274 matches
-
medicul veterinar oficial pune imediat în aplicare mijloacele de investigare oficiale pentru a confirma sau infirma prezența bolii; în special, medicul veterinar oficial efectuează sau solicită efectuarea prelevărilor adecvate în vederea examenelor de laborator. (2) La notificarea suspiciunii, autoritatea competentă plasează porumbarul sau exploatația sub supraveghere oficială și dispune ca nici un porumbel, nici o pasăre ținută în captivitate, sau orice al element care ar putea transmite maladia de Newcastle, să nu poată părăsi porumbarul sau exploatația. (3) Măsurile prevăzute la alin. (1) și
jrc1935as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87085_a_87872]
-
de laborator. (2) La notificarea suspiciunii, autoritatea competentă plasează porumbarul sau exploatația sub supraveghere oficială și dispune ca nici un porumbel, nici o pasăre ținută în captivitate, sau orice al element care ar putea transmite maladia de Newcastle, să nu poată părăsi porumbarul sau exploatația. (3) Măsurile prevăzute la alin. (1) și (2) nu sunt anulate decât dacă suspiciunea legată de maladia de Newcastle este infirmată de medicul veterinar oficial. (4) La confirmarea oficială a infecției, autoritatea competentă solicită, în special: (a) aplicarea
jrc1935as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87085_a_87872]
-
confirmarea oficială a infecției, autoritatea competentă solicită, în special: (a) aplicarea măsurilor de control și eradicare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. (a), (b), (e) și (f) în cazul porumbeilor călători sau al păsărilor ținute în captivitate și pentru porumbarele sau exploatațiile infectate cu maladia de Newcastle sau (b) cel puțin: (i) interzicerea circulației porumbeilor sau a păsărilor ținute în captivitate în afara porumbarului sau a exploatației timp de cel puțin 60 de zile după dispariția semnelor clinice ale maladiei de
jrc1935as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87085_a_87872]
-
a), (b), (e) și (f) în cazul porumbeilor călători sau al păsărilor ținute în captivitate și pentru porumbarele sau exploatațiile infectate cu maladia de Newcastle sau (b) cel puțin: (i) interzicerea circulației porumbeilor sau a păsărilor ținute în captivitate în afara porumbarului sau a exploatației timp de cel puțin 60 de zile după dispariția semnelor clinice ale maladiei de Newcastle; (ii) distrugerea sau tratarea oricărei materii sau a oricărui deșeu care ar putea fi contaminat. Tratarea trebuie să garanteze distrugerea oricărui virus
jrc1935as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87085_a_87872]
-
diagnosticului, a caracterizării și efectuării studiilor epizootiologice; 3) să faciliteze formarea sau reciclarea experților în diagnostic de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnosticare pe întreg teritoriul Comunității. ANEXA VI MALADIA DE NEWCASTLE - PORUMBEI ZBURĂTORI - PĂSĂRI ȚINUTE ÎN CAPTIVITATE 1. Locul: - porumbarului:.................................................................................................................... - exploatației:............................................................................................................................... 2. Numele și adresa proprietarului (proprietarilor):.................................................................... 3. Suspectarea maladiei de Newcastle : (a) data:.................................................................................................................................. (b) motivul:............................................................................................................................ (c) număr: - de porumbei deținuți în momentul suspectării maladiei:.............................. - de păsări ținute în captivitate:........................................................................... 4. Confirmarea maladiei de Newcastle : (a) data:.................................................................................................................................. (b) confirmată de
jrc1935as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87085_a_87872]
-
de:.................................................................................................................. (c) semne clinice observate în momentul confirmării:.......................................................... 5. Statutul privind vaccinarea în momentul suspectării ............................................................. .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 6. Restricționarea circulației instituită la:................................................................................... 7. Restricționarea circulației este anulată la:............................................................................... 8. Numărul de efective de păsări aflate la o distanță de 1 km de porumbar sau de exploatația menționată la pct. 1:................................................................................................................ ANEXA VII CRITERII MINIME CARE SE APLICĂ PLANURILOR DE INTERVENȚIE Planurile de intervenție trebuie să prevadă cel puțin: 1) crearea, la nivel național, a unei celule de criză pentru coordonarea tuturor măsurilor de
jrc1935as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87085_a_87872]
-
serotina, Rosaceae Agent de întreținere a pielii/agent de hidratare Prunus Speciosa Extract este un extract din frunze de Prunus speciosa, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Prunus Spinosa Distillate este o soluție apoasă de principii parfumate din flori de porumbar, Prunus spinosa, Rosaceae Agent de mascare/tonic Prunus Spinosa Juice este lichidul obținut prin presare din fructe de porumbar, Prunus spinosa, Rosaceae Tonic/agent de întreținere a pielii Psalliota Campestris Extract este un extract din ciuperci Psalliota campestris, Agaricaceae Agent
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Prunus speciosa, Rosaceae Agent de întreținere a pielii Prunus Spinosa Distillate este o soluție apoasă de principii parfumate din flori de porumbar, Prunus spinosa, Rosaceae Agent de mascare/tonic Prunus Spinosa Juice este lichidul obținut prin presare din fructe de porumbar, Prunus spinosa, Rosaceae Tonic/agent de întreținere a pielii Psalliota Campestris Extract este un extract din ciuperci Psalliota campestris, Agaricaceae Agent de întreținere a pielii Pseudotsuga Menziesii Resin este o oleorășină (Balsam de Oregon) obținută din exsudat de scoarță de
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
tufărișuri, considerăm că ele nu aparțin tipului de habitat ponto-sarmatic tipic deoarece nu a fost identificată specia caracteristică Caragana frutex, nici speciile ierboase atașate acestui tip de habitat. Tufărișurile identificate în sit aparțin mai degrabă tipului de habitat ponto-panonic de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din România, cu o valoare conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald. Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
habitat ponto-panonic de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din România, cu o valoare conservativă moderată, considerate habitate prioritare Emerald. Tufărișurile de păducel și porumbar s-au instalat în urma defrișării celor ponto-sarmatice, prin luarea în cultură a terenurilor. În prezent se observă o restrângere a tufărișurilor din zonă, în favoarea fânețelor și a terenurilor cultivate. Tufărișurile formează insule pe rupturile de pantă din cadrul fânețelor de la Ponoare
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tufărișurile ponto-sarmatice, 40C0*, ocupă suprafețe restrânse pe teritoriul Fânețelor seculare Ponoare. Structura și funcțiile habitatului sunt alterate întrucât lipsesc specii precum Caragana frutex. Tufărișurile actuale aparțin unui tip de habitat, edificat de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, considerat prioritar la nivel european. Vulnerabilitatea acestor habitate este mare, în special datorită defrișărilor, pentru cultivarea lor și pătrunderii unor specii alogene cu potențial invaziv. Starea globală de conservare este nefavorabilă, lipsind specii caracteristice
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Crataegus monogina (păducel) - lăstari - Fagus sylvatica (fag) - frunze, muguri - Fraxinus excelsior (frasin) - muguri - Hepatica triloba (popalnic iepuresc) - herba - Hippophae rhamnoides (cătina) - muguri - Juniperus comunis, Juniperus sabina (ienupăr) - lăstari, semințe - Morus nigra (dud negru) - muguri - Populus nigra (plop) - muguri - Prunus spinosa (porumbar) - muguri - Quercus robur, Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
vulpea, iepurele, jderul, veverița. Aceste specii sunt frecvente în zona pășunilor montane alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
de sol caracteristice sunt : argiluvisolurile, solurile podzolice și brune roșcate. Pădurile de stejar și gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale, cum ar fi mistrețul, vulpea, cârtița și căprioara. Păsările
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
cu păduri de foioase. Arborii predominanți sunt cei de esență tare, din familia stejarului, gorun, cer, carpen, fag, frasin; precum și plantații de pin și molid. La mijlocul secolului trecut exista și o pădure de mesteceni. Arbuștii sunt reprezentați de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Bala (369 m). Pornind de la aceste culmi împădurite, dealurile coboară lin către firul apei, acoperite cu fânețe, vii și pomi. Printre fânețe, pe care oamenii le numesc impropriu livezi, se dezvoltă în voie o serie de arbuști: măceșul, rugul, alunul, porumbarul, păducelul, curpenul, sângerul, etc. Pe culmea Bereștilor care desparte satul de Rudina se găsesc cele mai multe plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Alion Soava. În mod cu totul răzleț se întâlnesc exemplare solitare de ulm, frasin, jugastrul, tei și carpen. La umbra copacilor, dar mai ales la marginea pădurii, cresc peste 20 specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare. În pădurea Stirmina crește ghimpele pădureț - arbust protejat de lege. Pe mari întinderi pe teritoriul comunei este întâlnit salcâmul original din America de Nord și aclimatizat la noi din Turcia la 1750 ("salcim" - limba turcă înseamnă "dulceag") și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
anumite suprafețe se întâlnesc și de tipul rendzinelor, de slabă productivitate, care necesită lucrări agrozootehnice pentru îmbunătățirea calității. Vegetația naturală este reprezentată de întinse păduri de foioase (fag, gorun, carpen, mesteacăn etc.), conifere (molid, brad, pin), arbuști (alun, păducel, corn, porumbar), zmeurișuri, murării, alături de numeroase specii de ierboase, care alcătuiesc bogatele fânețe și pășuni existente pe întreg arealul satului. De menționat este prezența unor plante rare, ocrotite de lege, precum bulbucii de munte (trollius europaeus) etc. Satul Damiș a fost atestat
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
găsesc și exemplare de Alnus glutinosa( arinul negru), Fraxinus excelsior(frasinul), Frangula alnus(lemn galben sau crușin) . Stratul arbustiv cu o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha fruticosa(salcâmul pitic), Viburnum lantana(darmoxul), Viburnum opulu(călinul), Crataegus monogyna(cununița) și Rosa canina(măcieșul). În stratul ierbos speciile dominante sunt
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
precipitații diferă de la un an la altul. Vegetația pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcție de sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun.La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin, ulm, mesteacăn, tei, gorun. La bordura pădurilor de foioase pot fi întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]