1,577 matches
-
un “poem semănătorist”, ‘visul cu ochi deschiși’ un “poem suprarealist”, ‘vorbirea în dodii’ un “poem dadaist”, ‘conversația în chineză pentru un necunoscător al acestei limbi’ un “poem lettrist”, ‘discuțiile alternante ale călătorilor, într-o gară, pe diverse teme’ un “poem postmodernist” (inter-textualism). O clasificare pe verticală? “Poem vizual”, “poem sonor”, “poem olfactiv”, “poem gustativ”, “poem tactil”. <br> Altă clasificare în diagonală: “poem fenomen (al naturii)”, “poem stare sufletească”, “poem obiect/lucru”. În pictură, sculptură analog - toate existau în natură, de-a
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
(n. 1962) este o poetă din Republica Moldova, născută în satul Antonești, raionul Cantemir) . Considerată o poetă din generația postmodernistă, este cunoscută și ca jurnalist, cu articolele sale despre artă și diverse probleme ale culturii, publicate în special în săptămânalul "Literatura și Arta", dar și ca dramaturg și traducător. Este unul dintre puținele nume basarabene care au trecut cu succes
Irina Nechit () [Corola-website/Science/301021_a_302350]
-
1965, în Borlești, Neamț) este un poet, prozator și eseist român. Aparține așa-numitei generații nouăzeciste și este cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept și manifest care propune o direcție nouă în poezie și despărțirea de paradigma postmodernistă. și-a petrecut copilăria în satul natal Mastacăn din Comuna Borlești, Neamț, unde a absolvit și școala generală. Mama, Ecaterina (născută Drăgușanu, în 1931), a muncit în agricultură. Tatăl, Vasile Gh. Baghiu (1922-1974), a lucrat ca muncitor pe șantiere și
Vasile Baghiu () [Corola-website/Science/306864_a_308193]
-
întâia noapte de război", cât și H.P. Bengescu în "Concert din muzică de Bach". Se poate considera că și Marin Preda în "Viața că o pradă" și în "Cel mai iubit dintre pământeni" este un scriitor modernist. Este supranumit și postmodernist sau neomodernist poate și un român liber. Se poate scrie la persoana I sau III, poate fi un amestec între tipul ionic și doric, se abordează un stil liber, mai adânc. Sentimentele sunt spuse direct, simplu, de către personajul-narator, care este
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
care este întruparea uneia din ipostazele autorului. Se folosește pastișa, colajul, se includ chiar și tăieturi din ziare (vezi Mircea Nedelciu : Maistrul Ilie Ilie Razachie își dă concursul), pentru a arăta un punct de vedere cifrat. De altfel, în opinia postmoderniștilor, textul (ce se mai cheamă și scriitura) este interminabil, infinit, dar, pentru nevoile tipografice, trebuie tăiat în bucăți de diferite lungimi. În acest tip de român intra postmoderniștii (generația 80 și 90 - printre care : Mircea Cărtărescu - "Orbitor", Nedelciu etc., neomodernistii
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
pentru a arăta un punct de vedere cifrat. De altfel, în opinia postmoderniștilor, textul (ce se mai cheamă și scriitura) este interminabil, infinit, dar, pentru nevoile tipografice, trebuie tăiat în bucăți de diferite lungimi. În acest tip de român intra postmoderniștii (generația 80 și 90 - printre care : Mircea Cărtărescu - "Orbitor", Nedelciu etc., neomodernistii în proza lui H. Simionescu, O. S. Crohmalniceanu, , dar și precursorii direcți și indirecți ai acestora - dandistii și generația 1900 - Mateiu Caragiale: "Craii de Curtea Veche".) Potrivit lui Milan
Teoria romanului () [Corola-website/Science/299180_a_300509]
-
psihoză totală. Ca și în toate romanele lui Dick, și aici există un fir legat de paranoia și disocierea multiplelor realități percepute simultan. A fost ecranizat în filmul A Scanner Darkly de Richard Linklater. "VALIS" (1980) este, probabil, cel mai postmodernist și autobiografic roman al lui Dick, examinând experiențele sale neexplicate. E posibil să fie opera sa cea mai studiată în mediile academice, fiind adaptată pentru operă de Tod Machover. "VALIS" a fost votat cel mai bun roman al lui Philip
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
surselor biblice, construcția a fost realizată cu ajutorul așa zisului "lemn gofer". Existența și provienența acestui material necunoscut ingineriei maritime este pusă sub semnul întrebării de către cercetătorii biblici. Comentatorii Bibliei spun că potopul a avut loc în jurul anului 3300 î.Hr. Comentatorii postmoderniști ai Bibliei spun că actuala versiune cunoscută a apărut în secolul V î.Hr. Evreii ortodocși, creștinii și musulmanii (adepți ai lecturii literale a Bibliei) resping varianta postmodernistă și spun că Noe este un personaj real și marele potop s-a
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
Comentatorii Bibliei spun că potopul a avut loc în jurul anului 3300 î.Hr. Comentatorii postmoderniști ai Bibliei spun că actuala versiune cunoscută a apărut în secolul V î.Hr. Evreii ortodocși, creștinii și musulmanii (adepți ai lecturii literale a Bibliei) resping varianta postmodernistă și spun că Noe este un personaj real și marele potop s-a întâmplat cu adevărat. Povestiri asemănătoare cu cea descrisă în Biblie despre potop apar și în mitologia altor popoare antice, de pildă la sumerieni (în Epopeea lui Ghilgameș
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
comună" germană-ariană, «Nueva Germania» („Germania Nouă”), dar soțul s-a sinucis și ea s-a întors în Germania în urma prăbușirii fratelui său. La funeraliile Elisabethei, care a murit în 1935 a participat și Hitler, personal. Nietzsche este considerat precursorul curentului postmodernist prin ideea ca nu există un centru de la care se revendică toate valorile general umane. El este autorul care sparge conceptul de dogmă, înțeleasă ca limita dincolo de care nu se mai poate trasa niciun orizont. Fărâmițarea valorilor prin filiera nietzscheană
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
se revendică toate valorile general umane. El este autorul care sparge conceptul de dogmă, înțeleasă ca limita dincolo de care nu se mai poate trasa niciun orizont. Fărâmițarea valorilor prin filiera nietzscheană s-a impus ca un concept major în curentul postmodernist.
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
simbol pentru fiecare dintre studi i lor cu temă , aducem s-au erijat în reabilitarea adevărului, națiunile lumii. Românii, afirmaseră comentariile despre Mircea Eliade în numele unor reevaluări s-au numit istoricii Constantin și Dinu Giurescu, denumite: Eliade despre geniul latin postmoderniști. Țintele de atac ale „au conservat de-a lungul a două și Cine îl contestă pe Eliade? acestora sunt: „tradițiile, istoria și milenii elemente etnice ale dacilor și Profesorul George Apostoiu, cu culturile naționale. Peste tot el romanilor „sub raportul
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
nereușită” cu Ștefan Iordache în rolul principal. Piesa a fost anunțată în "Săptămâna culturală a capitalei" dar nu a mai fost jucată, posibil din motive de cenzură. După anul 2000 revine la preocupări mai vechi: fenomenologie, ironie romantică versus ironie postmodernistă, globalizare (intersecția dintre cultura occidentală și cea extrem orientală). În 2010 îi apare cartea " Dincolo de ironie și ironism - plecând de la discuții virtuale cu unii clasici de marcă ai PoMo" , reeditată în 2015. Din 2002 este membru titular al Comitetului Român
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
adică generației de scriitori considerați ca fiind implantatorii postmodernismului literar în Republica Moldova. E. Cioclea nu e nici șaptezecist și nici cu optzeciștii nu are prea multe afinități, ba chiar și ștampila cu un termen mai general cum e cel de „postmodernist” este refuzată de el ca fiind străină și nereprezentativă pentru ceea ce scrie. Se știe că în perioadele aride din istoria literaturii un poet talentat poate ține de unul singur locul unei întregi generații, poate că la același lucru se gândește
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
ea începe cu spargerea ordinii existente confundată cu sacrul. Eugen Cioclea, bunăoară, se oprește la acest moment al “deconstrucției” și, din păcate, nici nu sunt semne că a ieșit din ea. Georges Gusdorf, pe care Ana Bantos îl consideră gânditor postmodernist, vorbea de o „rechemare la ordine” după spargerea oglinzii, căci „sacrul rămâne structura fundamentală a conștiinței, într-un fel matrice primă și nedeterminată” (Apud, p. 172). Fie vorba între noi, deconstrucția și reconstrucția sunt condițiile sine qua non ale oricărui
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
cu izolarea României în timpul regimului totalitar comunist, când ideile din Occident pătrundeau foarte greu până în mediul academic românesc. Până în 1989, când România s-a deschis spre Vest, geografia comportamentală era deja considerată perimată în geografia anglo-americană, sub asaltul ideilor noi, postmoderniste. Prin urmare ideile geografice care au pătruns în România după Revoluție au fost cele post-behavioriste. Din aceste cauze geografia românească are încă puternice valențe descriptive, iar geografia regională primează în detrimentul geografiilor dezvoltate în Vest timp de 50 de ani. Singura
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
poartă pe frunte misterul luminii!” Ion Dobrescu Craiova, 20 aprilie 1994 “Afirmat în ultimul deceniu ca unul din cei mai originali artiști din generația tânără, FLORIN PREDA-DOCHINOIU (n. 15 decembrie 1970, în localitatea Damian-Sadova, Dolj) este un grafician și pictor postmodernist din categoria vizionarilor fantaști, care dezvoltă, în aglomerate caligrame surrealiste, un discurs grafic imaginar de profundă expresivitate. Artistul «dă clasă» multor «consacrați» ai genului atât prin originalitatea compozițională a viziunilor sale, deloc conformiste și comode, cât mai ales prin acea
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
deschiderea din 1989 a Wexner Center for the Arts, Columbus, Ohio, designat de Peter Eisenman. Deconstructivismul din arhitectura contemporană este în opoziție cu raționalitatea ordonată a arhitectura modernistă. Relația sa cu arhitectura postmodernă este de asemenea una de contraritate. Arhitecții postmoderniști și cei deconstructiviști în stare născândă au publicat studii teoretice în revista profesională "Oppositions" (apărută între 1973 - 1984), marcând astfel începutul unei rupturi definitive între aceste mișcări. Poziția deconstructivismului a fost una critică și confruntațională împotriva arhitecturii și a istoriei
Deconstructivism () [Corola-website/Science/303099_a_304428]
-
în "Complexity and Contradiction" împotriva purității, clarității și, mai ales, a simplismului generat de modernism. Datorită publicării acestei lucrări, funcționalismul și raționalismul, cele două curente majore ale modernismului, au fost puse "la zid", fiind privite ca paradigme prin prisma scrierilor postmoderniste și deconstructiviste. Citirea lucrării lui Venturi în cheie postmodernă a fost exact acea parte ornamentală și aluzivă filozofică care aducea bogăție arhitecturii și pe care modernismul o ocolise, o eliminase, o uitase sau nu o considerase niciodată. Ca rezultat, arhitecții
Deconstructivism () [Corola-website/Science/303099_a_304428]
-
în împrejurările obișnuite ale vieții mele de om obișnuit formează conținutul poeziei, care devine preponderent ca importanță față de formă. face parte din volumul de debut Faruri, vitrine fotografii (1980), titlul preluat de la Vergilius, în care Mircea Cărtărescu ilustrează maniera lirică postmodernistă, adică interesul artistului pentru cotidian. Poezia nu este structurată pe strofe, nu are rimă, tot textul este scris cu literă mică, atât numele proprii, cât și începutul propozițiilor și nu există deloc semne de punctuație. O constituie imaginea societății socialiste
Georgica a IV-a () [Corola-website/Science/306714_a_308043]
-
este lăsată în grija cititorului, deoarece "această sarcină trebuie să fie astfel încât ea să fie dificilă, deoarece numai ceea ce e dificil inspiră inimile nobile". Ulterior, specialiștii l-au interpretat pe Kierkegaard în mod diferit, printre care, drept un existențialist, neo-ortodoxist, postmodernist, umanist și individualist. Traversând granițele filosofiei, ale teologiei, psihologiei și literaturii, el este o figură influentă în gândirea contemporană. Se naște la 5 mai 1813, în Copenhaga, ca al șaptelea fiu al lui Michael Pedersen Kierkegaard și al Anei Sorensdatter
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
Seward Burroughs, cunoscut și sub pseudonimul William Lee, (n. 5 februarie 1914 - d. 2 august 1997) a fost un romancier, nuvelist, eseist și orator american. Burroughs a fost una dintre figurile importante care au reprezentat generația Beat și un autor postmodernist care a influențat cultura populară cât și literatura. El este considerat unul dintre cei mai tranșanți oameni politici ai vremii respective și cel mai inovator artist al secolului 20. Burroughs a scris 18 romane și nuvele, șase colecții de povestiri
William S. Burroughs () [Corola-website/Science/315811_a_317140]
-
democratice care au condus la aderarea Poloniei din 2004 la Uniunea Europeană. Discursul despre conceptul filozofic și conștientizare literară a postmodernismului a apărut în critica poloneză cu mult înainte de prăbușirea blocului sovietic, declanșată de numeroase publicații ale scriitorilor, acum caracterizați ca postmoderniști, inclusiv Borges, Vonnegut, Nabokov precum și Federman, Hawkes și Hassan, printre alții (antologii separate). Încă înainte de sfârșitul anilor 1970, Samuel Beckett era jucat în Polonia, în peste o duzină de teatre naționale din șapte orașe metropolitane, inclusiv transmisii TV în 1971
Postmodernismul în Polonia () [Corola-website/Science/329306_a_330635]
-
în 2006 (Shakespeare in Nineteenth-Century Romania) și 2007 (Shakespeare in Romania. 1900-1950) la Editura Humanitas: “Shakespeare and the Revolution” și, respectiv, “Shakespeare: the Modernist Hypotext”. Contribuții la proiecte de cercetare desfășurate la Universitățile Salzburg și Zürich sunt publicate în volume:“Postmodernist Energetics: Peter Ackroyd's Museum Space” (The Museal Turn. Edited by Sabine Coelsch-Foisner. Winter Verlag. Heidelberg University Press, 2012) și ”The Zone: Ontological or Epistemological Operator?” (Eds. Christine Lötscher, Petra Schrackmann, Ingrid Tomkowiak, Aleta-Amirée von Holzen, Transitions and Dissolving Boundaries
Maria Ana Tupan () [Corola-website/Science/311051_a_312380]
-
consum (ramificarea exagerată a genurilor și subgenurilor - „există gusturi pentru atâtea muzici sau muzici pentru atâtea gusturi?” este formularea problemei de către Liviu Dănceanu), s-a revenit asupra muzicii psihedelice și a altor genuri ieșite din uz, tratate acum din unghiul postmodernist - aparențele sunt păstrate, dar intenția este cu totul alta. În loc de a scrie muzică în urma provocării unor stări psihedelice, autorii preferă acum să studieze în detaliu stilul autorilor din prima generație, construind pastișe care se dezic de aparenta intenție chiar în preajma
Rock psihedelic () [Corola-website/Science/310400_a_311729]