443 matches
-
forța de expansiune a elementului autohton. Unor boieri, unor ofițeri, unor cărturari basarabeni li se alcătuiește cu minuție biografia, ținta ultimă a documentaristului, tentat câteodată de romanțări, fiind aceea de a reconstitui „viața de basm” a altor timpuri. Înclinat spre portretistică, manifestând aptitudini de memorialist, B. lasă să pătrundă în contribuțiile lui episoade de aventură, mister, intrigi amoroase, baluri, dueluri. Unele studii tind să ia o turnură romanescă. De altfel, cărturarul a și compus, în rusește, între 1953 și 1956, un
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
tablouri răzlețe, în genul lui Jules Renard, un om al pământului, având rosturi, calități și defecte general umane. Personalitatea artistică a scriitoarei se manifestă într-un amplu registru expresiv, talentul său ilustrându-se cu deosebită vigoare mai ales în arta portretistică. Înzestrată cu spirit de observație și fină intuiție psihologică, B. va oferi în această direcție modele remarcabile. Reține în mod deosebit imaginea regelui Ferdinand din Două portrete, o transpunere parțială după Portraits d’hommes (1929). Conturându-se cu precizie, dintr-
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
viața și apoi chiar moartea (se prăbușește cu un avion în flăcări). Reconstituirea ambianței este făcută, însă, într-o manieră realistă. Diplomatul englez aparține totodată și timpului său, fiind implicat în relațiile complexe ale primului război mondial. O altă reușită portretistică ce vădește putere de introspecție este legată de figura lui Marcel Proust (Au bal avec Marcel Proust, 1928). Scriitorul evocat pare să iradieze o fascinație hoffmanniană. Comentariul unor scrisori vine să completeze imaginea unui însingurat, devorat de boală și dornic
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
resemnare torturi și vexațiuni de neînchipuit, într-o atmosferă de exterminare. „Un infern adevărat, pe care fantezia lui Dante nu l-a putut imagina”, scrie cel care ajunsese să aibă la eliberare doar puțin peste patruzeci de kilograme. Cu o portretistică vie și un verb plin de plasticitate, memorialistica lui M. îl impune printre autorii de mare curaj și putere de convingere. SCRIERI: Psihologia persoanei, Cluj, 1941; ed. București, 1999; Natura științei, București, 1968; Sub semnul omeniei, București, 1970; Psihologie și
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și boieri hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade, neguțători, meșteșugari, lotri, vătafi, zapcii, o întreagă figurație romanescă fără cine știe ce consistență. Portretistica acestor romane, cu vagi excepții (Trică Ursu, Mitruț al Joldii, Ioan Vodă, Vlad Țepeș, Doja), nu e dominată de scrupulul individualizării, vizând în linii contrastante, de un violent maniheism, categoria, tagma, ceata. Schema tinde să sufoce totul, în chinga unui
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
fanfaroni, fricoși, neisprăviții cochetează cu nonsensul. Sunt „fantaziile”, așa-zicând, ale unui condeier care se îndârjește să curteze o muză cam năzuroasă. Simțul dialogului (cu pigment caragialesc) e un atu, dar insuficient. Înzestrarea, câtă este, a lui L. ține de portretistică. Cartea Cincizeci figuri contimporane (1913), cu incisive desene de Iosif Iser, înșiruie ca într-o galerie de oglinzi „deformante” figuri de prim-plan ale vremii - membri ai familiei regale, oameni politici, scriitori, artiști. Uneori forțate, alteori închistându-se în clișeu
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
111 studii micromonografice scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru dramaturgie și memorialistică. Volumul Dramaturgia între clipă și durată confirmă prima preferință, extinsă acum asupra teatrului românesc postbelic - teren al unui canon încă nefixat, ceea ce potențează spiritul critic al autorului. Performanțele acestei panorame
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
de la București și Paris (contactele cu Faguet, doctoratul), relațiile cu diverși scriitori înainte de război urmate de portrete și scene din viața literară postbelică (în special climatul de la cenaclul Sburătorul) se succedă în reconstituiri pe bază de anecdotism psihologic și de portretistică morală. Prima constatare e că metoda din mai vechile „figurine” nu suferă modificări importante; de altminteri, L. a simțit nevoia unor precizări, el fiind cel dintâi memorialist român care, ca autor, teoretizează inteligent despre problemele genului. „Purificare prin despersonalizare”, iată
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
problemele genului. „Purificare prin despersonalizare”, iată direcția preconizată; aceasta implică un transfer programatic de la tensiunea în conștiință la trăsături „mai stinse”, estompate, „mai amorțite prin stilizare, strămutând interesul brut al faptelor în planul unui interes exclusiv psihologic și în cadrul unei portretistice morale oarecum generalizată, dar nu și abstractizată”. În actul de valorificare a semnificațiilor, criticul împinge pe scriitor de la spate, aducându-l în prim-plan. Apăsarea insistentă, pentru efecte scenice, pe note de caracter relevante demonstrează la memorialist mai curând propensiune
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Gheorghe Lazăr, George Enescu, prin scurte biografii encomiastice, în care nu transpar nici emoția, nici posibila influență avută asupra autorului. Universitarii Nicolae Titulescu, Tudor Vianu, George Vâlsan și alții, cunoscuți sau audiați de autor, nu au parte de alt tratament. Portretistica lui G. suferă de o anume tonalitate monocordă specifică „bunelor sentimente”. Întâmplări din alte vremuri (1991) cuprinde scurte proze, didactic-evocatoare, adresate mai ales copiilor, despre Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino, Doamna Chiajna, Ion Cantacuzino, Ieremia Movilă sau Vasile Lupu
GIONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
care se strecoară și puțin mister: Teodoros, care ar fi ajuns, dintr-o stare sărmană, negus al Abisiniei, sau căpitanul Laurent, cu peripețiile lui picarești. Zugrăvit cu un realism minuțios, cămătarul Băltărețu pare luat dintr-un roman balzacian. Alteori, în portretistică intervine tușa satirică, fiind luați în vizor politicianul corupt și demagog sau vreo prețioasă ridicolă, dintre cele ce vor popula și schițele lui I. L. Caragiale. Amintirile despre Nicolae Filimon, Nicolae Bălcescu, Grigore Alexandrescu și atâția alții au, pe lângă meritul literar
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
letopiseț de Curte. Situat între cronica lui Miron Costin și cea a lui Ion Neculce (căruia îi va servi și de izvor), acest letopiseț, departe de valoarea literară a operelor celor doi cronicari, are o fizionomie distinctă, caracterizată prin bogăție portretistică și amănunte semnificative, creatoare de atmosferă. Începe cu domnia lui Eustratie Dabija, urmărind în continuare prezentarea tuturor domnilor moldoveni care i-au succedat. Iliaș Alexandru, domn milostiv, care nu de puține ori plătea datoriile săracilor reclamați la judecăți, moare probabil
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
Ca mai toți criticii importanți ai epocii, și R. s-a entuziasmat de Viața lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, în care a văzut o capodoperă a genului, ca și de Istoria literaturii române de la origini până în prezent, apreciind talentul portretistic al autorului, spiritul sclipitor, ironic, bogăția informației și a punctelor de vedere originale. Nu e de acord însă cu eclectismul sau integralismul metodologic. Nu putea accepta supremația și funcția integratoare a esteticului, care își subsuma toate celelalte metode: sociologică, psihologică
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
literatură în aceste pagini, unde notează și cheltuielile cu lucrările agricole de pe proprietatea sa. Nu ascunde dificultățile întâmpinate în scrierea anumitor cărți, nemulțumirea față de roadele unor nopți istovitoare. E necruțător cu o serie de colegi întru literatură și, fără intenții portretistice, menționează pur și simplu acte menite să îl irite. Sunt interesante și lecturile scriitorului, unele surprinzătoare (James Joyce, Alfred Döblin). El își consemnează și reacțiile față de evenimentele politice ale vremii, iarăși comentate fără precauții diplomatice și adesea prin prisma intereselor
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
sale sunt ale unei furnici care a trecut printr-o pădure de cedri. Unilaterală, reprezentarea lui este totuși verosimilă, ca una printre altele. însă - trebuie să o repetăm - valoarea cărții constă în altceva decât în verosimilitate și anume în plasticitatea portretisticii și în comicul de situații. Autorul știe să vadă absurdul în viața cotidiană și să-l evidențieze cu fervoare, transformând totul într-un bâlci al deșertăciunilor. Chiar și de pe crucea pe care își închipuie - cu o inofensivă megalomanie - că stă
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
Gorduz, un alt strălucit descendent al școlii lui Murnu, Vasile Rizeanu păstrează și astăzi un interes real pentru suprafață, pentru apropierea de volum și de interioritatea formei printr-o irepresibilă bucurie a tactilității. Componenta figurativă a sculpturii sale, în speță portretistica - portretul lui Eminescu, al lui Luchian etc.- păstrează încă vie și proaspătă fragmentarea impresionistă, acea fărîmițare a suprafeței printr-un modelaj nervos și sensibil, dar acest lucru nu se întîmplă nici gratuit și nici ca o fugă în detaliu din fața
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
Masca”. A mai semnat cu pseudonimele D. Karr, Censor, Dekar, Diodor, Pierrot, Don Ramiro, Tristan. Publicistica lui K. este aceea a unui risipitor: articole, reportaje, anchete și interviuri, comentarii literare (și „fanteziste”), cronici plastice și dramatice, impresii de drum, schițe portretistice (prinzând în cadru îndeosebi artiști). Incisiv și cu accente de violent sarcasm în intervențiile pe teme politice (îndeosebi în chestiunea angajamentului României alături de Antantă, opțiune dezastruoasă în ochii săi), K., partizan al Puterilor Centrale, își lansează argumentele și într-o
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
romanele Cercuri în apă și Un om își trăiește viața. În cel dintâi, povestea, plasată într-un oraș de provincie de după primul război, se încheagă lent, perspectiva auctorială alternând cu aceea a unor martori. Cadrul epic, consistența atmosferei și acuitatea portretistică anunțau o frescă, rezultatul fiind însă o dramoletă grotescă. Impaciența epică minează și Un om își trăiește viața, altă istorie a unei ratări. Concepută ca un Bildungsroman, interesând nu numai prin scriitura modernă, dar și ca documentar autobiografic, cartea amintește
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
mai ales în capitolele consacrate prozatorilor, cu mai multe rezerve posibile la sectorul liricii și, firește, cu unele lacune (unele determinate de interdicțiile epocii când a apărut). Sunt însă capitole integral solide, cu judecăți valabile esteticește și cu inegalabile calități portretistice, cu efecte excelente din scurte reconstituiri biografice ori dintr-o anecdotică exploatată în manieră lovinesciană. Frapante prin pitorescul și plastica lor sunt figurile lui Geo Bogza, Zaharia Stancu, Nichita Stănescu, Marin Preda, Mircea Dinescu și ale multor altora. Cu asemenea
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
se cultivă bizarul, asocierile năstrușnice, iar „caracterizările” formulate la adresa purtătorului unui nume sau al altuia sunt motivate arbitrar, justificate prin recurs la sugestie, dar făcute plauzibile prin măiestria mijloacelor literare puse în slujba „acreditării” lor. De fapt, demersul caracterologic sau portretistic e un pretext pentru desfășurarea a ceea ce Nicolae Manolescu numea „literatură pură”, un pretext pentru exhibarea ironică a tehnicilor literare, Dicționar onomastic fiind în primul rând „un mare repertoriu de teme și motive literare, de artificii, tehnici și mijloace romanești
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
tovarășa Ludmila”, e așteptată acasă sărbătorește. Personaj în veșnică mișcare, dând continuitate episoadelor din care e alcătuită narațiunea, doctorul Veiza înregistrează cu egală atenție profesională și înțelegere nașteri, morți și sinucideri. Întregul tablou relevă înclinația spre descriptiv și un talent portretistic remarcabil. Instalarea noii orânduiri în această „lume slobodă”, proclamată ca atare de nebunul satului în sloganul său („Lobodă, lobodă, lumea toată slobodă”), este receptată prin mici tragedii individuale - ca aceea a lui Samuel Zilbermann, negustorul evreu care, neînțelegând că „dugheana
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
adică de om prin definiție liber. Operație pe cord deschis (2002) e un jurnal presărat cu evocări ale unor personalități: „efigiile” lui Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Dinu Pillat. S. este în primul rând un asemenea evocator, cu darul portretisticii și al refacerii unei atmosfere, fie privind familia, anii de liceu și facultate, fie lecturile de la Biblioteca Academiei ori atmosfera din institutul academic patronat de G. Călinescu atât în timpul directoratului acestuia, cât și - ca sub o luminoasă umbră - după moartea
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
egală măsură vizionar și lucid, tinerețea lui Odobescu e înțeleasă ca mod de îmbrățișare pasionată a vieții și a ideilor epocii. Acumularea informațiilor, verificate riguros, nu devine obositoare și pedantă, căci Ș. scrie expresiv și viu, cu o certă vocație portretistică de sorginte călinesciană, știind să coloreze afectiv constatarea istoriografică și trădându-și simpatia, uneori exagerată, pentru autorii în discuție. În 1980 își reunește intervențiile publicistice de aproape două decenii în volumul Ispita istoriei, cuprinzând „investigații, precizări, demersuri metodologice”, în care
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
teatru (2002) se află aceeași jucăușă sagacitate. Iscoditorul lexicograf se angajează într-un slalom printre „dileme” și „interogații”. E, poate, prea mult răsfăț, dar este și o reconfortantă prospețime în galeria aceasta de personaje românești și străine, înfăptuită cu îndemânare portretistică. Sub pana neastâmpăratului U., ele își revelează, răsfrânte în oglinda modernității, noi accente ale fizionomiei. SCRIERI: Saltul, București, 1975; Sub semnul teatrului, București, 1980; Caiete de regie, București, 1985; Povești de adormit părinții sau Carte cu copii pentru părinți, Focșani
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
nu este și poetician (ceea ce bineînțeles nu este deloc obligatoriu). Preocuparea și competența sunt doar de ordin tematic și ideologic. Poate defini foarte bine substratul socio-moral al unui scriitor sau erou literar, mai puțin (sau chiar deloc) tehnici narative ori portretistice. Deloc impresionist, deloc beletrist, criticul nu literaturizează și bine face. ADRIAN MARINO SCRIERI: La umbra cărților în floare, Timișoara, 1975; Proză și reflexivitate, București, 1977; Contextul operei, București, 1978; Imediata noastră apropiere, I-II, Timișoara, 1980-1990; Proza românească de azi
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]