772 matches
-
care a curmat viața unor deținuți și a chinuit zeci de muribunzi, a produs lungi și grele suferințe victimelor și familiilor lor, dar chiar s-a identificat cu acesta și a dat dovadă de un zel extrem, care l-a portretizat în galeria foștilor comandanți, pentru eternitate. Vișinescu s-a identificat cu cauza decidenților politici de la acea vreme, și-a folosit toate instrumentele de care dispunea nu pentru a-i păstra pe deținuții politici în viață și într-o stare de
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut () [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
de persuasiune a primarilor. Dacă vei fi un primar care face trafic de influență la Guvern, nu ai de ce să te prezinți drept lider providențial în alegerile locale; dacă nu vei face trafic de influență la Guvern, degeaba te-ai portretizat drept lider omnipotent, că n-ai câștigat deloc războiul. Iaca, încă un motiv pentru care obsesia războiului e și deplasată, și contra-productivă! Concluzia este că privesc cu o detașare tristă luptele care se dau pentru fotoliile de primar. Mă concentrez
Două lucruri care m-au enervat în această campanie electorală () [Corola-blog/BlogPost/338485_a_339814]
-
Iară inima-i se umple/ De un farmec dureros.”( Povestea teiului). Poetul concentrează la extrem formularea definitorie a iubirii, redusă la doar două cuvinte, fie “suferință dulce” sau “dulci otrăvuri”, dar aceste cuvinte spun totul.” Conferențiara a răspuns întrebării Cum portretizează poetul Eminescu femeia iubită?, o întrebare-cheie, pentru care a luat un reper antitetic îndepărtat, pe Francesco Petrarca, poetul Renașterii italiene care a modernizat modul de a privi iubirea în lirica europeană. “Chipul alesei lui este superlativizat prin comparația cu zeițele
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
Cartea cu pricina a fost cerută de Mozes Gaster și Eminescu a șters însemnarea intimă, trecând peste ea cu penița muiată în cerneală, apăsând violent, satrăpungând aproape hârtia. Poetul încerca în acestă vreme, prin alegorii și prin detalii ce-o portretiza maiestos pe zeci de file de caiete, să-i arate Veronicăi cât de mult o iubește. Petru Rezuș o descrie astfel pe femeie în acestă perioadă: “Femeia era excepțional de frumoasă în acei ani. Poate forma nasului umbrește ușor gingășia
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
gen etc., e „cleiul” stilului-de-dragul-stilului: racordurile dintre imagini adiacente se întemeiază adesea nu (numai) pe logică narativă, ci (și) pe similaritățile pur grafice (de formă, de culoare) dintre obiecte și acțiuni plasate în spații diferite. Personajul negativ pe care îl portretizează Matthew Goode în “Stoker” a fost comparat cu diabolicul unchi Charlie interpretat de Joseph Cotten în thriller-ul hitchcockian “Shadow of a Doubt” din anul 1943, actele de violență pe care le comite fiind atât de șocante încât laureatul premiului
Stoker: Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339481_a_340810]
-
Vavila Popovici începuse în trecut. Evocarea trecutului, a unor biografii reale face din „Cartea mamei” un veritabil document de restaurare istorică a vremurilor apuse, a unei societăți în care românii fuseseră deposedați de către comuniști de pământul strămoșesc. Bunicul autoarei îl portretizează cu o vervă ironică pe Lenin, creionând în relatarea sa, abuzurile ce urmau să se facă și tragismul instaurat de noua eră. „Bunicul din partea tatălui, aflându-se sub ocupație rusească la acea vreme, auzise despre o cuvântare a lui Lenin
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
În mod paradoxal, în comunism erau mai mulți scandinavi care vizitau și apreciau România decât acum. Eu însămi am fost unul dintre ei, vizitând Mamaia în anul 1985. Astăzi, România nu este văzută așa cum este, ci așa cum aleg să o portretizeze mass-media. În plus, foarte puțini oameni călătoresc aici, așa că imaginea aceasta rămâne pur și simplu cimentată, de vreme ce nu mulți sunt cei ce pot umple lumea cu vorbe frumoase despre cum este România cu adevărat. Foto: Adriana Neagoe/Inquam Photos Trebuie
Uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste () [Corola-blog/BlogPost/337766_a_339095]
-
pentru încălcarea contractului și calomnie, susținând că Musk minte atunci când spune că e cofondator, când - de fapt - potrivit lui Eberhard, Musk ar fi doar un simplu investitor. Musk a declarat că va răspunde în instanță, nu înainte, însă, de a-l portretiza pe Eberhard drept „un bleg care a lăsat în urmă la Tesla doar o mare harababură”. După câteva luni, cele două părți s-au înțeles în afara sălii de judecată. Musk vs Top Gear: Musk a acuzat show-ul BBC de
Bye-bye, Mark Zuckerberg, welcome Elon Musk! () [Corola-blog/BlogPost/337743_a_339072]
-
Randall Wright, 90 min Acest documentar urmărește cariera artistică a celebrului Lucian Freud, de la anii boemi ai începutului de carieră în Londra anilor 1950 și 1960, până la recunoașterea internațională de care s-a bucurat mai târziu în viață. Documentarul îl portretizează pe Freud lucrând la ultima sa pictură, în vreme ce familia și prietenii, printre care și David Hockney și Andrew Parker Bowles, spun povestea unui om complex, care și-a dedicat viața portretelor, într-o vreme în care despre pictură - și cu
BRITISH COUNCIL ROMÂNIA prezintă la Iaşi cea de a şasea ediţie a proiectului “British Documentary” [Corola-blog/BlogPost/100476_a_101768]
-
celor doi artiști (Anca Benera și Arnold Estefan), perceput că o trecere de la solitudine la solidaritate colectivă. Ion Bârlădeanu este o figură deja cunoscută în urmă documentarului Lumea văzută de Ion B., realizat de Alexander Nanau. Carmen Lidia Vidu îl portretizează în filmul său (Bucharest. A World of Ion Bârlădeanu and Carmen Lidia Vidu) pornind de la deja celebrele sale colaje. Regizoarea realizează la rândul sau un colaj cinematografic ce surprinde deopotrivă personalitatea imprevizibilă a aclamatului artist fără adăpost, amintirile sale incoerențe
Sold out la Gala de deschidere BIEFF 2016 [Corola-blog/BlogPost/100884_a_102176]
-
și ascuns în mână; iarna, alba și îmbătrânită, rece și ingenuă, cu figura pictorului care se autoportretizează la picioarele ei. Natura se schimbă, dar nu își pierde din frumusețe sub pensulele lui Baruch Elron. Alături de ea, demoniacul pictor care le portretizează și ceasurile în mersul lor cu neputință de întrerupt, cu excepția verii, unde totul rămâne instantaneu împietrit. Vorbim de un pictor evreu, pentru care textele sfinte și frumoasa Țară a Israelului nu puteau rămâne în afara mitologiei. Moise coboară din Sinai pe
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
aici nu predă Legea, ci El uimește pe ceilalți cu înțelegerea Sa asupra Legii. Acest fapt este extrem de sugestiv întrucât scoate în evidență, cum vom vedea, faptul că Iisus nu a fost un scamator sau un copil reformator cum Îl portretizează unele scrieri apocrife din primele secole. Următoarele versete relatează scurta convorbire dintre Iisus și mama Sa, Sf. Fecioară Maria. Și aici, ca și în alte părți din Luca cap. 1-2, Sf. Fec. Maria este în primul plan iar Iosif în
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
Eu, în Apa, văd tehnică de roman și arta convingerii cititorului printr-un intertextualism rafinat, transpus la persoana I, prin folosirea rolurilor literare, iar ca metodă dramatică, prin evocarea realității unui vis din compunerea unui personaj. Mirela-Ioana Borchin îndrăznește să portretizeze femeia cultă de azi, o eliberează de prejudecăți, nu o justifică, ci o expune. - Titlul Apa, este o metaforă frumoasă, explicată, la final, de personajul interlocutorului misterios, căruia nici nu trebuie să-i afli identitatea, ca lector, căci el este
IMPRESII DE LECTURĂ: APA DE MIRELA-IOANA BORCHIN. CU O PREFAŢĂ DE EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379120_a_380449]
-
titular, ne dă un exemplu de denigrare erudită și matură, ex cathedra, cu o lucrare-eseu apărută în 1997, la Ed. Humanitas, aparținând unui titular al Universității bucureștene. „Cu toate precauțiile luate de autor, ne arată ilustrul istoric ardelean, Eminescu este portretizat, în chip necruțător, în paginile cărții drept „mit”, cu următoarele conotații: „autohtonist și xenofob” (p. 11), „naționalist” (p. 60), „gazetar și profet naționalist” (p. 91), „antioccidental”, prolog, prin „Doină”, al unor „invocații naționale legionare”, plasat, într-o succesiune nefastă, alături de
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
regăsirii lui; pentru asta însă sunt necesare „Rugăciunile” și „Euharistia”. Însuflețită de „Nădejde, Credință și Dragoste”, Dorina Stoica se bucură că „Mai e credință” la noi și scrie o „Rugăciune de iertare” așteptând cu evlavie a cerului „Binecuvântare”. Unele rugăciuni portretizează monahi: „Rugăciune pentru duhovnic”, „Părintele Ilie Cleopa”, „Rugăciunea lui Agatonie”. Pledoaria poeziei în favoarea credinței ortodoxe se încheie apoteotic îndemnând pe drept credincioși „Rămâneți în biserica ortodoxă străbună!” Însoțită mereu de „Îngerul păzitor”, Dorina Stoica năzuiește „Spre lumină”, rugându-se de
POETA DORINA STOICA – CÂND NU TE IUBEAM de PETRUŞ ANDREI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373522_a_374851]
-
să oprească adunarea laolaltă de către mine a publicisticii mele. Revăzînd-o, după cam douăzeci de ani de când slujesc presei, am redescoperit o „cantitate” de texte ce-ar putea alcătui o cărticică și am socotit ca nimerit să făptuiesc aceasta pentru că am portretizat frumos pe artisul Paul Surugiu, nenăscut pentru sine ci pentru public și muzică! Perfect de acord că artistul ar trebui să știe aceasta și află, așadar, acum, prin publicarea acestei introduceri cu mai mult de o lună înaintea apariției cărții
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
vară culturală pe meleagurile Deliormanului străbun” este ghemul poveștii depănate de Elena Buică la fiecare vizită în țară. Aici vorbește despre emulația vieții spirituale, prin existența de reviste literare. Aspecte de la lansările cărților sale sunt un prilej minunat de a portretiza unele persoane locale, dar nu numai atât, ci e vorba despre „acei oameni simpli care aparțin gliei cu tainele ei”. Autoarea este mândră de obârșia ei despre care spune: „Sămânța din care a încolțit cultura de azi în Teleorman se
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
numai pe scenă, ci și în scris. În visul acesta, căci, să nu uităm, există o sintagmă foarte circulată, și anume “visul American”, pe care Mircea Eliade a înțeles-o ca mit al mentalității americane, adică “mitul progresului infinit”, se portretizează un tip de om așa cum ar trebui să fie. În felul acesta, visul la care ne referim ne apare ca o speranță luminoasă pusă în fața unei populații amnezice. Acest model este afirmativ, pozitiv, nu este îndreptat împotriva unui alt model
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
o oportunitate unică de a face turism pentru comercianții din zonă, care își expun obiectele artizanale, bijuterii și decorațiuni. Cei trei magi reprezintă un simbol al sărbătorii Nașterii lui Isus. Povestea lor provine din Evanghelia după Matei, care i-a portretizat ca pelerini nobili ghidați de o stea, în căutarea nou-născutului Isus. Aceștia ajung la Betleem în ziua de Bobotează, conform versiunii lui Jacques de Voragine și oferă pruncului daruri ce constau în aur, smirnă și tămâie. Impodobirea pomilor de Crăciun
TRADIŢII CULINARE ŞI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372350_a_373679]
-
mai grav și, într-un fel mai profund. Pe de altă parte este de remarcat cum autoarea prezentându-se pe sine în epoca în care s-a format sufletește , se face purtătoare de cuvânt al generației sale , pe care o portretizează în medalioane reușite. Ca pondere tematică și afectivă, una din secțiunile volumului este fără îndoială dedicată mamei. Al cărei portret din tinerețe apare în mod emblematic, în chip de omagiu. Autoarea reușește astfel o recuperare a acelor ani și o
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
tânăr când am făcut portretele bunicilor mei, din partea mamei, Oltean Petru și Oltean Ana, lucrări de foarte mari dimensiuni. Apoi, am realizat un portret a lui Viorel, fratele meu. Apoi, după ce Dumnezeu mi-a dat familie, am încercat să-i portretizez pe ei, pe soția mea și pe copiii mei. De ce consider că aceste lucrări răspund întrebării tale? Pentru că înțeleg din ce în ce mai mult, cu cât îmbătrânesc, că relațiile sunt pietrele de temelie ale existentei umane: relația cu Dumnezeu și relația cu semenii
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
desfășoară, dacă avem în vedere începutul și contextul, într-o evoluție cronologică nefirească, dă totodată și o oarecare simetrie romanului, care începe și se sfârșește cu moartea personajului principal. În ceea ce privește numărul personajelor, acestea, probabil și datorită numărului lor restrâns, sunt portretizate din punct de vedere moral, cu profesionalismul unui pictor renumit. N-aș îndrăzni să afirm că există în chip vădit influențe balzaciene, însă, la o analiză mai atentă, s-ar putea insinua faptul că, Eugen, de exemplu, reprezintă tipul profitorului
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
ca și prieten apropiat al cetățeanului, întrucât omul legii răspunde prompt la solicitările oricărei persoane. Cunosc aceste aspecte pentru că, în calitate de polițist de proximitate, sunt zilnic în mijlocul cetățenilor, sectorul meu având în jur de 24.000 locuitori. - Dacă ar fi să portretizați polițistul creștin, cum l-ați descrie? - Polițistul creștin este omul care vede în fiecare persoană o creație a lui Dumnezeu, de aceea îi acordă respect dezinteresat, aplicând legea corect și fără discriminare. Chemarea lui este nu doar pentru a salva
AMBELE LUPTĂ ÎMPOTRIVA RĂULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348259_a_349588]
-
iasă din timp ca să te prindă în brațe toamna; Violeta Savu e o firimitură de poezie ciugulită de un canar de aur ca să cânte neflămând și vesel. O zugrăvește în 2008 Constantin Călin, întocmai cum era și a rămas: „Am portretizat-o fugitiv cu doi ani în urmă, la debut, și datele au rămas aceleași: «Față inocentă, trup mic, voce scăzută, mătăsoasă. Alura ei exprimă modestie și cumințenie. Doar ochii au îndrăzneli interogative și mirări adânci.»”. Și, încă o firimitură de
VIOLETA SAVU. E O FRUMOASĂ MELANCOLICĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372279_a_373608]
-
de altă parte, constă dintr-o NARAȚIUNE ficțională LA PERSOANA A TREIA. Ea se caracterizează prin absența unui eu-origine (personajele fictive introduse la persoana a treia sînt subiectele rostirilor, gîndurilor, sentimentelor și acțiunilor prezentate) și are capacitatea unică de a portretiza subiectivitatea acestor personaje la persoana a treia, ca personaje la persoana a treia. Distincția operată de Hamburger între povestirea factuală și povestirea ficțională e analoagă, deși nicicum echivalentă cu distincția lui Benveniste între DISCURS și ISTORIE, sau distincția lui Weinrich
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]