709 matches
-
al potentaților locali... Altfel nu s-ar mai fi găsit nici cea mai mică disponibilitate pentru schimbare, speranță ori fugă de comunism. Corin Braga: Dar Ruxandra spune că da. Am fost reeducați cu toții, ca dovadă inclusiv reacțiile minerilor acum, În postcomunism, mai ales În 1990. Reacții masificate... Marius Jucan: Minerii au fost manipulați, desigur, dar ei nu reprezintă toată societatea românească. Ruxandra Cesereanu: Reeducarea nu a reușit În România În forma ei brutală, ci Într-o formă rafinată și insidioasă (prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
decât În interiorul Închisorii. Sanda Cordoș: Să fie educația comunistă, pentru că partidul folosea În doctrină termenul, apoi reeducarea, ca fenomen de vârf, să desemneze fenomenul din Închisori, iar contra-educarea, așa cum propunea Ștefan, simplificând conceptul, să fie ceea ce tu, Ruxandra, urmărești În postcomunism. Ruxandra Cesereanu: Cred că mie Îmi folosește mai degrabă termenul sugerat de Doru Pop și Împrumutat din psihoterapie, acela de de-programare a creierului. Ștefan Borbély: Eu am dubii... Nu cred că creierul este programat. M-am străduit o viață
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tocmai pentru că textul și conceptele prezentate de Ovidiu se potrivesc cu preocupările mele legate de istoria recentă a României și mi-ar fi folositoare nu doar În radiografierea perioadei de totalitarism de care a avut parte România, dar și pentru postcomunismul românesc. Așa Încât, chiar dacă risc ca Întrebările să alunece În niște locuri comune, aș vrea să le formulez. Vreau să te Întreb, Ovidiu, termenul locuri ale memoriei trebuie Înțeles ca un cronotop istoric? Apoi, Întrucât tu explici locurile memoriei ca incluzând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
corespund și se completează; chiar dacă era mai bine ca dezbaterea pe rezistența În (prin) cultură să aibă loc anterior dezbaterii despre dezintoxicarea creierului, și nu după, cea dintâi referindu-se strict la perioada comunistă, În timp ce propunerea mea era aplicabilă pentru postcomunism. Mi se pare foarte bună și simplă această definiție a rezistenței, este bună ca punct de pornire, iar discuția noastră cred că se pretează la niște puncte de vedere care vor avea destule nuanțe. Mai Întâi că ar exista o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au interzis apariția lor. Dacă Jurnalul fericirii a fost prezentat la editură și a fost interzis, cred că reprezintă o scriitură de rezistență, la fel Adio, Europa de I.D. Sârbu. Acestea două mi se par, de altfel, capodoperele (publicate În postcomunism) care au un conținut limpede de rezistență. Sertarul cu aplauze, romanul Anei Blandiana, reprezintă și el un caz special, pentru partea redactată În timpul comunismului. Să mă refer acum Însă la altceva. Sanda vorbește În textul ei, la un moment dat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fie parțial de către cenzură. Și atunci intră În categoria... Ruxandra Cesereanu: Nu, eu mă refereream la respingerea integrală a cărților respective. Sunt cărți rezistente, cele care au fost respinse Întru totul de cenzura comunistă, ele putând fi publicate doar În postcomunismul românesc. Marius Jucan: Mărturisesc că am citit cu mare plăcere textul Sandei, plăcere În sensul de a face de fapt un inventar liber al problemelor care ne preocupă pe mulți de la căderea comunismului, după o anumită experiență ori inexperiență a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-o pentru conștiința crizei, nu mă deranjează; Îmi convin și termenul conștiință, și termenul criză, mi se par chiar foarte adecvați pentru ce se petrece În România acum. Dar am o Întrebare. Pe parcursul prezentării tale ai evitat cu obstinație termenul postcomunism. Ai folosit o singură dată formula discurs postcomunist. De ce ai dat la o parte termenul acesta cheie, preferând termenul tranziție? Ți se părea excesiv multifuncțional (și riscant), precum termenul postmodernism? Ai considerat că nu acoperă situația de la noi din țară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
considerat că nu acoperă situația de la noi din țară, din 1990 Încoace, când la putere au rămas atâta vreme neosau criptocomuniștii? L-ai considerat inadecvat și pentru că după cei patru ani de ruptură (atât cât a fost ea) - 1996-2000 - termenul postcomunism nu ar fi avut acoperire, Întrucât Între 2000 și 2004 la putere s-au reafirmat tot neocomuniștii? Ai evitat În mod conștient sau inconștient termenul postcomunism? Aș vrea, de asemenea, să explici de ce tranziția nu este un proces unidirecțional; de ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru că după cei patru ani de ruptură (atât cât a fost ea) - 1996-2000 - termenul postcomunism nu ar fi avut acoperire, Întrucât Între 2000 și 2004 la putere s-au reafirmat tot neocomuniștii? Ai evitat În mod conștient sau inconștient termenul postcomunism? Aș vrea, de asemenea, să explici de ce tranziția nu este un proces unidirecțional; de ce consideri că este reversibilă? Pentru că În finalul demonstrației tale propui termenul tranziție continuă, termen adecvat de altfel, zic eu, pentru ceea ce se Întâmplă astăzi la noi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sunt exclusiv Blaga și Ralea. De ce nu consideri că adaptabilitatea românului generic, pe care o numești foarte frumos, de altfel, „un model al rezistenței În istorie”, nu ar fi ea valabilă și din/după 1990? Marius Jucan: Am evitat termenul postcomunism deoarece e plurivoc. Privind „rezistența În istorie”, am folosit În text termenul Între ghilimele, așadar expresia nu-mi aparține. Cele două modele la care m-am referit sunt convergente În punctul figurării unei „rezistențe” În istorie, deși nu această așa-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tranziții În care românul generic, reiau termenul, Își negociază poziția, intrând În conflict cu reprezentarea autorității, În primul rând a celei politice, extrem de puternice, agresive, ce Împinge, după un „model” al trecutului, individul spre marginea societății. Am socotit că termenul postcomunism, care Însemna „comunismul s-a Încheiat”, nu-mi spune mare lucru. Ce anume s-a Încheiat din experiența comunismului și ce anume continuă? Tranziția poate fi reversibilă, atâta vreme cât nu există o Încredere socială ferm articulată pe valori liberale și democratice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor (2004), A doua Curte a Miracolelor (2004), Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI (2005) și România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism (2006). A coordonat volumele T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (2006) și Comunism și represiune În România. Istoria tematică a unui fratricid național (2006). Este, de asemenea, poetă (a publicat șase volume, Între care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lumii occidentale - al adepților uneia sau alteia dintre paradigme a condus la disputele și oscilațiile de politică globală ce au caracterizat lumea occidentală în ultimele două decenii. Lipsa unei infrastructuri intelectuale adecvate (chiar și în Occident) pentru a face față postcomunismului a fost una dintre cele mai importante caracteristici ale întregii perioade, chiar dacă a fost puțin luată în seamă. Pentru România, Huntington este semnificativ și sub un alt aspect. Harta pe care el trasează granițele între civilizația occidentală în expansiune și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este divizată în funcție de aceste opțiuni. Politicienii care au guvernat cea mai lungă perioadă de timp (grupați în diferitele variante de partide politice autodenumite „de stânga” sau „social-democrate”, ei au guvernat nu mai puțin de 11 din cei 17 ani de postcomunism de până acum) tind să se încadreze în a doua categorie. Invers, acea parte a clasei politice care a guvernat doar 5-7 ani și a reușit să-și mențină o poziție semnificativă în politica românească tinde să se încadreze în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o categorie pe care adversarii politici și mass-media au denumit-o „baronii locali”. Mulți dintre ei acoperă însă o suprafață de acțiune națională și chiar internațională, așa încât denumirea este inadecvată. Dar, în esență, ei alcătuiesc principala clasă socială beneficiară a postcomunismului românesc, aflată în competiție atât cu vechea societate comunistă (actuala țărănime și urmașii proletariatului comunist), cât și cu elitele diverselor alternative ale tranziției postcomuniste, între care foștii proprietari ai perioadei interbelice, elitele „minoritare” - de la intelectualii disidenți, la „revoluționarii anticomuniști” -, clientela
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populația, nici societatea civilă, nici economia nu doreau nici una, nici alta. Fără vreo teoretizare, societatea românească realiza că tranziția postcomunistă era epuizată și, nemulțumită fiind de rezultat, nu-i căuta soluțiile nici în rețetele ratate ale trecutului, nici în prelungirea postcomunismului, ci într-un nou proiect de societate. Care anume ar putea fi acesta și care ar fi forțele sociale și politice pe care s-ar putea baza este obiectul cercetării care urmează. Civilizație occidentală și civilizație românească Nemulțumirile populației pleacă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și cea spontană) să se modeleze reciproc, iar noua societate românească să se constituie ca rezultantă a interacțiunii dintre ele. Nici una dintre ele nu poate fi considerată, pe termen lung, dominantă. Tranziția spontană a dovedit, în primii zece ani de postcomunism, că este capabilă să deformeze semnificativ atât rezultatele, cât și obiectivele tranziției coordonate politic. La rândul său, mai ales în perioada de după 2000, tranziția coordonată politic, puternic susținută de intervenția occidentală, a dovedit și ea că este capabilă să corecteze
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este produs de propria societate, ci de una exterioară - continuă să existe ca reper al schimbărilor, doar că acum nu mai avem de a face cu un model global de societate, care se referă la caracteristicile ei esențiale, ca în postcomunism. Modelul global extern s-a fărâmițat acum într-o sumedenie de mici modele sectoriale, unele alternative, referitoare la domenii sau chiar realități punctuale din societățile occidentale. Cu toate acestea, ele reprezintă termenii de referință ai reformelor conduse politic de guvernanții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prioritate absolută. Alegerea obiectivelor este esențială, și în funcție de ele, clasa politică românească va decide, implicit, asupra eșecului sau succesului tranziției. Căci nu toate obiectivele posibile sunt egal realizabile; iar dintre cele realizabile, nu toate sunt dezirabile. În primul deceniu de postcomunism, tranziția românească a fost orientată către satisfacerea a trei cerințe externe prioritare: democrația politică, economia de piață și integrarea internațională. Aceste cerințe au fost îndeplinite, în forme mai mult sau mai puțin autohtone, iar îndeplinirea lor consacră încheierea primei tranziții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societatea românească este dispusă să accepte aproape orice condiții impuse de lumea occidentală pentru ca aceasta din urmă să integreze instituțional România în centrul lumii dezvoltate. O singură condiție, însă, este pusă sub semnul întrebării de structura de putere configurată în postcomunism, și anume tocmai condiția de prosperitate generală a societății. Tranzițiile anti-prosperitate ale societății românești Iată o situație paradoxală. Ceea ce își dorea societatea românească, atât la nivelul populației, cât și al elitelor ideologice, a fost un obiectiv constant de-a lungul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cele două modele cu procese care afectează grav prosperitatea populației. Trebuie ținut cont de acest lucru pentru a înțelege de ce, în ciuda succesiunii de crize economice, de pași înapoi în dezvoltare și de sărăcire masivă a populației, deceniul și jumătate de postcomunism nu a fost însoțit de mișcări masive de protest social și nu a declanșat o „nouă revoluție”. La urma urmei, revoluția din decembrie 1989 a fost puternic motivată inclusiv de scăderile semnificative ale nivelului de trai al populației. Urmează un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
drept componente ale prosperității. Unele dintre aceste componente provin tocmai din caracteristicile non-occidentale sau chiar antioccidentale ale societății românești, cum ar fi proprietatea asupra pământului. Reconstruirea micii gospodării țărănești prin măsuri politice succesive luate pe tot parcursul primului deceniu de postcomunism a asigurat unei majorități a populației o componentă de prosperitate. În parte, ea a fost reală, căci gospodăria agricolă de subzistență, chiar dacă a fost producătoare de sărăcie absolută, a asigurat totuși securitatea alimentară a unei părți importante a populației. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acestea au compensat, dacă nu pentru majoritatea populației, măcar pentru categorii semnificative și grupuri sociale mari, scăderile de nivel de trai și de venituri rezultate din descreșterea economică ce a dominat perioada. Dar probabil că cea mai importantă trăsătură a postcomunismului românesc - care, pe de o parte, a participat la producerea lipsei de prosperitate, iar pe de altă parte, i-a contracarat semnificativ efectele - a fost restructurarea socială, realizată în mare măsură prin redistribuirea atât a avuției sociale deținute de statul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
opiniei publice însă această fărâmițare a tensiunilor sociale și evidența că principalul concurent nu este la nivel politic, ci social, a împiedicat mari mișcări sociale și, mai ales, mobilizări politice împotriva regimului politic democratic. Teoretic vorbind, România a confirmat în postcomunism teza lui Dahrendorf, formulată pe baza analizei formării democrației în Germania, că regimul politic democratic supraviețuiește nu pentru că elimină conflictele sociale, ci pentru că are capacitatea să le recunoască și să limiteze efectele negative ale desfășurării lor. Restructurarea socială a făcut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1999, cu sprijin important din partea populației sărace, dar ele au putut fi ținute în frâu tocmai pentru că exista varianta politică a schimbării guvernării prin mijloace democratice. Prosperitatea populației nu a fost în nici un caz o prioritate pe agenda politică a postcomunismului. Ca majoritatea societăților și ca de fiecare dată în istoria sa, societatea românească postcomunistă a produs prosperitate pentru anumite grupuri sociale, în defavoarea altora. Această caracteristică începe acum, odată cu proiectul de europenizare, să devină inacceptabilă, din două motive. În primul rând
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]