191 matches
-
la 8 aprilie 1669, când vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Sfânta Vineri, ctitorie a lui Nestor Ureche, mare vornic (demolată în 1895), nu mai puțin de nouă sate, cu tot avutul lor: vii, livezi, vaduri de moară, heleștee, prisăci, vecini, poslușnici. Aceleași drepturi le acordă și “altei mănăstiri, din jos de Galata”, ctitorie a hatmanului Melentie Balica, asupra a nouă sate. Le dă și vreo cincizeci de țigani robi, fără a arăta, însă, numărul lor pentru fiecare mănăstire. “Așijderea... am miluit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și cu cramă în Dealul Balamuțului, și o falce și giumătate de vie ce este din Rediul Domnesc, care le este lor de cumpărătură”... ― Părinte, stau și mă întreb: cine reușea să lucreze atâtea vii, moșii și livezi? ― Apoi, erau poslușnicii, erau țiganii robi, dar mai mult țăranii de pe moșiile mănăstirirești, numiți “vecini”, care aveau obligația să facă un anumit număr de zile muncă pe moșiile mănăstirilor. Vodă hotăra câte zile vor lucra aceștia în folosul mănăstirilor. În general, numărul zilelor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de fiecare “vecin”. Numai că nu se prea ținea seama de acest număr și țăranii munceau hojma pe moșiile mănăstirești... ― Îmi amintesc, părinte, că la 5 iulie 1692 voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care s-au răzvrătit. Și spune vodă: “Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Ștefan Vasilie vodă... pe cincisprădzece oameni ca să sibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Și... acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care s-au răzvrătit. Și spune vodă: “Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Ștefan Vasilie vodă... pe cincisprădzece oameni ca să sibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Și... acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii se fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri , alții să duc într-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
niște poslușnici care s-au răzvrătit. Și spune vodă: “Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Ștefan Vasilie vodă... pe cincisprădzece oameni ca să sibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Și... acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii se fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri , alții să duc într-alte părți”. Țăranii au răspus că ei nu sunt
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii se fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri , alții să duc într-alte părți”. Țăranii au răspus că ei nu sunt poslușnicii mănăstirii “ce sânt oameni de moșie și au moșiile sale”... Vodă însă i-a dat “rămași”, adică au pierdut în fața egumenului Leontie, urmând să slugărească mănăstirea. ― Pe unde ne-or mai purta pașii, dragule? ― Părinte, mi se pare că ni
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstire ce s(e) cheamă Dealul Mare,... făcută de Iane Hadâmbul ce-au fostu postelnic”... Acești egumeni au arătat lui Costantin Duca vodă un uric de milă de la răposatul domnul Costantin vod(ă) pentru “ocinele și satele cu vecini și poslușnici”, dar la această dată “aflându-s(e) toate pustii și oamenii împrăștiiați... și măn(ă)stirile foarte slabe cu schimbările vremilor de acmu... s-au milostivitu și-au făcut obiceiu acestor sv(i)nte măn(ă)stiri”... Pentru mănăstirea Galata
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acestor sv(i)nte măn(ă)stiri”... Pentru mănăstirea Galata, 24 de vecini (țărani) din Plopi și din Belcești, pe care i-a așezat în satul Mânjești, care vor da într-un an câte 3 ughi de om. Alți 8 poslușnici de “poslușanie pregiur mănăstire”, care să dea câte 2 ughi de om pe an. La fel a procedat vodă și cu celelalte mănăstiri. La sfârșit, spune Costantin Duca vodă: “Și banii acestor oameni ce vor da ei pe an, egumenii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
impune ar fi: de ce nu puneau sfințiile lor - cei de la Sfântul Mormânt - osul la treabă? Răpunsul vine firesc, tot printr-o întrebare: cum să se atingă sfințiile lor de oaie, de capră, de vacă sau de porc? Pe ogor e altceva; muncesc poslușnicii, țăranii, țiganii robi și câți alții, iar “bucatele”, cum le place ‘mnealor să spună, sunt prefăcute în parale, care... Dar asta-i treabă cunoscută, părinte... ― Adică să le depună “în mâna patrierșiei sale” cu țâdulă de la sfinția sa mitropolitul. Te rog
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am pierdut-o. Așa că te rog spune-ți gândul cel adevărat și astfel îmi vei dovedi că toate discuțiile pe care le-am avut pe marginea acestor deosebite cărți nu au fost zadarnice. ― Altfel spus, sfințite, nu erau robi doar poslușnicii și țiganii care se mai aflau poate prin aceste mănăstiri, ci și bieții țărani din satele care aparțineau mănăstirilor sau se aflau pe moșiile mănăstirești. ― Ai dreptate cu asupra de măsură, fiule, dar să mergem mai departe. Iată că la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Am uitat, părinte, de 13 mai 1677, când: “Dosithei, din mila lui Dumnezău, patriarhul Ierusalimului, Dumnezău cela ce-i oblăduitor întru tot sfinții sale. Facem știre tuturor cui să cade a ști cu iastă carte a patrierșii noastre pentru rândul poslușnicilor sfintei mă)n(ă)st(i)ri a Bârnovii, care și mai înainte de alți creștini domni au avut iertare de toate, deci și acum mărie sa, creștinul Antonie Ruset voievod și domnu a toată Țara Moldovei, milostivitu-s-au și i-au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
veci”. De unde se deduce că niciodată nu-i prea târziu să-ți mărturisești păcatele... Avea dreptate Theodosie egumenul Hlincei să dea la pace, fiindcă pe lângă cele 60 de fălci de vie au primit și sate, și moșii, și pădure și poslușnici... Acum, înainte de a muri prin inaniție, spune-mi de ce conducta din olane descoperită de tine se oprea sus pe creasta dealului, deasupra mănăstirii Hlincea? Mă tem că nu ți-oi putea răspunde corect. Poate că aici aveau un bazin unde
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
voievod, întocmit la 23 martie 1659 (7167), prin care întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea - printre altele - a satului Frățileni, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisăci și scutirea de dări a 12 poslușnici. Și din nou „supt Codru”. Parcă simt răcoarea și murmurul codrului cu frunze răscoapte și neînchipuit de frumos colorate în plină toamnă, gata să cadă... Cu gândurile zburătăcite către acele vremuri, tropăim pe cărarea ce ne duce spre mănăstirea Cetățuia
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
jumătăți a secolului al XIX-lea. A demonstrat caracterul fiscal al legiuirii lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și 1749, în Moldova), a scos în evidență caracterul formal al pretinsei emancipări a vecinilor, a explicat veridic alcătuirea scutelnicilor și poslușnicilor, a dezvăluit esența Regulamentelor Organice sub raport economico-social și mecanismul exploatării boierești, tendința marilor proprietari de a deposeda total pe țărani și a-și constitui o proprietate necondiționată. În sfîrșit, N. Bălcescu a definit caracterul răscoalei condusă de Tudor Vladimirescu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
biserica catolică și biserica Sfântul Ioan (construită între anii 1803-1813). Mai mult ca sigur, structura socială a așezării era una specifică perioadei fanariote: o elită politică și una cultural-religioasă profilate în jurul elementelor grecești și, la baza piramidei sociale, categoriile scutelnicilor, poslușnicilor, ale micilor negustori și meseriași, precum și numeroasele lor slugi. Fenomenul degrecizării instituțiilor politice și bisericești, ce a urmat mișcării revoluționare condusă de Tudor Vladimirescu, și, în special, modificările operate la nivelul titularilor de proprietăți imobiliare au stimulat tendințele de expansiune
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aveți a lăsa foarte în pace satul Mirăieștii [...] întru nimică să nu-i învăluiți” (subl. n.). O lună mai târziu același domn semnalează cui se cuvine că șoltuzul și pârgarii din Piatra nu respectă cărțile domnești ce le au „niște poslușnici ai mănăstirii de preste apa Bistriței”, pentru anumite scutiri, „iar voi învăluiți pre dânșii și-i trageți la toate să dea cu voi”. În raport de gama largă a situațiilor create de-a lungul timpului, de condițiile felurite ale modului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]