953 matches
-
petrece între anii 1814-1825 în București în timpul domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea. Acțiunea are loc în casa postelnicului Andronache Tuzluc, favorit al domnitorului. Romanul este alcătuit din 32 capitole, primul capitol fiind intitulat „Dinu Păturică”. Într-o dimineață, la curtea postelnicului, în octombrie 1814 „sosește un june de 22 ani cu fața oacheșă, ochi negri plini de viclenie, un nas drept și cam ridicat în sus, ce-i indica ambiția și mândria grosolană”. Acest june se numește Dinu Păturică și ajunge
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
și cam ridicat în sus, ce-i indica ambiția și mândria grosolană”. Acest june se numește Dinu Păturică și ajunge ciubucciu la curtea bogatului fanariot, Andronache Tuzluc, care sosise în țară împreună cu domniile fanariote. Prin necinste și lingușiri ajunge mare postelnic la curtea domnitorului Ioan Gheorghe Caragea. Singura nemulțumire a boierului fanariot era aceea că boierii pământeni nu-i dădeau atenție și de aceea hotărăște să o ceară de soție pe fiica boierului C, român de națiune. Boierul refuză cu demnitate
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
Duduca și Dinu Păturică realizează o scenă de mare măiestrie: „vicleană ca o vulpe, aceasta înțelege adevăratul rol al slujnicarului trimis”. Cei doi se înțeleg dintr-o privire și își fac planuri să-l aducă la sapă de lemn pe postelnic. Pentru a-și realiza scopul, cei doi au nevoie de un intermediar, astfel intră în scena Chir Costea Chiorul, un negustor și cămătar, un trădător, un om care spionează, denunță și înșală. La curtea postelnicului este vătaf Gheorghe, un tânăr
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
la sapă de lemn pe postelnic. Pentru a-și realiza scopul, cei doi au nevoie de un intermediar, astfel intră în scena Chir Costea Chiorul, un negustor și cămătar, un trădător, un om care spionează, denunță și înșală. La curtea postelnicului este vătaf Gheorghe, un tânăr cinstit și devotat care vede incorectitudinile lui Păturică și îi atrage atenția postelnicului. Drept mulțumire, postelnicul îl dă afară și îl numește pe Păturică vătaf al curții. Ca vătaf cercetează moșiile și stoarce bani grei
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
astfel intră în scena Chir Costea Chiorul, un negustor și cămătar, un trădător, un om care spionează, denunță și înșală. La curtea postelnicului este vătaf Gheorghe, un tânăr cinstit și devotat care vede incorectitudinile lui Păturică și îi atrage atenția postelnicului. Drept mulțumire, postelnicul îl dă afară și îl numește pe Păturică vătaf al curții. Ca vătaf cercetează moșiile și stoarce bani grei pe baza celor nevoiași, vinde diferite funcții publice în numele lui Tuzluc. Dinu Păturică prin intermediul lui Chir Costea Chiorul
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
scena Chir Costea Chiorul, un negustor și cămătar, un trădător, un om care spionează, denunță și înșală. La curtea postelnicului este vătaf Gheorghe, un tânăr cinstit și devotat care vede incorectitudinile lui Păturică și îi atrage atenția postelnicului. Drept mulțumire, postelnicul îl dă afară și îl numește pe Păturică vătaf al curții. Ca vătaf cercetează moșiile și stoarce bani grei pe baza celor nevoiași, vinde diferite funcții publice în numele lui Tuzluc. Dinu Păturică prin intermediul lui Chir Costea Chiorul vinde moșiile postelnicului
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
postelnicul îl dă afară și îl numește pe Păturică vătaf al curții. Ca vătaf cercetează moșiile și stoarce bani grei pe baza celor nevoiași, vinde diferite funcții publice în numele lui Tuzluc. Dinu Păturică prin intermediul lui Chir Costea Chiorul vinde moșiile postelnicului. Acesta face cheltuieli mari pentru întreținuta lui, în cele din urmă ajungând sărac, iar când își dă seama este prea târziu. Andronache Tuzluc suferă un atac de apoplexie și este luat și îngrijit de Gheorghe, care intrase în slujbă la
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
lui, în cele din urmă ajungând sărac, iar când își dă seama este prea târziu. Andronache Tuzluc suferă un atac de apoplexie și este luat și îngrijit de Gheorghe, care intrase în slujbă la curtea boierului C. Întreaga avere a postelnicului îi aparține de acum lui Dinu Păturică. Acesta se căsătorește cu Chera Duduca. Noul domnitor, Alexandru Suțu îl numește pe Dinu Păturică stolnic și tot acum Dinu Păturică îl cunoaște pe Ipsilanti, conducătorul Eteriei care îi oferă două județe dacă
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
menționat în scris la 14 septembrie 1621 în timpul domniei voievodului Iliaș. S-a păstrat un zapis al marilor boieri de la Curtea Domnească, prin care Ionașcu Negruță, feciorul lui Negruță bătrânul, vinde o jumătate de moșie din satul Mereșeni lui Enache postelnicul cu 30 de galbeni. Satul ființa, căci despre vechimea lui, același zapis stipulează "...ale cărui privilegiu le-a pierdut din cauza tătarilor, când a venit Ștefan Tomșa la domnie". Domnitorul Radu Mihnea confirma această cumpărătură la 25 martie 1624. Arhivele au
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, Iordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul. În 1691 se întoarce în Moldova, unde capătă slujba de postelnic. În 1700 era vătaf de aprozi, apoi devine vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. În aceeași perioadă s-a căsătorit cu Maria, fiica biv-hatmanului Lupu Bogdan,nepoată de
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
este trimis la București pentru a discuta cu domnitorul. Dumitru se întoarce din capitală cu vestea că Radu Șerban nu mai era domn de două luni, iar noul domnitor, Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623), l-a trimis cu Dumitru pe postelnicul Butnaru (Gheorghe Dinică) cu o oaste de 200 de lefegii. Căpitanul Andrei se duce în vale să discute cu boierul Butnaru, care condusese cavaleria lui Mihai Viteazul. Andrei îi spune că vrea să ridice poporul la luptă și să facă
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
cu puștile în mână pentru a-i deruta pe dușmani. A doua zi, atacul este reluat cu îndârjire, dar vestea că se apropie câteva mii de țărani din satele din jur îi face pe atacatori să ceară încheierea unui armistițiu. Postelnicul Butnaru le făgăduiește viața și libertatea în schimbul lăzii și a cedării cetății. Porțile cerății se deschid, iar singura persoană care iese este Ioana, femeia care purta în pântec copilul ei și al lui Costea. În curtea cetății se află căpitanul
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
panului Duma, vornic, credința panului Simeon Turcul și a copiilor lui, credința panului Pătru Ștefan, credința panului Costea a lui Dragoș, credința panului Șteful al lui Jumătate și a fratelui său pan Mândrea, credința panului Lazăr și a panului Stanciu postelnic, credința panului Dumă a lui Limbădulce, credința panului Bogdan stolnic, credința panului Beloșceasnic, credința panului Dumă a lui Isaia, credința panului Costici postelnic, credința panului Costea ceașnic, credința panului Albu, credința panului Stanciu comis, credința panului Dienici spătar și credința
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
Șteful al lui Jumătate și a fratelui său pan Mândrea, credința panului Lazăr și a panului Stanciu postelnic, credința panului Dumă a lui Limbădulce, credința panului Bogdan stolnic, credința panului Beloșceasnic, credința panului Dumă a lui Isaia, credința panului Costici postelnic, credința panului Costea ceașnic, credința panului Albu, credința panului Stanciu comis, credința panului Dienici spătar și credința tuturor boierilor noștri mari și mici. Iar după viața noastră, cine va fi domn al țării noastre, Moldova, din copiii ori frații noștri
Cursești-Vale, Vaslui () [Corola-website/Science/301875_a_303204]
-
epoca geto-dacică, Epoca Bronzului, precum și o așezare și o necropolă din secolul al XVII-lea; alte trei situri arheologice ample se află în zona satului Tunari. Drept monumente de arhitectură sunt clasificate biserica „Sfântul Nicolae” a fostei curți boierești a postelnicului Constantin Cantacuzino din Tunari, ridicată în 1742 și reconstruită în 1890; precum și fortul 4 Tunari și bateria intermediară 4-5 Tunari, ambele parte a vechiului sistem de fortificații din jurul Bucureștiului. Monumentul eroilor din Primul Război Mondial de lângă primăria din satul Tunari
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
persoana care "nu a știut cum să-i facă pe supușii săi să-l iubească" și care "nici măcar nu avea nevoie de dragostea lor". Cea mai mare realizare a lui Ludovic I a fost numirea lui Niccolò Acciaioli ca mare postelnic, care i-a oferit Neapolelui un administratir capabil și un lider militar.
Ludovic I de Neapole () [Corola-website/Science/330927_a_332256]
-
atât pe Matei Basarab cât și pe ruda sa, marele boier Preda Brâncoveanu. Pe aceste portrete votive scria: ""Fondatorul Matei Voevod-Basarab și soția sa Doamna Elena, Preda vel vornic-Brâncoveanu cu Doamna Păuna, Șerban Cantacuzino cu Doamna Maria, Constantin Brâncoveanu, Papa postelnic, Elisabeta schimonahia Brâncoveancă"". Biserica de astăzi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
în ale sale „Scrisori către V. Alecsandri” nota următoarele: Filip Lenș a avut un conac în satul Pitaru. Aici, la 15 mai 1838, într-o cameră de serviciu a conacului s-a născut marele pictor Nicolae Grigorescu. Trei fii ai postelnicului Filip Lenș (Constantin, Alexandru și Ioan-Baptist) au plecat să studieze la pensionul lui M. Lemoine din Paris, ocazie cu care Filip Lenș a depus o „garanție”, reprezentând „plata pensiunii [...] pe șase luni în avans”. Filip Lenș a decedat în 1853
Filip Lenș () [Corola-website/Science/337644_a_338973]
-
va da țara pe mâna leșilor. În testamentul său din 22 iunie 1633, scris la Constantinopol, fostul domnitor al Moldovei menționa că Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iași nu era terminată de construit. El a dat dispoziții executorilor săi testamentari (postelnicul Iancu Costin - tatăl cronicarului Miron Costin - și marele logofăt Matei Gavrilaș) să-i vândă proprietățile sale din Polonia și cu banii obținuți să finalizeze construcția Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Iași, a Bisericii „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași și a
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Mănăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492-1494. Ea se află în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea, pe pitoreasca vale a râului cu același nume. Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrița este un act din 16 martie 1494
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
Muntele Sinai Biblic în vestul Arabiei Saudite, identificându-l cu muntele ; mai ales că în Peninsula Sinai nu sunt vulcani. La sfârșitul secolului al XVII-lea, spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716), unul dintre marii boieri din Țara Românească (fiu al marelui postelnic Constantin Cantacuzino, frate mai mic al voievodului Șerban Cantacuzino și unchi al lui Constantin Brâncoveanu), a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte, mergând și în peninsula Sinai, unde a ajuns până la , ridicată pe pantele Muntelui Sinai. Impresionat de măreția biblică
Muntele Sinai () [Corola-website/Science/337577_a_338906]
-
nobili din Polonia, Movileștii se înrudesc cu principii Europei de altă dată (Ieremia Wisniowiecki a fost nepotul lui Ieremia Movila). Tatăl voievodului, Dumitru Barnovschi, a fost mare paharnic în 1597, iar din 1598 până în 20 decembrie 1606 a fost mare postelnic. A fost înmormântat la Toporăuți, unde se află moșia familiei și s-a nascut (în 1590) și a crescut viitorul domn. Bunicul său, Toma Barnovschi, a fost unul dintre conducătorii răscoalei împotriva lui Despot-Vodă, găsindu-și sfârșitul la asediul Cetății
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
sale fiind necunoscut. Sultanul Murad al IV-lea i-a promis că îi dăruiește viața, dacă trece la islamism. „Miron-voda nu a voit să se lepede de credință creștină”, sfîrșind sub securea călâului. Cronicarul Miron Costin arată că părintele său, postelnicul Iancu Costin, care îl însoțise pe Miron-vodă la Istanbul, i-a „astrucat” [înhumat] oasele în noaptea de 2 iulie 1633, în cimitirul bisericii Patriarhiei din Constantinopol. Se presupune că mai tarziu osemintele voievodului au fost aduse în Moldova, dar locul
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
2 iulie 1633, în cimitirul bisericii Patriarhiei din Constantinopol. Se presupune că mai tarziu osemintele voievodului au fost aduse în Moldova, dar locul înhumării sale nu este încă cunoscut. A fost un domn drept, blând, nelacom și evlavios, despre care postelnicul sau, Toma Cantacuzino, zicea că : "în multe nopți l-a zărit în miezul nopții, îngenunchiat înaintea icoanei la ruga cu mare osârdie".
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
arhivă, Breaza a fost în stăpânirea mai multor familii de boieri și dregători ai țării, printre care spătarul Drăghici și vistierul Udriște (anul 1538); Elena Cantacuzino, una din fiicele lui Radu Șerban, domn al Țării Românești între anii 1602-1611; marele postelnic Constantin Cantacuzino (1635); familia Cantacuzino; Gheorghe Bibescu, domn al Țării Românești (1842) (care a renovat castelul din Breaza de Sus); Grigore Basarab Brâncoveanu (1918). Breaza se situa pe unul din principalele patru drumuri ce lega centrele economice și politice din
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]