866 matches
-
o formă de-o valoare superioară celeia ce o avuse. Din vale și deal se face traseu, din pietre pod, din lut cărămidă, din cărămizi casă, din lână postav etc. Dar oare un judecător care hotăraște raporturi de drept face postav? Un profesor de matematici face cărămidărie? Un episcop, prin predicele lui, durează vagoane? În fine, redactorii "Romînului" fac roate? Nu-i vorba, după o espresie ironică a lui Petru Maior, ar face mai bine dac-ar face roate; dar în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
agricultorii și comercianții noștri pot esporta în Austria, liberi de orice taxă, productele principale ale țarinilor noastre: grânele, rapița, piele[a], lâna, seul, petroliul; iar tânăra noastră industrie a fost pentru prima oară protejată. Taxele pe zahar, săpun, hârtie ordinară, postavurile ordinare și pieile tăbăcite constituiesc un câștig economic învederat. Din punctul de vedere fiscal convențiunea reprezintă un câștig simțitor; tabloul recapitulativ următor al venitului vămilor de la 1870 încoa îl probează. 1870 - 7 300 000) 1871 - 8 100 000) 1872 - 9
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Leonid Boicu, consacrate istoriei economice și sociale a Moldovei în epoca „regulamentară”: Despre construcția de șosele și poduri în Moldova între anii 1834-1844 (publicat în 1958); Despre stadiul manufacturier al industriei în Moldova (1960); Știri noi despre industria de postav în Moldova la jumătatea veacului al XIX-lea (1960); Lucrările de îmbunătățire a căilor de comunicație în Moldova în vremea administrației ruse din anii 1828-1834 (1961); Încercări franceze de pătrundere în economia Moldovei în epoca războiului Crimeii și a Unirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu consumau decât într-o măsură cu totul neînsemnată din bogăția acestor materii prime. Mihail Kogălniceanu, de pildă, referindu-se la producția și prelucrarea lânei, a notat la 16 decembrie 1855 că la munte, unde sunt oi bârsane, se confecționa „postav gros”. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sânt oi țigăi și unde se află boiangerii, se produce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bogăția acestor materii prime. Mihail Kogălniceanu, de pildă, referindu-se la producția și prelucrarea lânei, a notat la 16 decembrie 1855 că la munte, unde sunt oi bârsane, se confecționa „postav gros”. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sânt oi țigăi și unde se află boiangerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prelucrarea lânei, a notat la 16 decembrie 1855 că la munte, unde sunt oi bârsane, se confecționa „postav gros”. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sânt oi țigăi și unde se află boiangerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori...”. Numai la Tg. Neamț, câteva case produceau „sute
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gros”. În mănăstiri, „care au oi roșii, se produce postavul natural roșu sau șaiac, în ținuturile de gios se produce aba sau postavul de lână de capră. La Huși, unde sânt oi țigăi și unde se află boiangerii, se produce postav de o calitate mai fină, numit sumăieș și care se boiește cu deosebite culori...”. Numai la Tg. Neamț, câteva case produceau „sute de mii de coți de suman”. Așadar, Moldova dispunea de resurse naturale excepțional de bogate și variate pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ramurilor industriale ale Moldovei în sensul subliniat de noi mai sus. Ce-i drept, în ramura industriei textile au funcționat vremelnic, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, două manufacturi de postav. Ele însă au eșuat, fără a fi pregătit un contingent de specialiști sau lucrători calificați. Au dispărut după câțiva ani de funcționare vremelnică fără urmă. Până în anii 1853-1854, când Mihail Kogălniceau înființa fabrica sa de postav, nu găsim nici o manufactură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-lea, două manufacturi de postav. Ele însă au eșuat, fără a fi pregătit un contingent de specialiști sau lucrători calificați. Au dispărut după câțiva ani de funcționare vremelnică fără urmă. Până în anii 1853-1854, când Mihail Kogălniceau înființa fabrica sa de postav, nu găsim nici o manufactură textilă. Această situație ne permite să tragem concluzia că și în domeniul industriei textile, după încercări de fondare a unor manufacturi, încercări care au eșuat, s-a trecut direct de la producția micului atelier la producția de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rol l-a jucat industria mătăsii. În Moldova, în perioada de care ne ocupăm și în care suntem încă departe de începuturile revoluției industriale, introducerea mașinismului în industria textilă se plasează în domeniul lânei, din care se fabrica mai ales postav. Introducerea mașinilor în această ramură are loc la începutul deceniului șase al secolului trecut, prin trecerea directă de la vechea formă de producție manuală meșteșugărească la mașinism, ca urmare a progreselor social-economice pe care le-a făcut Moldova și a creșterii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în această ramură are loc la începutul deceniului șase al secolului trecut, prin trecerea directă de la vechea formă de producție manuală meșteșugărească la mașinism, ca urmare a progreselor social-economice pe care le-a făcut Moldova și a creșterii necesităților de postav ale orășenilor, târgoveților, armatei etc., necesități care nu mai puteau fi satisfăcute de către mica producție și cooperația capitalistă simplă. După o încercare neizbutită de fondare a unei fabrici de postav, întreprinsă de Freiwald, prima fabrică de postav în Moldova a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care le-a făcut Moldova și a creșterii necesităților de postav ale orășenilor, târgoveților, armatei etc., necesități care nu mai puteau fi satisfăcute de către mica producție și cooperația capitalistă simplă. După o încercare neizbutită de fondare a unei fabrici de postav, întreprinsă de Freiwald, prima fabrică de postav în Moldova a luat ființă în mănăstirea Neamț la 29 februarie 1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic feudal dotat cu o tipografie, ateliere de potcapuri, de cizmărie, instalații de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
creșterii necesităților de postav ale orășenilor, târgoveților, armatei etc., necesități care nu mai puteau fi satisfăcute de către mica producție și cooperația capitalistă simplă. După o încercare neizbutită de fondare a unei fabrici de postav, întreprinsă de Freiwald, prima fabrică de postav în Moldova a luat ființă în mănăstirea Neamț la 29 februarie 1852. Este știut că mânăstirea Neamț forma un complex economic feudal dotat cu o tipografie, ateliere de potcapuri, de cizmărie, instalații de prelucrare a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de prelucrare a lemnului (ferăstraie), a lânii (pive, dârste), velnițe etc., care lucrau în primul rând „pentru trebuința numerosului sobor” iar în al doilea rând pentru piață. Încă din anul 1850, starețul Neonil a plănuit să construiască „o fabrică de postav pentru trebuința numerosului sobor”. Proiectul a fost, într-adevăr, realizat. La 26 februarie 1851, între Consiliul de administrație a mănăstirii și Wilhelm Stiber s-a încheiat un contract valabil pentru o perioadă de trei ani (16 mai 1851-16 mai 1854
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
februarie 1851, între Consiliul de administrație a mănăstirii și Wilhelm Stiber s-a încheiat un contract valabil pentru o perioadă de trei ani (16 mai 1851-16 mai 1854). Prin acest contract, Wilhelm Stiber se obliga să înființeze o fabrică de postav, să aducă lucrători specializați, iar mănăstirea, la rândul ei, se însărcina să procure mașinile necesare. Mașinile au fost aduse în țară pe la punctul de vamă Nimerceni la începutul anului 1852. La 29 februarie 1852, „mașina” a fost pornită „cu blagoslovenia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Mașinile au fost aduse în țară pe la punctul de vamă Nimerceni la începutul anului 1852. La 29 februarie 1852, „mașina” a fost pornită „cu blagoslovenia părintelui stareț”. Se atestă astfel afirmația lui C. N. Tomescu că „cea dintâi fabrică de postav a avut-o ea” (mănăstirea Neamț). În cursul anilor 1853-1854 au fost aduse noi mașini. În însemnările ce cuprind cheltuielile făcute de către W. Stiber sunt trecute sume de bani, avansate acestuia din urmă, pentru ca „să aducă mașini”. De asemenea, însemnările
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
neîndoielnic însă că, inițial, întreprinderea era mică și că ulterior a fost mărită. Aceasta rezultă din raportul arhimandritului Dionisie, starețul mănăstirii, făcut domnitorului în martie 1856, în care se spune: „am pus în lucrare pentru facerea unei alte fabrici de postav, într-un chip mai sistematic și mai productiv, din pricină că aceea de astăzi nu este îndestulătoare pentru monast[ire]”. Câteva date privind înzestrarea tehnică a instalației ni le dă, la 28 octombrie 1859, „comisia regulatoare a averilor mănăstirești”. Un alt indiciu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bühl, fiind o întreprindere dezvoltată, la nivelul fabricii lui M. Kogălniceanu. În jurnalul încheiat de acea comisie se arată că mașinile de la fabrica lui Bühl „nu sînt într-un număr atît de mare și atât de perfect ca fabrica de postav a dumisale col. Kogălniceanu și ca fabrica acea din mănăstirea Neamț”, care era condusă de doi comisari, dintre care unul era director (W. Stiber). Așadar, fabrica de la mănăstirea Neamț era pusă pe același plan cu cea a lui M. Kogălniceanu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unul era director (W. Stiber). Așadar, fabrica de la mănăstirea Neamț era pusă pe același plan cu cea a lui M. Kogălniceanu. În legătură cu fabrica mânăstirii se ivește o nedumerire: cum se împacă funcționarea acestei întreprinderi cu privilegiul exclusiv de fabricare a postavului acordat lui M. Kogălniceanu, care, după cum o va dovedi închiderea fabricii lui Bühl (despre care ne vom ocupa mai jos), nu putea fi încălcat ? Este adevărat că fabrica de la m-rea Neamț a luat ființă înaintea celei a lui M.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrică ? Rezolvarea acestei dileme ne-o dă raportul mai sus amintit al starețului Dionisie, din care rezultă că fabrica lucra numai pentru nevoile mănăstirilor. Este totuși greu de crezut că, consiliul de conducere al mănăstirii a fondat o fabrică de postav mumai pentru a satisface nevoile vestimentare monahale. Bănuim că mănăstirea desfăcea postav pe piață. În sprijinul acestei supoziții adăugăm și o scrisoare a lui M. Kogălniceanu către mitropolitul Moldovei, prin care îi făcea cunoscut că n-a oprit „industria de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
starețului Dionisie, din care rezultă că fabrica lucra numai pentru nevoile mănăstirilor. Este totuși greu de crezut că, consiliul de conducere al mănăstirii a fondat o fabrică de postav mumai pentru a satisface nevoile vestimentare monahale. Bănuim că mănăstirea desfăcea postav pe piață. În sprijinul acestei supoziții adăugăm și o scrisoare a lui M. Kogălniceanu către mitropolitul Moldovei, prin care îi făcea cunoscut că n-a oprit „industria de șiac” de la mănăstirea Neamț socotind că acolo se fabrică postav exclusiv pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mănăstirea desfăcea postav pe piață. În sprijinul acestei supoziții adăugăm și o scrisoare a lui M. Kogălniceanu către mitropolitul Moldovei, prin care îi făcea cunoscut că n-a oprit „industria de șiac” de la mănăstirea Neamț socotind că acolo se fabrică postav exclusiv pentru nevoile mănăstirii. Cum însă mănăstirea a sporit numărul mașinilor și silește pe călugări să lucreze peste necesități, aducând chiar meșteri nemți, se vede silit a cere chiriarchului închiderea fabricii. Fabrica folosea ca materie primă lâna oilor din proprietatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fixat un salariu de 80 de galbeni anual, socotit galbenul la 36 de lei, casă și masă la mănăstire, iar familia lui a fost instalată la Tîrgul Neamț. Salariul lucrătorilor aduși de Stiber era de 30 parale „pe lotul de postav gata, care va fi de un cot latul, iar fiind în lungime de doi coți, atunci li se va plăti cîte un leu și 20 parale cotul, însă cotul cămării sfintei mănăstiri”. Printre lucrătorii angajați de Stiber, cităm numele calfelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mănăstirea, o instituție religioasă, nu angaja decât un număr limitat de lucrători din afara mănăstirii, sau din alte cauze care în prezent nu ne sunt cunoscute; așa se face că la 9 iunie 1859, cămărașul mănăstirii raporta starețului „că fabrica de postav iaste cu totul lipsită de oameni trebuincioși pentru lucrarea postavului”. La acea dată, se spune în raport, la fabrică erau deja folosiți „părinți și frați” din mănăstire, „care au învățat foarte bine a lucra postav”. Totuși, instalația mecanică de la mănăstire
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de lucrători din afara mănăstirii, sau din alte cauze care în prezent nu ne sunt cunoscute; așa se face că la 9 iunie 1859, cămărașul mănăstirii raporta starețului „că fabrica de postav iaste cu totul lipsită de oameni trebuincioși pentru lucrarea postavului”. La acea dată, se spune în raport, la fabrică erau deja folosiți „părinți și frați” din mănăstire, „care au învățat foarte bine a lucra postav”. Totuși, instalația mecanică de la mănăstire continua să ducă lipsă de lucrători și pentru că „părinții iconomi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]