191 matches
-
și după lăcomia globnicului. Miron Barnovschi, în anul 1626, în cartea dată pentru ca să oprească globnicii și deșugubinarii a mai „învălui" satele Episcopiei „cu globele și șugubinele", ca și în cartea lui Constantin Racoviță din anul 1756, pentru scutirea a 12 poslușnici ai Episcopiei, vorbește despre gloabele „isprăvnicești și pârcălăbești". Din documentele consultate, prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de prin alte țări, în diferite rânduri și puși în serviciul episcopiei. Adesea, poslușnicii ca și coloniștii străini, care sporeau populația locală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
oprească globnicii și deșugubinarii a mai „învălui" satele Episcopiei „cu globele și șugubinele", ca și în cartea lui Constantin Racoviță din anul 1756, pentru scutirea a 12 poslușnici ai Episcopiei, vorbește despre gloabele „isprăvnicești și pârcălăbești". Din documentele consultate, prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de prin alte țări, în diferite rânduri și puși în serviciul episcopiei. Adesea, poslușnicii ca și coloniștii străini, care sporeau populația locală, erau tot români, „pribegiți prin alte țări”, prin Bulgaria ori la unguri, așezați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Racoviță din anul 1756, pentru scutirea a 12 poslușnici ai Episcopiei, vorbește despre gloabele „isprăvnicești și pârcălăbești". Din documentele consultate, prin poslușnici se înțeleg oamenii venetici, aduși de prin alte țări, în diferite rânduri și puși în serviciul episcopiei. Adesea, poslușnicii ca și coloniștii străini, care sporeau populația locală, erau tot români, „pribegiți prin alte țări”, prin Bulgaria ori la unguri, așezați acolo în alte timpuri și reveniți la baștină, cu speranțe de viață. Referitor la coloni, găsim o carte domnească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopia a-și aduce coloni din țări străine și a-i așeza în acel sat, și că-i scutește „de toate dările către stat pe o perioadă de patru ani". În Huși, în satul Corni, mai apoi cartier al orașului, poslușnicii locuiau amestecați cu târgoveții, cu localnicii. Gloabele erau o despoiere a populației, un jaf pe țară, globnicii de multe ori luau de gloabă și toți caii de pe la oameni, chiar și pe cei „ordinari și slabi de la oamenii nevoiași", acuzați pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
miluit cu acel scaun de acolo pe rugătorul nostru Gedeon Episcopul", scrie Vasile Vodă Voievod în cartea sa din 11 aprilie 1645 dată către șoltuzii și pârcălabii din târgul Hușilor, ordonând, în același timp, dregătorilor săi a lăsa în pace poslușnicii și vecinii Episcopiei „în nesupărare despre angării" și „alte mâncături ale târgului". Dintr-o poruncă a Divanului din Țara de Jos către uriadnicii de Bârlad, urmare a jeluirii părintelui episcop de la Huși, cum că „umblă feciorii voștri prin satele Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Regulamentului Organic. Teslăria care se cerea a se executa la acareturile domnești, tot prin angării se realiza. De aceea, în cartea lui Vasile Vodă la 1645, dată către șoltuzii și pârgarii de la Huși pentru apărarea de angării a vecinilor și poslușnicilor Episcopiei, se spune: să nu „învălui la podvode, la olăcării, la teslării sau alte mâncături a târgului"... Gheața era o trebuință a curții domnești, mai ales pe timp de vară și era asigurată de populație tot ca angărie. „Să nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și se luau pentru a servi unor trebuințe ale curții, la făcutul săpunului, a lumânărilor și a opaițurilor pentru luminarea curții palatului. La început ele s-au perceput în natură, iar mai târziu și în bani. „Să lăsați în pace poslușnicii sfintei Episcopii de său și de ceară și de cheltuială și de podvoade și de cai de olac și de miere și de alte mărunțișuri" se spunea în cartea lui Iliașu Alexandru Vodă, la 1666, apărând poslușnicii Episcopiei de dările
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lăsați în pace poslușnicii sfintei Episcopii de său și de ceară și de cheltuială și de podvoade și de cai de olac și de miere și de alte mărunțișuri" se spunea în cartea lui Iliașu Alexandru Vodă, la 1666, apărând poslușnicii Episcopiei de dările enumerate. Vamă plăteau la 1674 locuitorii pentru obiectele și bunurile pe care le aduceau de vânzare la târg. Pentru scutirea poslușnicilor și a coloniștilor Episcopiei de astfel de dări, Dumitrașcu Cantacuzin, în cartea sa de la 1674, poruncește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
miere și de alte mărunțișuri" se spunea în cartea lui Iliașu Alexandru Vodă, la 1666, apărând poslușnicii Episcopiei de dările enumerate. Vamă plăteau la 1674 locuitorii pentru obiectele și bunurile pe care le aduceau de vânzare la târg. Pentru scutirea poslușnicilor și a coloniștilor Episcopiei de astfel de dări, Dumitrașcu Cantacuzin, în cartea sa de la 1674, poruncește vameșilor din Huși: „să le dea bună pace, să nu-i învăluiască pentru vamă... din ce s-or aduce să vândă... Iar când vor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
păstreze, ca dovadă că era „înscris la dare", și că a fost achitată. Biletul se numea hârtie și cine îl primea plătea pentru el un galben care ajungea în visteria domnească. În cartea lui Grigore Ghica de la 1737 pentru scutirea poslușnicilor Episcopiei din satul Crețești se zice că Vodă i-a iertat de toate „dările și angăriele" pentru că „la vremea hârtiilor - au dat omu câte un galben". Ion Neculce zice despre domnul Dumitrașcu Cantacuzin: „Făcut-au acest Domn un obicei rău
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnia mea și pentru desiatina de stupi, și pentru gorștina de oi și de mascuri... Iar goștinarii și desiatnicii de țară să n-aibă treabă căci Domnia mea am iertat aceste venituri ca să fie de ajutor la Sfânta Episcopie. Între poslușnicii sfintei Episcopii nici un fel de globnici să nu intre, nici vornici, nici pârcălabi, nici paharnicul al doilea, nici alți oameni domnești, nici boierești, nici să-i judece, nici să-i globească fără numai părintele Episcopul - să le fie cercetător și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fiecărui sat, deosebit, apoi sileau satele să se răscumpere, impunând în sfârșit împlinirea acelor obști care erau în stare să satisfacă aviditatea lor. Aceste folosuri constituiau o nouă serie de prevaricațiuni. Sub ajutor pentru lucrarea pământurilor boierești, Domnii le acordau poslușnici dintre țărani, scutiți de orice danie. Pe lângă aceasta, ei au destinat în folosul boierilor un număr însemnat de oameni sub denumirea de scutelnici care erau datori să plătească boierilor de la 500 la 1000 lei de familie. Aceste două destinațiuni au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Sus: Vicovu de Jos, Voitinel, Măneuți (aflat între Vicovul de Jos și Gălănești), Balosinești (pe teritoriul de astăzi al Gălăneștilor), Tărnăuca (astăzi Frătăuții Noi), Frătăuții Vechi și Măcicătești și le dăruiește Putnei. Aflați în subordinea Mănăstirii Putna, vicovenii erau poslușnici ai călugărilor, fiind scutiți de dârî pentru că păzeau potecile care duceau în Transilvania de hoți și ostile plecate după pradă. Punctul de pază al potecilor era în cătunul Caraula din satul Straja, aflat la vest de satul Vicovul de Sus
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
părăsită de pe o stradă pustie (adresa vilei este str. Popa Nan nr. 21) unde se adăpostesc pe timpul nopții. Băiețelul (Ștefan Iancu) găsește un jurnal scris de copilul familiei ce locuise mai demult în acea casă și îi citește fetiței (Patricia Poslușnic) fragmente din însemnările de acolo. Vila fusese locuită într-vreme de soții Prodan și de copilul lor. Tatăl, Radu Prodan (Dragoș Bucur), era un contabil care deținea mai multe firme. Mama, Jennifer (Whitney Anderson), era o americancă care preda limba
Nașa (film) () [Corola-website/Science/323888_a_325217]
-
este un film românesc de Crăciun din 2012 regizat de Jesús del Cerro. În rolurile principale joacă actorii Andreea Marin, Dragoș Bucur și Patricia Poslușnic. Filmul o prezintă pe Ema (Poslușnic), un copil care încă mai crede că visele pot deveni realitate. Ea locuiește într-un orfelinat condus de Ioana (Bănica), o femeie rea căreia nu-i plac copii. Într-o zi, în timp ce față se
Ho Ho Ho 2: O loterie de familie () [Corola-website/Science/329983_a_331312]
-
este un film românesc de Crăciun din 2012 regizat de Jesús del Cerro. În rolurile principale joacă actorii Andreea Marin, Dragoș Bucur și Patricia Poslușnic. Filmul o prezintă pe Ema (Poslușnic), un copil care încă mai crede că visele pot deveni realitate. Ea locuiește într-un orfelinat condus de Ioana (Bănica), o femeie rea căreia nu-i plac copii. Într-o zi, în timp ce față se joacă în curtea orfelinatului împreună cu prietenii
Ho Ho Ho 2: O loterie de familie () [Corola-website/Science/329983_a_331312]