1,723 matches
-
împărțit toate darurile pe drum și a ajuns târziu la Ierusalim, chiar în Vinerea Mare, în ziua morții lui Iisus și, văzându-se cu mâinile goale în fața Lui, i-a dăruit ce-i mai rămăsese, adică sufletul său. De altfel, în postfața romanului, eu menționez foclorul rusesc ca sursă a acestei versiuni. Dar ceea ce mi se pare absolut admirabil în legenda regilor magi, este că, de la o vreme, iconografia creștină îl prezintă pe unul din ei ca fiind negru, ceea ce simbolizează deschiderea
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
musafir împopoțonat pe care nimeni nu l-a invitat și despre care nimeni nu știe nimic. Pentru că trebuie spus că nu este dată nici o informație despre eul empiric și mult prea contingent al autoarei, lăsîndu-ne doar speranța unei expertize grafologice. Postfața, în afară de hazul nebun pe care-l produce involuntar, se păstrează în aceeași imponderabilitate anonimă probabil pentru a ne da un exemplu de moralitate la care doar două personaje pot accede: scriitorul (omul) și Dumnezeu. Cititorul (criticul, eventual) trebuie să se
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
la orice frivolitate, pentru a deveni un poet auster și meditativ, un poet ale cărui versuri au o rezonanță gravă, ca un sunet de clopot, în sufletul cititorului. Republica Federală Daniel Bănulescu, Statul de Nord & Statul de Sud, ediție și postfață de Nicolae Țone, cuvânt înainte de Z. Ornea, București, Ed. Vinea, col. "Nouăzeci", 2000. 406 pag. Lucian Vasilescu, Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară, cu o prezentare de Al. Cistelecan, București, Ed. Nemira, col. "Purgatoriu" (col. coord. de Dan Petrescu), 2000. 96
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
fost imprimată o dată, datorită succesului primei ediții. Reeditată în 1936, în "B.p.t." și, acum, prin străduința d-lui Țicu Goldstein, apare, la Editura Hasefer, într-o a patra ediție, ce conține, pe lîngă schița biografică a lui Schwarzfeld, o bună postfață, care surprinde întreaga receptare a filosofului popular. Moses Schwarzfeld, la prima reeditare a operei lui Cilibi Moise (1899) a avut ideea, pentru a pune ordine în masa acelor vorbe de duh, de a le ordona după criterii tematice. Ideea nu
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
diferite grade, alcoolism, retardare mintală, vocabular minim și adeseori deosebit de abject, folosit - în gura mare - pretutindeni etc. Acești oameni sînt aceia cărora comunismul le-a furat nu numai pămînturile, casele, anii, credința, viața, ci și - mai ales - basmele copilăriei. În Postfață, Ana Blandiana trage anumite concluzii, printre care: "Tulburător și tonic în felul lor de a gîndi este atît refuzul de a uita ceea ce înaintașii lor au trăit, cît și refuzul de a semăna acestora: Deși am trăit în comunism numai
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
din operele vechiului regim. Chiar textele de un farmec deosebit, ca cel în care un școlar e muștruluit în fața întregii școli pentru a-l fi citit pe Mark Twain, suferă din cauza lipsei de nuanțe și a unui maniheism aplatizant. În postfața acestui volum, Ana Blandiana declară: Și totuși, dincolo de dramele și traumatismele pe care le relatează, această carte este, poate, cea mai optimistă și strălucitoare pe care am citit-o în ultimii ani. Și asta nu numai datorită ingenuității, farmecului și
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
scriitoare pe nedrept uitată poate fi considerată un emoționant memento pentru critica literară de azi. Impresionant, prin luciditate și finețe, este și portretul pe care Nicolae Manolescu i-l face Danei Dumitriu, într-o scrisoare către Liana Cozea, publicată ca postfață. Dan Cristea, Versiune și subversiune (paradoxul autobiografiei), București, Ed. Cartea Românească, 1999. 288 pag. Liana Cozea, Dana Dumitriu - portretul unei doamne, postfață de Nicolae Manolescu, Pitești, Ed. Paralela 45, col. "Deschideri", seria "Universitas", 2000. 204 pag., 35 000 lei.
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
ulterior ficțiunea la Henri de Montherlant, Bulgakov, Valéry, Ayala sau Mann. Cărțile vor avea o atitudine de conformitate cu modelul livresc sau îl vor contesta ireverențios. Pentru că "memoria generică a literaturii" este, ca și cea individuală, selectivă și creativă. În postfața cărții, constituită într-un eseu de teorie literară, autoarea identifică, din perspectiva conceptelor lui Genette și Harold Bloom, o manifestare a melancoliei originilor sub două aspecte: autoreferențialitatea, simptom obsedant al literaturii moderne și transtextualismul, căutarea afilierilor și diferențelor. În ansamblu
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
inedit face din Audience captice cel mai original și mai interesant volum al lui Sebastian Reichmann. Experiența poetică a "Contelui Sebastian" (așa îl numește Gellu Naum) apare, grație acestei ediții, în toată complexitatea ei. Și, cum spune Constantin Abăluță în postfață, "De acum înainte nu se va mai putea trece așa ușor peste vocea lui Sebastian Reichmann. Evident, dacă nu te numești "Dl Toată-Lumea, proprietar fără complexe" al ierarhiilor literare imuabile acum și-n vecii vecilor". Sebastian Reichmann, Audiență captivă, Editura
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
a fost remarcată întîi de V. Fanache..." Nu importă atît faptul că se poate replica citînd din Comediile d-lui Caragiale, cît mai ales impresia dezagreabilă pe care o produce permanenta gratulație între ucenic și maestru, între notele lucrării și postfața lui V. Fanache. O lectură simbolică a operei lui Caragiale, așa cum propune Ștefan Gencărău, urmărește să arate "modul în care se realizează în opera dramaturgului, a creatorului schițelor și a nuvelistului deopotrivă o lume a reprezentărilor indirecte, o logică cu
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
patrul sub zodia căruia viețuiește Cănuță confirmă imposibilitatea de a converti o energie valoric superioară și de a o subordona unei lumi care se situează la polul valoric opus." Ștefan Gencărău, I.L. Caragiale, Numărul ca expresie a hazardului. Cu o postfață de V. Fanache, Editura Motiv, Cluj-Napoca, 1999, 206 p., f.p.
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
nu mi se scoată ochii cu variatele "ediții artistice", cu coperte superbe și pe hârtie de lux, tipărite, nu întâmplător, de Crăciun și de Paște. Vorbesc de edițiile serioase, de volumele muncite la sânge, cu variante, receptare critică, prefețe și postfețe profesioniste. A făcut "Editura Minerva" cuiva concurență neloaială? A luat ea pâinea de la gură vreunei edituri care ardea de nerăbdare să-i publice pe Agârbiceanu, Delavrancea, Ion Ghica, Sadoveanu, Arghezi, Coșbuc, Maniu, Pillat, Cotruș, Lovinescu, Alecsandri, Vianu, Călinescu și toți
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
și falit. E bine, e chiar foarte bine că Editura Gramar, condusă cu pricepere de dl Ion Marinescu, programează, în colecția sa "Sinteze. Documente. Eseuri", astfel de scrieri bogate mult în învățături. Vasile Alecsandri, Istoria misiilor mele politice. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. Editura Gramar, 2001.
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Dl Teodor Vârgolici, cunoscutul istoric literar, a alcătuit o bună ediție din secțiunea literară a operei lui Kogălniceanu, la care a adăugat, cum era și firesc, vestitele programe literare și nu mai puțin celebrele discursuri comentate de mine aici. O postfață, o cronologie, referințe critice și un glosar întregesc, lămuritor, această excelentă ediție apărută la Editura Gramar condusă de dl Ion Marinescu. Mihail Kogălniceanu - Scrieri literare. Discursuri. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic, referințe critice, glosar de Teodor Vârgolici. Editura 100+1
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
și nu mai puțin celebrele discursuri comentate de mine aici. O postfață, o cronologie, referințe critice și un glosar întregesc, lămuritor, această excelentă ediție apărută la Editura Gramar condusă de dl Ion Marinescu. Mihail Kogălniceanu - Scrieri literare. Discursuri. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic, referințe critice, glosar de Teodor Vârgolici. Editura 100+1 Gramar, 2001.
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
nivel superior, datorită extraordinarei forțe unificatoare a unei sensibilități febrile. Pe bună dreptate, în 1965, Ezra Pound scria în Sewanee Review: "Nu pot decît să repet, cu insistența de acum cincizeci de ani: CITIȚI-L." T.S. Eliot - The Waste Land, postfață și notă biobibliografică de Lidia Vianu, Editura Cartea Românească, București, 2000, 91 de pagini, preț nemenționat.
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
bună selecție din publicistica lui N.Carandino din acel memorabil ziar. A însoțit ediția și cu un util aparat de note (pe lîngă buna prefață), exagerînd însă prin explicarea unor termeni ca irepresibil, chartrism, impunitate, iacobinism. O mișcătoare și documentată postfață semnează, la sfîrșitul ediției, dl Valeriu Râpeanu. N. Carandino - Rezistența - prima condiție a victoriei. Articole politice apărute în Dreptatea 1944-1947. Antologie, introducere, note și comentarii de Paul Lăzărescu. Postfață de Valeriu Râpeanu. Editura Fundației Pro, 2000.
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
invitații Centrului de Studii Comparate, în primul rând problema identității regionale și șansele ei (mici) de supraviețuire. Revenind la seminarele alcătuite de A Treia Europă, trebuie remarcată de la început foarte buna calitate a selecției textelor, a traducerii, a pre- și postfețelor, ca și excelentele condiții grafice în care au apărut. Numele celor patru autori sunt deja cunoscute ca aparținând unor personalități în domeniu: Michael Heim e profesor la o universitate americană, cunoaște toate limbile Europei Centrale, e un reputat traducător și
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
cu o bibliografie, din această cauză, extrem de rarefiată. Cartea sa (a doua, se pare, pe această temă) interpretează în detaliu opt cazuri considerate relevante. Pentru români sunt interesante și posibilele extrapolări la experiența comunistă, sugerate de Vasile Dem. Zamfirescu în postfața cărții - dat fiind că "trauma se transmite", la fel ca pojarul sau ca ciuma. Cât de afectate vor fi generațiile care vin de cele peste patru decenii de opresiune feroce, deși se raportează la ceva ce n-au trăit nemijlocit
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
aprecieri) în text, în capitole speciale, prea abundent pentru a nu pune la îndoială originalitatea acestei introduceri în istoria filosofiei românești. E, mai curînd, un eseu prea îndatorat antecesorilor despre filosofia românească în veacul pe care, tocmai, l-am depășit. Postfața d-lui Ion Ianoși, densă, cam lasă să se înțeleagă această caracteristică prea laxă a lucrării. Costică Brădățan, O introducere la istoria filosofiei românești în secolul XX. Postfață de Ion Ianoși. Editura Fundației Culturale Române, 2000.
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
și In America's Shoes (1983). Așezate între coperțile aceleiași cărți și recitite cu ironie și detașare, mai întâi de autor, cel puțin aceasta este senzația creată de textele însoțitoare - prefața ("Adding to My life", New Orleans, March, 1995) și postfața ("And What Happened Afterwards", Baton Rouge, March, 2001) -, cele două secțiuni recompun un "traseu misterios", cum își numea Andrei Codrescu propriul său "drum literar", în prefața la antologia de poezie "Alien Candor". Datele concrete păstrate în memorie (copilăria sibiană, decupajele
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
New York la Londra va traversa de multe ori oceanul sub formă de ,,roman", piesă de teatru și film (cel realizat în 1987 de David Jones având ca interpreți pe Ann Bancroft și Anthony Hopkins e considerat de Thomas Simonnet - autorul postfeței - ,,cel mai frumos film despre cărți, poate singurul reușit vreodată"), pentru ca acum, pe filieră franceză, succesul să se amplifice și să se întregească. Autoarea, Helene Hanff, născută la Philadelphia în 1916, nutrește de tânără o mare pasiune pentru teatru. Obține
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
a văzut lumina tiparului la Editura Paideia. Jurnalul are un cuvînt înainte de I.P.S. Nicolae al Banatului care, în 1962, arhiepiscop fiind la Timișoara, l-a numit pe preotul Mihail Avramescu paroh la Jimbolia, un portret de Al. Paleologu și o postfață a doctorului Mihail Constantineanu apărută inițial în România literară din 1994, în două numere. Andrei Pleșu semnează prezentarea celuilalt volum. în ce mă privește, nu-l cunosc pe Mihail Avramescu decît din legendă și din lecturi. Scriitorul nu e nici
Jonathan X Uranus, "humorist liber" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15778_a_17103]
-
dacă nu cunoști persoana în cauză. Portretele contemporane sunt, de fapt, personaje care au populat spațiul nedefinit dintre viața și ficțiunea scriitorului Costache Olăreanu. Costache Olăreanu - De la Abulius la Zotta - portrete contemporane, ediție îngrijită de Constantin D. Donose, cu o postfață de Theodor Codreanu, colecția "Document", Editura " Timpul", Iași, 2000, 208 p., 65.000 lei. Însemnări de peste Ocean Volumul de față adună între copertele sale pagini de jurnal și texte critice, evocări sau proză scurtă apărute în perioada 1966-1970 în revistele
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
care autorul n-a pierdut nici un prilej să-l explice. Chiar și în cazul acestei reeditări, există un întreg aparat indicativ, numeroase praguri unde autorul explică singur pentru a fi citat apoi în cîteva fragmente critice (din care cel puțin postfața Alinei Lupșe preluată din Luceafărul e de-a dreptul redundantă) poetica romanului său. Scriitorul vorbește despre influența lui Dostoievski (ca toți romancierii noștri de forță!), despre tehnica fragmentarismului menit să creioneze un "desen în mișcare", despre rolul "martorilor confesori" care
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]