2,419 matches
-
de care Eminescu a fost fascinat, percepându-l ca înrudit îndeaproape cu spiritul zalmoxian, al daco-geto-traco-ilirilor, multimilenar spirit al străromânilor. Tăiate cu exactitate cuantică, de laser ultraperformant, microeseurile Filosofia upanișadică, Absolutul brahmanic, Doctrina eliberării, Doctrina transmigrației, Cele patru înalte Adevăruri, Posteritatea budistă, Faptă și destin, Filosofia ,,Mahabharatei’’ asigură o temelie de neclintit demersurilor criticului și istoricului literar Ovidiu Ghidirmic, lămurindu-ne asupra sensurilor esențiale ale literaturii, filosofiei și culturii din România, din Europa, din Lume. De aici deprinde profesorul craiovean Ghidirmic
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * by http://uzp.org.ro/lansari-editoriale-la-targul-de-carte-gaudeamus-craiova-ovidiu-ghidirmic-la-sfantul-botez-al-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
se știe că Puterea are o primă cruce pe răboj” Și revine obsedanta întrebarea : cine-și mai dă osteneala să deschidă o carte a dramaturgului, la 165 de ani de la nașterea maestrului ? De ce „veșnica actualitate a lui Caragiale” redevine obsesia posterității ? Găsesc două răpunsuri cuprinzătoare. Viața ca reprezentare ,,contrafăcută” de limbajul mass-media, iată ce intuia la 1878, în inima unui târg din Valahia, Caragiale, el însuși eminamente un ,,om de presă” al timpului său.- Alexandru Condeescu, critic, istoric literar, eseist, director
Ion Luca Caragiale – n. 1/13 februarie 1852, Haimanale, jud. Prahova, Ţara Românească by http://uzp.org.ro/ion-luca-caragiale-n-113-februarie-1852-haimanale-jud-prahova-tara-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/92435_a_93727]
-
lucrare satanică! „Ordinul Templierilor era un organism viu, în deplina stăpânire a depozitului său tradițional, și atunci ei (n.n.: templierii) au socotit crima (n.n.: regelui și a papei) într-atât de mare, încât au cerut răzbunare pentru criminali și pentru posteritatea lor. Ei nu și-au dat seama că ordinul, fiind la sfârșitul ciclului lor de existență, căzuse sub dominație demonică. Proba cea mai evidentă a acestei situații constă în faptul că Templierii foloseau acțiuni de „magie neagră” (cf. Vasile Lovinescu
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_incantatia_cosmica_a_un_adrian_botez_1342943745.html [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397110437.html [Corola-blog/BlogPost/347776_a_349105]
-
a edificat o viziune proprie, modernă și actuală, asupra fenomenului cultural și literar general românesc, asupra societății contemporane în contextul globalizării, al ,,seismelor” posttotalitate, proiectele sale ambițioase, larga paletă de cărți ilustrând o mare prețuire pentru înaintași și moștenirea lăsată posterității, pentru cultura și istoria acestui neam, o responsabilitate asumată față de generațiile de azi. Cultura și literatura română, care curge ca apele râului de munte dând la o parte balastul spre a-și păstra unedele limpezi, cristaline, are nevoie de asemenea
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, seriozitatea, responsabilitatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Mult Stimate Domnule Profesor Alexandru Porțeanu, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
PENTRU PUBLICARE – SCRISOARE DESCHISĂ… MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ALEXANDRU PORŢEANU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442994651.html [Corola-blog/BlogPost/374752_a_376081]
-
unui mare bine sufletesc pentru neamul său, Theodora Popescu, este baza unei coloane magnifice a celor care au slujit necontenit și nemărginit folclorului prin filmele și emisiunile de radio și tv, cărora le este autoare. În ele sunt întipărite pentru posteritate glasurile și chipurile artiștilor care au înstelat istoria folclorului nostru: Maria Tănase, Ioana Radu, Maria Lătărețu, Victoria Darvai, Ana Pop Corondan, Ileana Sărăroiu, Benone Sinulescu, Petre Săbădeanu, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Sofia Vicoveanca, Aneta Stan, Polina Manoilă... dar cine dintre
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411876317.html [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
mai puțin conștient. Cât despre scriitor, acesta, având obișnuința, pe de o parte, de a transforma totul în ficțiune, de a se transport ape sine în plan ideal, iar pe de alta, intuind că scrisorile sale vor cădea pe mâinile posterității, el e mai atent ca oricare altul la compoziție “. O disciplină, deci, guvernează și scrisoarea, în fond o manieră utilă oricărei activități intelectuale. Epistolarul nu i se poate sustrage acestei discipline, cum nu poate să nu respecte gramatica. Un autocontrol
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
consecință firească a talentului epistolary, care acționează nu din motive exterioare, ci din impulsuri proprii, descătușând bucuria de a se afla mereu în dialog, a se consuma, uneori cu rezultate surprinzătoare, într-o causerie al cărui singur adevăr beneficiar e posteritatea. Jean Cocteau remarcă undeva că după ce sunt primate”scrisorie încep a trăi în inactualitate “, dar că ele dau la iveală” ca prin minune o actualitate cu totul nouă“. Nimeni nu bănuia că prozatorul Kogălniceanu va supraviețui prin misivele berlineze de la
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum.html [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
un aspect biografic și o iradiație în ficțiunea din romanul „Întoarcerea huliganului”. Este vorba de o percepere a reîntoarcerea ca privilegiu și ca stranie înapoiere după moarte. Între real și imaginar, eul existențial resimte revenirea din poziția de „turist al posterității”. Neobișnuitul momentului rezidă în senzația de a reveni ca „un strigoi, o fantomă, într-un loc în care nu mai exist, nu mai sunt necesar, dacă am fost vreodată. Șansa de a te întoarce, după ce ai murit, în locurile biografiei
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/norman-manea-elementele-formulei-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
mângâiere, tovarăș de nădejde atât în viață cât și în aventura sa artistică, pe soția sa, Săftica Maria, până de curând, când a chemat-o, la El, sus, printre îngeri... ...O mare pierdere nu doar pentru artist cât și pentru posteritate căci Săftica Maria, femeie cu mare dragoste pentru cultură și folclor, a adunat în timp o impresionantă colecție de costume populare tradiționale românești precum și multe lucruri unicat din acest domeniu: marame, catrințe și costume populare naționale ce au peste 100
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1440084322.html [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
Eveniment > Aparitii > DR. MITE MĂNEANU,PREFAȚA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului PREFAȚA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA Dr. Mite Măneanu Din antichitate istoricii au reținut pentru posteritate doar acele fapte și evenimete care au impresionat în mod deosebit conștiința individuală și colectivă din diverse locuri și arealuri. Marea majoritate a oamenilor-cei trăitori la sate-nu se regăsesc în paginile cărților de istorie, nici individual(aceasta nu ar fi
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
ce se afla în plină dezvoltare! ... A fost prigonit așa cum au fost atâția alții, contemporani ai săi - mari și autentice personalități ai vieții politice, religioase și culturale și care așa au rămas și vor rămâne în conștiința urmașilor și a posterității!... În același an - 1949 - va fi tuns în monahism la Mănăstirea Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, grupare
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_antonie_plamadeala_.html [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
Bulgakov, ar trebui să-ți povestesc despre convorbirea mea la telefon cu Stalin. Uite, din cauza asta n-am mai ajuns eu mînuitor de decoruri ... ... și te-ai nemurit, m-am gîndit eu. Margareta stătuse lîngă el și notase convorbirea. Pentru posteritate! Pentru posteritatea lui Bulgakov, nu a lui Stalin! Vezi, îmi zice domnul avocat, luînd coala împăturită pe de-a lungul ei și privind-o atent, procedurile au învins ... Și abia atunci am înțeles ce vrea să spună. Cînd unui om
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
trebui să-ți povestesc despre convorbirea mea la telefon cu Stalin. Uite, din cauza asta n-am mai ajuns eu mînuitor de decoruri ... ... și te-ai nemurit, m-am gîndit eu. Margareta stătuse lîngă el și notase convorbirea. Pentru posteritate! Pentru posteritatea lui Bulgakov, nu a lui Stalin! Vezi, îmi zice domnul avocat, luînd coala împăturită pe de-a lungul ei și privind-o atent, procedurile au învins ... Și abia atunci am înțeles ce vrea să spună. Cînd unui om îi vine
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
românești, fiind eliberat cinci ani mai târziu. După 1955 îl regăsim pe Victor Slăvescu retras din viața publică, dedicându-se în totalitate cercetării științifice. A încetat din viață la București la 24 septembrie 1977, fiind înmormântat la București. A lăsat posterității, în afară de opera tipărită, încă 22 de lucrări(aproximativ 80 de volume), care au însumat peste 30.000 de pagini dactilografiate. Reproducem mai jos câteva din cursurile și volumele sale : "Băncile comerciale mijlocii din România", București, 1915, " Probleme de politică de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxviii_.html [Corola-blog/BlogPost/350935_a_352264]
-
care v-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe Care dumneavoastră îl cinstiți cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu, Domnule Rector, că atât contemporanii cât și posteritatea vă vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce ați făcut, pentru ceea ce sunteți și însemnați (sau ar trebui să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
DOMNUL TEODOR MAGHIAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_domnul_teodor_maghiar_.html [Corola-blog/BlogPost/366744_a_368073]
-
supravețuirea unui singur Adam. 2. Când nu vor mai fi prostituate de lux, nu vor mai fi nici codoși ratați și nihiliști puri, din ramura lui Abel, sau nihiliști vulgari, din rădăcina lui Cain. Abia atunci se va putea reface posteritatea perechii primordiale Adam și Eva, și inagura un nou ciclu de existență umană, de esență divină și umană. 3. Și dacă nu se mai poate uni ramura cu rădăcina, pentru refacerea perechii primordiale, Adam-Eva, pentru a inagura începutul unui nou
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_despre_legea_universu_constantin_milea_sandu_1348217022.html [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
au avut loc în timp ce îmi beam liniștit cea de-a doua bere neumarkt la o masă din apropiere și înregistram febril cele petrecute pe spatele unei hârtii oficiale de serviciu pentru a nu se pierde nimic din proaspetele întâmplări pentru posteritate Referință Bibliografică: scurtă istorie despre un rege fără coroană / Adrian Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI, 22 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SCURTĂ ISTORIE DESPRE UN REGE FĂRĂ COROANĂ de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/adrian_cretu_1466588881.html [Corola-blog/BlogPost/340159_a_341488]
-
că a fost mazilit, adică dat jos din domnie, și lua drumul Țaringradului, de unde avea să nu se mai întoarcă niciodată. Dar, pe cât de cutremurător a fost sfârșitul său, tot atât de profund a rămas numele și pilda sacrificiului său în conștiința posterității, lăsând în urmă-i o operă ce-i va duce peste veacuri faima ce o merită cu prisosință. În același timp, prin botezul sângelui sau al muceniciei, și-a câștigat veșnicia, intrând în panteonul sfinților români prin actul de canonizare
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
căderea Împărăției bizantine (1453). Răstimpul hotărâtor pentru destinele spiritualității, cum a fost acela marcat de domnia de fast princiar a fiului lui Papa din Brâncoveni postelnicul și al Stancăi din oligarhicul neam cantacuzinesc, a fost cel mai bine definit, în posteritate, nu de un istoric, ci de un poet și un filosof, și anume Lucian Blaga, acum mai bine de cincizeci de ani, în celebrul său „Spațiu mioritic”: „Domnia și opera lui Constantin Brâncoveanu, minunat amestec de renaștere și de bizantinism
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
biserica Sf. Nicolae, cât și casele domnești ce-i serveau drept reședință. Asemeni altor orașe și Dorohoi a dat țării, aleși oameni de cultură, spirite desăvârșite. Numai de amintim numele marelui Enescu - muzicianul care a făcut să rămână în conștiința posterității, geniul muzicii românești, spune totul ! Amintesc toate acestea fiindcă am avut bucuria și onoarea să mă număr și eu printre invitații speciali, participanți la acest eveniment istoric. Printre toate manifestările organizate atunci s-a numărat și unul memorial; sărbătorirea a
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Arta_fotografica_a_lui_marius_petrescu_constanta_abalasei_donosa_1348213620.html [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
dincolo de asta: Un om politic european aflat în plină activitate nu publică niciodată cărți politice / după ce își încheie mandatele și implicarea activă poate face acest lucru din diferite motive (are timp liber, o experiență pe care vrea să o lase posterității, informații de culise care acum pot fi relevate, vrea să justifice anumite acțiuni sau pur și simplu vrea să câștige legitim niște bani din drepturi de autor)! O carte publicată în campanie sau în timpul mandatului este inevitabil o propagandă electorală
Ponta, motivul real pentru care a fost tradusă cartea lui Iohannis () [Corola-website/Journalistic/102701_a_103993]
-
refere Gr. Sălceanu și F. Aderca. Anecdotele pe seama lui nu-l lasă indiferent pe E. Lovinescu, observându-i la rândul său duelul din Cenaclul "Sburătorul" cu Șerban Cioculescu, șarjele împotriva lui Camil Baltazar, ori prietenul său, Lascarov-Moldovanu, grija excesivă față de posteritatea operei, "după 15 ani n-a obosit a-mi cere un articol asupra lui", "ședința ratată" din cauza scandalului cu Aderca, provocat "pe chestia lui Barbusse", o "reuniune pascală" "fără lectură - dar cu multă zarvă din cauza lui Stamatiad" care se exprimă
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
de Interne și de Externe, președinte al Consiliului de Miniștri; a fost și un reputat istoric, scriitor, jurnalist, diplomat, președinte al Academiei Române, așadar un mare om de cultură al epocii. Din toate aceste motive, personalitatea lui merită pe deplin atenția posterității. Mihail Kogălniceanu s-a născut la 6 septembrie 1817, la Iași. Și-a făcut studiile deopotrivă în țară și în străinătate. Influențat de marele istoric german Leopold von Ranke și de Alexander von Humboldt, a publicat încă din tinerețe lucrări
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]