12,006 matches
-
porumb, care asemeni și altor „fructe ale pămâtului” american (tutunul, cartoful, a început să fie semănat în grădinile spaniole ca o curiozitate. Mult mai târziu (1525), un istoric al timpului, Ovideo, scrie că a văzut în Andaluzia „câmpuri întinse de porumb”, noua plantă agricolă răspândin- du-se apoi și în Italia. În anul 1610, porumbul-boabe se vindea intens în piețele din Lombardia și Veneția, iar țăranii învățaseră să facă polenta (mămăligă). Iscusiți corăbieri și buni comercianți, portughezii vând porumb în Africa
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
întinse de porumb”, noua plantă agricolă răspândin- du-se apoi și în Italia. În anul 1610, porumbul-boabe se vindea intens în piețele din Lombardia și Veneția, iar țăranii învățaseră să facă polenta (mămăligă). Iscusiți corăbieri și buni comercianți, portughezii vând porumb în Africa și în Orient, până departe, în China. În statele din sud-estul continentului european, porumbul dobândește, de asemenea, o mare utilizare, în defavoarea consumului de mei. Dar la noi?... Când vine vorba de răspândirea porumbului pe teritoriul țării noastre, cercetători
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
porumbul-boabe se vindea intens în piețele din Lombardia și Veneția, iar țăranii învățaseră să facă polenta (mămăligă). Iscusiți corăbieri și buni comercianți, portughezii vând porumb în Africa și în Orient, până departe, în China. În statele din sud-estul continentului european, porumbul dobândește, de asemenea, o mare utilizare, în defavoarea consumului de mei. Dar la noi?... Când vine vorba de răspândirea porumbului pe teritoriul țării noastre, cercetători avizați în domeniu se raportează la o cronică atribuită lui Nicolae Costin, în care se scrie
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
și buni comercianți, portughezii vând porumb în Africa și în Orient, până departe, în China. În statele din sud-estul continentului european, porumbul dobândește, de asemenea, o mare utilizare, în defavoarea consumului de mei. Dar la noi?... Când vine vorba de răspândirea porumbului pe teritoriul țării noastre, cercetători avizați în domeniu se raportează la o cronică atribuită lui Nicolae Costin, în care se scrie, negru pe alb, că în zilelel lui Duca Vodă (1693-1695), în Moldova „s-au mai scornit și alt obicei
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
câtă era în țară, se învățase deși făcea ogoarele cu sapa, de semăna păpușoi și cu aceea hrană se ținea”; de aceea, relatează mai departe cronicarul, „darea aiasta repede s-a luat”. Textul reprezintă, însă, o dovadă că, de-acum, porumbul era bine cunoscut și se cultiva „prin siliști, pe sub păduri și chiar în păduri”. În Muntenia, după opinia majorității autorilor, pe timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1679- 1688), în „rețeta” de pregătire a mămăligii tot mai mulți „din poporul de jos
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
și se cultiva „prin siliști, pe sub păduri și chiar în păduri”. În Muntenia, după opinia majorității autorilor, pe timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1679- 1688), în „rețeta” de pregătire a mămăligii tot mai mulți „din poporul de jos” foloseau făina de porumb, în locul celei de mei. Se pare că, în Transilvania, cucuruzul a pătruns mai repede prin „filieră” italiană, pe vremea principelui George Rákóczi (1631-1648), ogoarele de porumb extinzându-se mult în anii următori. Motivul: porumbul avea un randament remarcabil, „în anii
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
de pregătire a mămăligii tot mai mulți „din poporul de jos” foloseau făina de porumb, în locul celei de mei. Se pare că, în Transilvania, cucuruzul a pătruns mai repede prin „filieră” italiană, pe vremea principelui George Rákóczi (1631-1648), ogoarele de porumb extinzându-se mult în anii următori. Motivul: porumbul avea un randament remarcabil, „în anii bine roditori, dintr-un singur bob sămănat se pot culege toamna chiar 800 de boabe”, pe când „grâul își dă sămânța locuitorilor numai cu 24 de părți
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
poporul de jos” foloseau făina de porumb, în locul celei de mei. Se pare că, în Transilvania, cucuruzul a pătruns mai repede prin „filieră” italiană, pe vremea principelui George Rákóczi (1631-1648), ogoarele de porumb extinzându-se mult în anii următori. Motivul: porumbul avea un randament remarcabil, „în anii bine roditori, dintr-un singur bob sămănat se pot culege toamna chiar 800 de boabe”, pe când „grâul își dă sămânța locuitorilor numai cu 24 de părți mai mult, iar meiul cu 300 de părți
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
semănătura”. În afară de un belșug real, noua plantă americană era, ca și meiul, nepanificabilă, fierberea mămăligii, aflăm de la D’Hauterive, nepunând răbdarea la încercare, precum prepararea pâinii: „Se pune pe foc un vas cu apă, în care se toarnă făină de porumb când apa dă în clocot, se adaugă făină de porumb până când apa s-a evaporat. Pasta formată, care ia forma vasului, se răstoarnă pe un blid; se mănâncă așa, caldă, cu lapte sau ouă prăjite în unt, și“ - scrie D
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
și meiul, nepanificabilă, fierberea mămăligii, aflăm de la D’Hauterive, nepunând răbdarea la încercare, precum prepararea pâinii: „Se pune pe foc un vas cu apă, în care se toarnă făină de porumb când apa dă în clocot, se adaugă făină de porumb până când apa s-a evaporat. Pasta formată, care ia forma vasului, se răstoarnă pe un blid; se mănâncă așa, caldă, cu lapte sau ouă prăjite în unt, și“ - scrie D’Hauterive - „fără să am pofta valahului, vă asigur că e
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
e bună”. Despre modul de trai al românilor din Banat, într-o reprezentativă lucrare medicală a secolului al XVIII-lea se scrie că „vara ei se lipsesc bucuroși de carne(...) mulțumindu-se cu un fel de pâine din făină de porumb coaptă sub cenușă (turtă în spuză), cu fructe proaspete și cu alte vegetale”. J. K Steube („Nouă ani în Banat, 1772-1781”) relatează cum pe drumul de întoarcere de la Mehadia, la Petnic, nu a mai putut trece apa, „pentru că se umflase
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
pe drumul de întoarcere de la Mehadia, la Petnic, nu a mai putut trece apa, „pentru că se umflase de pe urma unei ploi puternice”, fiind găzduit de cneaz (Knesen), care l-a omenit cu „un fel de terci sau găluște din mălai de porumb și trei raci fripți pe cărbuni”; în schimb, i s-a oferit „din plin vin și răchie”. Este cert faptul că porumbul nu ar fi fost atât de repede adoptat dacă acesta nu ar fi corespuns genului alimentar cunoscut (fierturi
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
găzduit de cneaz (Knesen), care l-a omenit cu „un fel de terci sau găluște din mălai de porumb și trei raci fripți pe cărbuni”; în schimb, i s-a oferit „din plin vin și răchie”. Este cert faptul că porumbul nu ar fi fost atât de repede adoptat dacă acesta nu ar fi corespuns genului alimentar cunoscut (fierturi, turte, paste etc.), pe care-l impusese tradiția culturii meiului sau a mălaiului, cum i se mai zicea. Astăzi, prin „mălai” se
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
de repede adoptat dacă acesta nu ar fi corespuns genului alimentar cunoscut (fierturi, turte, paste etc.), pe care-l impusese tradiția culturii meiului sau a mălaiului, cum i se mai zicea. Astăzi, prin „mălai” se înțelege făina rezultată din măcinatul porumbului, turta preparată din făină de porumb, iar în unele zone, planta (de porumb) însăși. La rândul său, cuvântul „mămăligă” desemnează aceeași străveche fiertură, care se prepara din mei și astăzi din făină de porumb. Mămăliga reprezintă principala formă sub care
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
ar fi corespuns genului alimentar cunoscut (fierturi, turte, paste etc.), pe care-l impusese tradiția culturii meiului sau a mălaiului, cum i se mai zicea. Astăzi, prin „mălai” se înțelege făina rezultată din măcinatul porumbului, turta preparată din făină de porumb, iar în unele zone, planta (de porumb) însăși. La rândul său, cuvântul „mămăligă” desemnează aceeași străveche fiertură, care se prepara din mei și astăzi din făină de porumb. Mămăliga reprezintă principala formă sub care „iarba zeilor” a pătruns în literatura
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
turte, paste etc.), pe care-l impusese tradiția culturii meiului sau a mălaiului, cum i se mai zicea. Astăzi, prin „mălai” se înțelege făina rezultată din măcinatul porumbului, turta preparată din făină de porumb, iar în unele zone, planta (de porumb) însăși. La rândul său, cuvântul „mămăligă” desemnează aceeași străveche fiertură, care se prepara din mei și astăzi din făină de porumb. Mămăliga reprezintă principala formă sub care „iarba zeilor” a pătruns în literatura română, a cucerit locandele bucureștene, făcându-și
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
se înțelege făina rezultată din măcinatul porumbului, turta preparată din făină de porumb, iar în unele zone, planta (de porumb) însăși. La rândul său, cuvântul „mămăligă” desemnează aceeași străveche fiertură, care se prepara din mei și astăzi din făină de porumb. Mămăliga reprezintă principala formă sub care „iarba zeilor” a pătruns în literatura română, a cucerit locandele bucureștene, făcându-și loc și la masa celor „cu gusturi fine”. Ne lasă gura apă gândindu-ne la o roată de mămăligă, ca șofranul
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
sălbatice împănate cu usturoi, cu ceapă și slănină afumată. Vinul îl alege fiecare, după gust și după cât poate duce...“ „Andreea” de la Lovrin De la începutul „carierei” sale de agricultor, omul a făcut selecție, fără să știe, multe plante fiind astfel ameliorate. Porumbul a suportat o continuă ameliorare, fiind selectate pentru semănat boabe de pe știuleții cei mai frumoși. S-a ajuns, astfel, la soiuri locale, mai rezistente, adaptate condițiilor de mediu și de mare productivitate. Chiar soiul Cincantin adus la noi după anul
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
Cincantin adus la noi după anul 1800 a fost supus unui proces de ameliorare empirică. Lucrări sistematice de ameliorare au început, însă, mult mai târziu, după 1920. La Cenad, Societatea Agricolă „Sămânța” a reușit să obțină un nou soi de porumb, denumit „Regele Ferdinand”. Ulterior, cercetările în domeniu din Banat au fost reunite sub egida Stațiunii de Cercetări Agricole Lovrin, care din 1962 a omologat 11 soiuri de grâu, 5 soiuri de hibrizi simpli de porumb, 5 soiuri de sfeclă furajeră
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
obțină un nou soi de porumb, denumit „Regele Ferdinand”. Ulterior, cercetările în domeniu din Banat au fost reunite sub egida Stațiunii de Cercetări Agricole Lovrin, care din 1962 a omologat 11 soiuri de grâu, 5 soiuri de hibrizi simpli de porumb, 5 soiuri de sfeclă furajeră, 2 soiuri de rapiță etc., care, în majoritate, se găsesc în cultură în toate zonele țării. Hibrizii simpli de porumb creați la Lovrin se carcterizează prin producții ridicate, rezistență la boli și dăunători. După 1990
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
care din 1962 a omologat 11 soiuri de grâu, 5 soiuri de hibrizi simpli de porumb, 5 soiuri de sfeclă furajeră, 2 soiuri de rapiță etc., care, în majoritate, se găsesc în cultură în toate zonele țării. Hibrizii simpli de porumb creați la Lovrin se carcterizează prin producții ridicate, rezistență la boli și dăunători. După 1990, în cadrul Stațiunii de Cercetări Agricole Lovrin a fost omologat hibridul „Andreea”, care la ora actuală se cultivă pe arii întinse din sudul, sud-estul și vestul
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
o mămăligă ca la noi Doamna Coleta de Sabata a publicat o „Carte de bucate europene” (Editura „Excelsior”, Timișoara, 1995) în care sunt prezentate mai multe rețete de polenta, un fel de mâncare mult apreciată în Italia după introducerea culturii porumbului. Polenta se mănâncă și astăzi, dar mult mai puțin, luând locul pastelor făinoase, îndeosebi în sudul peninsulei. Dacă mai înainte înlocuia consumul de pâine, acum polenta se mănâncă mai ales la cină și adesea ca desert, preparată cu zahăr sau
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
subțire (tenera) este mult mai puțin densă și se poate fierbe în apă sau lapte, fiind folosită de cele mai multe ori la prepararea unor deserturi l recent, a apărut și o „polenta di due minutti”, care se face din făină de porumb specială; se recomandă, totuși, să se fiarbă cel puțin cinci minute (nu doar două), cunoscătorii apreciind, însă, că polenta cea mai gustoasă este cea bine fiartă, amestecată mereu în timpul fierberii, cu o lingură de lemn.
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
800 000 - 2 000 000 de lei/per. , 4 luni - 1 500 000 - 1800 000 de lei/buc. l Porc gras: 60 000 - 65 000 de lei/kg. piața de cereale l Grâu - 5 000-10 000 de lei/kg l Porumb - 4 000-5 000 de lei/kg l Orz - 5 000 de lei/kg l Orzoaica - 5 000 de lei/kg l Ovăz - 5 000-10 000 de lei/kg l Soia - 10 000-15 000 de lei/kg l Tarate - 4 000-5
Agenda2005-02-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283267_a_284596]
-
albă - 10000-13 000 de lei/kg l Mălai - 13 000-18 000 de lei/kg l Gris - 15 000 de lei/kg l Semințe de floarea-soarelui - 10000-30 000 de lei/kg l Semințe de dovleac - 40 000-50000 de lei/kg l Porumb pentru floricele - 25 000-30 000 de lei/kg și altele. l Semințe de lucerna - 120 000 de lei/kg l Semințe pentru gazon - 120 000-150 000 de lei/kg și altele. ( C. B.)
Agenda2005-02-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283267_a_284596]