). Antologii: Poeți de pe vremea lui Eminescu, Chișinău, 1990; Portret de grup, Chișinău, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287921_a_289250]
-
Brătescu, ea însăși ilustratoare, reia tema ilustrației din aceeași perspectivă deschisă odată cu studiul lui Frunzetti, respectiv, a statutului graficianului. Pentru Geta Brătescu ilustrația înseamnă creație în backgroundul textului literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică de autocunoaștere: Poate că ilustratorului i se cere părăsire de sine întru descoperirea teritoriului
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
afișată de artist. Cambei în China. Carte de turism și masaj oriental (2000) consemnează experiența culturală prilejuită de o călătorie în China: prea puțin înclinat spre entuziasmul facil, vizitatorul surprinde peisajele și fizionomiile cu acuitate și cu certă înzestrare de portretist și reflectează asupra deosebirilor de mentalitate dintre lumea românească și cea extrem-orientală. Reluând unele teme anunțate în romanul Să alergăm împreună - cuplul, refugiul în bibliotecă -, „prozele cezariene” din Grenade și îngeri (2001) explorează universul de hârtie alcătuit din fragmente de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
s-au întâmplat) și mare "dragueur" în heleșteiele populației feminine cu fițe sau/și diplome (se crede că reușise să ajungă la nivel academic). Am rămas și eu cu ceva de la el: o leacă de tupeu+mult argou" ne spune portretistul elpifanicaaa. Admirația se explică nu doar prin natura personajului și performarea în spațiul public: Fanache reușește să scape chiar "organelor" abilitate ("nici tovarășul colonel Rotaru nu i-a dat de capăt") ceea ce era un "nec plus ultra" în lumea ființării
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
colonel Rotaru nu i-a dat de capăt") ceea ce era un "nec plus ultra" în lumea ființării exotice/exotopice prin raportare la "codul eticii și echității socialiste" ("pesemne omul și-a condus propriul joc"). Se pare că nici o clipă naratorul/portretist nu are bănuieli că jocul respectiv era în "serviciu comandat", că ar fi fost vorba de un "golan-gorobete-sub acoperire", din tagma unui specialist în literatură argotică, "exilat" la Paris după ce fusese ofițer de informații militare și/în paralel, frecventase mediile
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
tulburat de amintirea ei cât André Breton de Nadja ori precum Cioran de Susana Soca, după dispariția acesteia, qui n'était pas d'ici, în accident aviatic sud-american. Mă dau și eu rotund, n'est-ce pas? se întreabă (neo)retoric portretistul și ne trântește în nas poarta grea a două versuri în teutoneză, despre care nu vă pot spune nimic. Voi scrie în schimb o replică, numai bună pentru a trece la noua secvență onirică, ai cărei nori plutesc deasupra trestiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fi o acumulare de atrocități, narațiunea impresionează prin calm, seninătate, împăcare cu viața și, nu în ultimul rând, prin umor și (auto)ironie. Precum la înaintași, concepția etică se relevă și în recursul nepremeditat la proverbul, zicală ori perifraza populară. Portretistul completează pe narator, astfel încât memorialul oglindește o lume diversă, cu scăderile și, mai rar, cu însușirile ei. Vârtejul „lazaretului” sugerează, prin sine însuși, un generos mesaj umanist. A doua carte, Vin apele!, are o compoziție mai eterogena, reunind amintiri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
de zile a dus pe umeri jurnalul Românul” (Sabina Cantacuzino, Din viața ..., p. 67). În acel moment era deputat, ales la colegiul al III-lea București. George Peter Alexander Healy (1808-1894), pictor american. Este considerat unul dintre cei mai mari portretiști ai timpului său, cu numărul cel mai mare de personalități care i-au fost modele (Lincoln, Webster, Ludovic-Filip, papa Pius al IX-lea, mareșalul Soult, Gambetta, Guizot, Liszt, regele Carol I, regina Elisabeta a României etc.). Jules Ducros-Aubert (n. 1833
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
artist precoce. La începutul carierei sale a fost influențat de Correggio care lucrase de asemenea la Parma. La Roma, Raffaelo a deve‑ nit marele său model cu care, conform mărturiilor contemporanilor semăna fizic. A fost un pictor complex, un mare portretist și unul dintre primii artiști din Italia căruia i s‑a comandat o gravură. Ceea ce îl reprezintă pe acest artist sunt corpurile sale zvelte, alungite iar punctele de perspectivă neobișnuite sunt foarte surprinzătoare. Arta sa are o eleganță rafinată fiind
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
era mai ușor să fac toate ramurile pomilor cu o pensulă subțire, de sus în jos, cum țineam eu pânza, de fapt era invers, așa cum privești tabloul. Un coleg pictor, dar nu naiv, Ziepfl Dragoș, care este un foarte bun portretist, m-a văzut, fiind în vizită pe la sectorul de naivi, și l-a pufnit râsul, văzându-mă în postura asta, care părea, și poate este și acuma, o postură caraghioasă. Eu, la râsetele lui am replicat, care e problema lui
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
lungi și epuizante, la granița dintre veghea torturantă și somnul mult râvnit, imaginația noastră, excesiv solicitată, istovită iese uneori de sub control și începe să producă fizionomii de o uluitoare precizie a trăsăturilor, care ar putea face gelos pe orice pictor portretist: capete, fețe, măști se substituie, se succed, de parcă ar vrea să-și râdă de noi, până ce, tot modificându-și liniile, mereu de o claritate halucinantă, fizionomiile devin, ca într-un coșmar, monstruoase. * Ce ciudat! Glasul, vocea unui om pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
spectacole ale unor teatre dintr-un vast teritoriu național: București, Brașov, Bacău, Iași, Ploiești, Baia Mare, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Botoșani și, cum era de așteptat, Bârlad, poate cel mai îndrăgit spațiu. Nu se poate eluda faptul că T. Pracsiu este un portretist remarcabil, mulți oameni de teatru fiind imortalizați în chip magistral în paginile acestei cărți . Printre ei, Valentin Silvestru, față de care a avut un adevărat cult, Radu Popescu, Traian Șelmaru, Nicolae Barbu, Ion Cocora, Mira Iosif, George Genoiu, Ștefan Oprea, Marius
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
TR, 1979, 6; Cristian Livescu, „Radiografii”, CNT, 1979, 6; Fănuș Băileșteanu, Însemnările critice ale lui Petru Poantă, ST, 1979, 6; Dan C. Mihăilescu, Critica: între rigoare și jubilație, TR, 1980, 49; Grigurcu, Critici, 404-412; Tomuș, Mișcarea, 319-323; C. Sorescu, Alți portretiști fără voie, LCF, 1983, 22; Ion Vlad, Examenul critic al operei, TR, 1983, 28; Tania Radu, Stilul artist, FLC, 1983, 32; Radu Săplăcan, „Radiografii” II, AST, 1983, 9; Valentin Tașcu, „Radiografii” II, ST, 1983, 9; Grigurcu, Între critici, 261-267; Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
defini pe artist doar în câteva cuvinte și a-l încadra schematic în două direcții. Uneori a apelat la geometrizare, după cum are și lucrări pe care le putem numi foviste. Îl putem defini în primul rând că pictor peisagist și portretist. Prin o vastă galerie de portrete el ne readuce în prim plan figure ilustre de scriitori, savanți, artiști, de copii, de femei frumoase, demonstrând că portretul nu și-a pierdut în epoca noastră valoarea documentara și artistică atât de apreciată
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
portrete el ne readuce în prim plan figure ilustre de scriitori, savanți, artiști, de copii, de femei frumoase, demonstrând că portretul nu și-a pierdut în epoca noastră valoarea documentara și artistică atât de apreciată în trecut. Pentru a fi portretist, ne arată pictorul O. Angheluță trebue să stăpânești meșteșugul picturii, să fii cinstit cu tine însuți și cu modelul, să te ferești de idealizare sau schematizare. Modelul l-a determinat pe artist să prefere drumul onest, ostil fiind evadărilor spre
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o pasare rară>> chiar dacă îl considerăm în cadrul artei mondiale - dar cred că pasărea e atat de puternic elocventa, atât de puternic pilduitoare, încât cu ea poate începe și la noi o nouă primăvară. Cu o înzestrare însemnată de desenator, de portretist, cu evidente și remarcabile daruri pe tărâmul artei compoziției, cu o voință de înnoire ce poate fi dată de exemplu, Octav Angheluță ne apare astăzi că o fericită împletire de maturitate și de tinerețe sufletească.” Lucrări: Natură statică, Colț de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Timpul din Iași, cu o postfața semnată de mine. Volumul cuprinde sclipitoare portrete neconvenționale ale unor scriitori, oameni politici, ale unor înși care l-au impresionat prin ceva de-a lungul timpului, unii - figurine pitorești din Huși. Altminteri, harul de portretist al lui Costache Olăreanu se vădește încă din adolescență, când, elev fiind la Liceul „Cuza Vodă” din Huși, purta corespondență cu Mircea Horia Simionescu, colegul de la Târgoviște. Scotocind prin averea lăsată bibliotecii din Huși, cu ajutorul lui Constantin Donose, am dat
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
-l pe Maiorescu drept reper pentru aprecierea criticilor de după el, autorul își motivează această alegere printr-o calitate ce îl caracterizează în aceeași măsură: rigoarea metodologică. Critica principială a lui Maiorescu, spune C., lipsa ei de dogmatism împreună cu virtuțile de portretist i-au asigurat conducătorului Junimii poziția privilegiată de care se bucură în istoria culturii române. Opera lui Mateiu I. Caragiale (1977), debutul editorial al lui C. și, din păcate, volum care a fost tipărit în anul morții sale, reprezintă cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
alta. Tocmai de aceea cartea, abia terminată, se cere recitită, ai vrea să asiști îndelung la acest carusel rotindu-se prin ochiul minții. Patruzeci și patru de portrete, dintre care Mirabeau beneficiază de două și Talleyrand de trei, douăzeci și cinci de portretiști. Iubirea pentru Saint-Simon și pentru Tocqueville, decla rate în Lămurire, îi acordă fie căruia câte trei portrete și atât. Am spus ceva mai sus că alegerile au fost dictate - pe lângă o extraordinară cunoaș tere a culturii franceze - de geniul lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la neant. Dacă rămânem la omul exterior ca atare, suntem siliți să recunoaștem că gândurile pustiitoare pe care i le-a inspirat lui La Rochefoucauld se dovedesc de o rigoare ine ludabilă, o amărăciune cu care s-au impregnat toți „portretiștii“, de cele mai multe ori fără să-și dea seama; cert este că schițele lor ne apar cu atât mai veridice cu cât au pus în ele mai mult din superba fiere a celui care a scris Maximele. Printre moraliști, numai Pascal
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ca răzbunare, să fie asasinat de Charlotte Corday. Por tretul pe care i-l face Brissot este anterior activității sale revoluționare, iar faptele relatate se încheie nu multă vreme după apariția Prietenului poporului, la al cărui stil violent se referă portretistul. -MARMONTEL, JEAN-FRANÇOIS ăBort-les-Orgues, 1723- Habloville, 1799). Scriitor. Fiul unui croitor, studiază la iezuiți și devine profesor de filozofie la Toulouse; Voltaire îi descoperă vocația literară și îl invită la Paris, unde are un succes efemer cu câteva tragedii și unde
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Nicolae Văideanu, inventatorul udovilului, un soi de rachetă autohtonă. SCRIERI: Întâmplări în liniștea unei fotografii, Iași, 1978; Paradisul provizoriu, București,1982; Proprietarul de iluzii, București, 1988. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Ipostaze ale reportajului, LCF, 1978, 48; Dinu Flămând, Un remarcabil portretist, AFT, 1978, 12; Mihai Ungheanu, „Întâmplări în liniștea unei fotografii”, LCF, 1979, 8; Mircea Mihăieș, Tentația povestirii, O, 1982, 21; Mircea Zaciu, „Paradisul provizoriu” ST, 1982, 5; Al. Călinescu, Viața prozei și proza vieții, CL, 1982, 7; Ioan Holban, Meseria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]
-
muntele Athos. Mai degrabă nu, dat fiind că aceasta a avut loc abia după patru ani petrecuți în Muntenia, iar aici este vorba abia de prima iarnă pe pământ românesc. CHIPURI DE MONAHI PE PĂMÂNT VRÂNCEAN O tipologie a înduhovnicirii Portretistul Paisie Velicikovski nu lasă nici aici, să-i scape prilejul realizării unei întregi galerii de chipuri de monahi memorabile, care, prin trăsăturile lor individualizante își ocupă fiecare un loc bine determinat în structura textului. Nu este vorba numai despre monahi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
El a realizat o sinteză originală, desăvârșindu-se atât în tehnica uleiului, cât și a pastelului, în care a excelat cum puțini au făcut-o. dispunând de un ascuțit spirit de observație, Călin Alupi s-a impus ca un neîntrecut portretist, ca un pătrunzător analist al fizionomiilor, reținând pe pânză numai acele trăsături ale chipului uman asupra cărora și-a pus mai pregnant amprenta viața interioară a modelului. În Portretul mamei, Fata pădurarului și Portretul unui bătrâni, în Moș Androne și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în afara Iașului. Pentru acest „pictor al cetății”, așa cum l-a numit criticul de artă Valentin Ciucă, “Iașii au fost o permanentă atracție, atât în latura pitorescului cât și a ființei sale interioare”, și căruia i-a rămas cel mai fervent portretist. Iașii constituie cea mai puternică și mai statornică pasiune a artistului. A realizat ipostaze ieșene pe care le putem numi “de altădată”: Piața Bucșinescu, Pe Sf. Lazăr, Sfârșit de iarnă, Socola, După ploaie, Iașii de altă dată. Fiind cel mai
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]